Capitolul iii - PROCEDURI - Directiva 2010/63/UE/22-sep-2010 privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice
Acte UE
Jurnalul Oficial 276L
În vigoare Versiune de la: 4 Iunie 2024
CAPITOLUL III:PROCEDURI
Art. 12: Proceduri
(1)Statele membre se asigură că procedurile sunt efectuate în cadrul unităţii utilizatorului.
Autorităţile competente pot acorda o derogare de la primul paragraf pe baza unei justificări ştiinţifice.
(2)Procedurile se pot desfăşura doar în cadrul unui proiect.
Art. 13: Alegerea metodelor
(1)Fără a aduce atingere legislaţiei naţionale care interzice anumite tipuri de metode, statele membre se asigură că procedura nu este efectuată dacă în legislaţia Uniunii există o altă metodă sau strategie de testare pentru a obţine rezultatul dorit şi care nu presupune utilizarea animalelor vii.
(2)Atunci când se aleg procedurile, sunt selectate cele care îndeplinesc în cea mai mare măsură următoarele cerinţe:
a)utilizează un număr minim de animale;
b)implică animale cu cea mai scăzută capacitate de a simţi durere, suferinţă, stres sau de a prezenta vătămări de durată;
c)provoacă nivelul cel mai scăzut de durere, suferinţă, stres sau vătămare de durată;
şi au cea mai mare probabilitate de a oferi rezultate satisfăcătoare.
(3)Moartea ca punct final al unei proceduri se evită pe cât posibil şi se înlocuieşte cu puncte finale timpurii şi umane. În cazul în care nu poate fi evitată moartea ca punct final, procedura este concepută astfel încât:
a)să ducă la moartea unui număr cât mai mic de animale; şi
b)să se reducă la un minim posibil durata şi intensitatea suferinţei animalului şi, pe cât posibil, să se asigure o moarte lipsită de dureri.
Art. 14: Anestezia
(1)Statele membre se asigură, cu excepţia cazurilor în care acest lucru este inadecvat, că procedurile sunt efectuate sub anestezie generală sau locală sau că se folosesc analgezicele sau o altă metodă corespunzătoare pentru a se asigura că durerea, suferinţa sau stresul sunt reduse la minimum.
Procedurile care pot cauza leziuni grave ce pot cauza durere severă nu sunt efectuate fără anestezie.
(2)În momentul luării deciziei privind oportunitatea folosirii anesteziei, se ţine seama de următoarele criterii:
a)dacă anestezia este considerată ca fiind mai traumatizantă pentru animal decât procedura însăşi; şi
b)dacă anestezia este incompatibilă cu scopul procedurii.
(3)Statele membre se asigură ca animalele să nu primească niciun medicament care să le oprească sau să le restricţioneze manifestarea durerii fără un grad adecvat de anesteziere sau analgezie.
În aceste cazuri se furnizează o justificare ştiinţifică, însoţită de detalii privind schema de anestezie sau analgezie.
(4)Un animal care poate suferi de durere odată ce dispare efectul anesteziei este tratat cu analgezice preventive şi postoperatorii sau cu alte metode paliative adecvate, cu condiţia ca acest lucru să fie compatibil cu scopul procedurii.
(5)Imediat ce scopul procedurii a fost atins, se iau măsurile necesare pentru a reduce la minimum suferinţa animalului.
Art. 15: Clasificarea severităţii procedurilor
(1)Statele membre se asigură că procedurile sunt clasificate drept "fără recuperare", "superficiale", "moderate" sau "severe" în funcţie de fiecare caz în parte, folosind criteriile de clasificare prevăzute în anexa VIII.
(2)Sub rezerva recurgerii la clauza de salvgardare prevăzută la articolul 55 alineatul (3), statele membre se asigură că o procedură nu este realizată în cazul în care acesta presupune durere, suferinţă sau stres severe care pot să dureze mult timp şi care nu pot fi ameliorate.
Art. 16: Reutilizarea
(1)Statele membre se asigură că un animal care a mai fost utilizat în una sau mai multe proceduri să poată fi reutilizat într-o procedură nouă în favoarea unui animal care nu a mai fost utilizat în proceduri numai cu condiţia ca următoarele condiţii să fie îndeplinite:
a)severitatea efectivă a procedurilor anterioare a fost "superficială" sau "moderată";
b)se demonstrează faptul că starea generală de sănătate şi bunăstare a animalului este complet refăcută;
c)procedura ulterioară este clasificată drept "superficială", "moderată" sau "fără recuperare"; şi
d)sunt respectate indicaţiile veterinare, ţinându-se seama de experienţa de viaţă a animalului.
(2)În situaţii excepţionale, prin derogare de la alineatul (1) litera (a), şi în urma unui examen veterinar al animalului, autoritatea competentă poate permite reutilizarea unui animal, cu condiţia ca animalul să nu fi fost utilizat decât o singură dată într-o procedură care a presupus durere severă, stres sau suferinţe echivalente.
Art. 17: Finalul procedurii
(1)O procedură este considerată finalizată atunci când nu mai există alte observaţii de făcut în legătură cu procedura respectivă sau, în cazul noilor linii genetice modificate ale animalului, atunci când nu mai sunt observate sau aşteptate reacţii de durere, suferinţă, stres sau vătămări de durată asupra descendenţilor, de o intensitate echivalentă sau superioară celei produse de introducerea unui ac.
(2)La finalul unei proceduri medicul veterinar sau o altă persoană competentă ia o decizie privind menţinerea în viaţă a animalului. Animalul este ucis atunci când este posibil să rămână cu durere, suferinţă sau stres moderate sau severe, sau cu vătămări de durată.
(3)În cazul în care animalul este ţinut în viaţă, acesta primeşte îngrijire şi adăpost adecvate stării sale de sănătate.
Art. 18: Utilizarea în comun a organelor şi a ţesuturilor
Statele membre facilitează, după caz, înfiinţarea de programe de utilizare în comun a organelor şi a ţesuturilor de la animalele ucise.
Art. 19: Eliberarea şi relocarea animalelor
Statele membre pot permite ca animalele utilizate în proceduri sau destinate utilizării în proceduri să fie relocate sau returnate în habitatul lor sau într-un sistem de crescătorie adecvat speciei respective dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
(a)starea de sănătate a animalului permite acest lucru;
(b)nu există niciun pericol pentru sănătatea publică, sănătatea animală sau pentru mediul înconjurător; şi
(c)au fost luate toate măsurile adecvate pentru protejarea bunăstării animalului.