Art. 8ac. - Art. 8 a^c : Domeniul de aplicare şi condiţiile schimbului automat obligatoriu de informaţii raportate de Operatorii de platforme - Directiva 2011/16/UE/15-feb-2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal şi de abrogare a Directivei 77/799/CEE

Acte UE

Jurnalul Oficial 64L

În vigoare
Versiune de la: 26 Noiembrie 2025
Art. 8a^c: Domeniul de aplicare şi condiţiile schimbului automat obligatoriu de informaţii raportate de Operatorii de platforme
(1)Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a impune Operatorilor de platforme cărora le revine obligaţia de raportare să îndeplinească procedura de diligenţă fiscală şi să îndeplinească cerinţele de raportare prevăzute în secţiunile II şi III din anexa V. De asemenea, fiecare stat membru asigură punerea în aplicare efectivă şi respectarea acestor măsuri în conformitate cu secţiunea IV din anexa V.
(2)În temeiul cerinţelor aplicabile privind procedura de diligenţă fiscală şi cerinţele de raportare prevăzute în secţiunile II şi III din anexa V, autoritatea competentă a unui stat membru unde a avut loc raportarea în conformitate cu alineatul (1) comunică, prin intermediul schimbului automat şi în termenul prevăzut la alineatul (3), autorităţii competente a statului membru de rezidenţă al Vânzătorului raportabil, determinat în temeiul anexei V secţiunea II punctul D, iar în cazul în care Vânzătorul raportabil prestează servicii de închiriere de bunuri imobile, autorităţii competente a statului membru în care sunt situate bunurile imobile, următoarele informaţii referitoare la fiecare Vânzător raportabil:
a)numele, adresa sediului social, NIF-ul şi, dacă este cazul, numărul individual de identificare alocat în temeiul alineatului (4) primul paragraf, ale Operatorului de platformă care are obligaţia de raportare, precum şi denumirea comercială (denumirile comerciale) a(le) Platformei (Platformelor) pentru care Operatorul de platformă care are obligaţia de raportare în cauză raportează informaţii;
b)prenumele şi numele Vânzătorului raportabil care este o persoană fizică şi denumirea juridică a Vânzătorului raportabil care este o Entitate;
c)adresa principală;
d)orice NIF al Vânzătorului raportabil, inclusiv fiecare stat membru emitent, sau, în absenţa unui NIF, locul naşterii Vânzătorului raportabil care este o persoană fizică;
e)numărul de înregistrare în Registrul Comerţului al Vânzătorului raportabil care este o Entitate;
f)numărul de identificare în scopuri de TVA al Vânzătorului raportabil, dacă există;
g)data naşterii Vânzătorului raportabil care este o persoană fizică;
h)Numărul de identificare a contului financiar în care se plăteşte sau se creditează Contraprestaţia, în măsura în care acesta este disponibil pentru Operatorul de platformă care are obligaţia de raportare şi dacă autoritatea competentă din statul membru de rezidenţă al Vânzătorului raportabil, în sensul anexei V secţiunea II punctul D, nu a informat autorităţile competente din toate celelalte state membre că nu intenţionează să utilizeze Numărul de identificare a contului financiar în acest scop;
i)în cazul în care este diferit de numele Vânzătorului raportabil, pe lângă Numărul de identificare a contului financiar, numele titularului contului financiar în care se plăteşte sau se creditează Contraprestaţia, în măsura în care Operatorul de platformă căruia îi revine obligaţia de raportare cunoaşte acest nume, precum şi orice alte informaţii de identificare financiară a titularului contului respectiv disponibile pentru Operatorul de platformă care are obligaţia de raportare;
j)fiecare stat membru de rezidenţă al Vânzătorului raportabil, determinat în temeiul anexei V secţiunea II punctul D;
k)Contraprestaţia totală plătită sau creditată în fiecare trimestru al Perioadei de raportare şi numărul de Activităţi relevante pentru care aceasta a fost plătită sau creditată;
l)orice onorarii, comisioane sau taxe reţinute sau percepute de Operatorul de platforme care are obligaţia de raportare în fiecare trimestru al Perioadei de raportare.
m)identificatorul Serviciului de Identificare şi statul membru emitent, în cazul în care Operatorul de Platformă care are Obligaţia de Raportare se bazează pe confirmarea directă a identităţii şi a reşedinţei Vânzătorului prin intermediul unui Serviciu de Identificare pus la dispoziţie de un stat membru sau de Uniune pentru a stabili identitatea şi rezidenţa fiscală a Vânzătorului; în astfel de cazuri, nu este necesar să se comunice statului membru emitent al identificatorului Serviciului de Identificare informaţiile menţionate la literele (c)-(g).
În cazul în care Vânzătorul raportabil prestează servicii de închiriere de bunuri imobile, se comunică următoarele informaţii suplimentare:
(a)adresa fiecărui Bun imobil listat, stabilită pe baza procedurii prevăzute în anexa V secţiunea II punctul E, şi numărul cărţii funciare respective sau echivalentul acestuia în temeiul dreptului intern al statului membru în care se află Bunul imobil respectiv, dacă este disponibil;
(b)Contraprestaţia totală plătită sau creditată în fiecare trimestru al Perioadei de raportare şi numărul de Activităţi relevante corespunzător fiecărui Bun imobil listat;
(c)dacă este disponibil, numărul de zile pentru care a fost închiriat fiecare Bun imobil listat în timpul Perioadei de raportare şi tipul fiecărui Bun imobil listat.

(3)Comunicarea în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol se efectuează prin intermediul formularului-tip menţionat la articolul 20 alineatul (4), în termen de două luni de la încheierea Perioadei de raportare aferente cerinţelor de raportare aplicabile ale Operatorului de platformă care are obligaţia de raportare. Primele informaţii se comunică pentru Perioadele de raportare care încep la 1 ianuarie 2023.
(4)Pentru a asigura respectarea cerinţelor de raportare în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, fiecare stat membru stabileşte normele necesare pentru a impune unui Operator de platformă care are obligaţia de raportare în sensul anexei V secţiunea I punctul A subpunctul 4 litera (b) să se înregistreze în Uniune. Autoritatea competentă a statului membru de înregistrare alocă un număr individual de identificare unui astfel de Operator de platformă care are obligaţia de raportare.
Statele membre stabilesc normele în temeiul cărora un Operator de platformă care are obligaţia de raportare poate alege să se înregistreze la autoritatea competentă dintr-un singur stat membru în conformitate cu normele prevăzute în anexa V secţiunea IV punctul F. Statele membre iau măsurile necesare pentru a impune ca un Operator de platformă care are obligaţia de raportare în sensul anexei V secţiunea I punctul A subpunctul 4 litera (b), a cărui înregistrare a fost revocată în conformitate cu anexa V secţiunea IV punctul F subpunctul 7, să poată fi autorizat să se reînregistreze numai cu condiţia de a furniza autorităţilor statului membru în cauză garanţii adecvate privind angajamentul său de a respecta cerinţele de raportare din Uniune, inclusiv orice cerinţă de raportare neîndeplinită.
Comisia stabileşte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modalităţile practice necesare pentru înregistrarea şi identificarea Operatorilor de platforme care au obligaţia de raportare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menţionată la articolul 26 alineatul (2).
(5)În cazul în care un Operator de platformă este considerat Operator de platformă exclus, autoritatea competentă a statului membru în care s-a făcut demonstraţia în conformitate cu anexa V secţiunea I punctul A subpunctul 3 notifică acest lucru autorităţilor competente din toate celelalte state membre, inclusiv orice modificări ulterioare.
(6)Până la 31 decembrie 2022, Comisia întocmeşte un registru central în care se înregistrează informaţiile care trebuie notificate în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol şi care trebuie comunicate în conformitate cu anexa V secţiunea IV punctul F subpunctul 2. Registrul central respectiv este pus la dispoziţia autorităţilor competente din toate statele membre.
(7)La solicitarea motivată a unui stat membru sau din proprie iniţiativă, Comisia stabileşte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dacă informaţiile care trebuie să facă obiectul schimbului automat de informaţii în temeiul unui acord între autorităţile competente ale statului membru în cauză şi o jurisdicţie din afara Uniunii, în sensul anexei V secţiunea I punctul A subpunctul 7, sunt echivalente cu cele precizate în anexa V secţiunea III punctul B. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menţionată la articolul 26 alineatul (2).
Un stat membru care solicită măsura menţionată la primul paragraf trimite Comisiei o cerere motivată.
În cazul în care Comisia consideră că nu dispune de toate informaţiile necesare pentru evaluarea cererii, aceasta contactează statul membru în cauză în termen de două luni de la primirea cererii şi precizează informaţiile suplimentare care sunt necesare. Odată ce Comisia dispune de toate informaţiile pe care le consideră necesare, aceasta informează statul membru solicitant în termen de o lună şi transmite informaţiile relevante comitetului menţionat la articolul 26 alineatul (2).
Atunci când acţionează din proprie iniţiativă, Comisia adoptă un act de punere în aplicare, astfel cum se menţionează la primul paragraf, numai după ce un stat membru a încheiat cu o jurisdicţie din afara Uniunii un acord privind stabilirea autorităţii competente care impune schimbul automat de informaţii privind vânzătorii care obţin venituri din activităţi facilitate prin intermediul Platformelor.
Atunci când stabileşte dacă informaţiile sunt echivalente în sensul primului paragraf în legătură cu o Activitate relevantă, Comisia ţine seama în mod corespunzător de măsura în care regimul pe care se bazează aceste informaţii corespunde celui prevăzut în anexa V, în special în ceea ce priveşte:
(i)definiţiile termenilor «Operator de platformă care are obligaţia de raportare», «Vânzător raportabil», «Activitate relevantă»;
(ii)procedurile aplicabile în scopul identificării Vânzătorilor raportabili;
(iii)cerinţele de raportare; şi
(iv)normele şi procedurile administrative care se instituie de către jurisdicţiile din afara Uniunii pentru a asigura punerea în aplicare efectivă şi respectarea procedurii de diligenţă fiscală şi a cerinţelor de raportare prevăzute în regimul respectiv.
Pentru a stabili că informaţiile nu mai sunt echivalente se aplică aceeaşi procedură.