Art. 37. - Art. 37: Atribuţiile şi competenţele autorităţilor de reglementare - Directiva 2009/72/CE/13-iul-2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE
Acte UE
Jurnalul Oficial 211L
Ieşit din vigoare Versiune de la: 4 Iulie 2019
Art. 37: Atribuţiile şi competenţele autorităţilor de reglementare
(1)Autorităţile de reglementare au următoarele atribuţii:
a)să stabilească sau să aprobe, conform unor criterii transparente, tarife de transport sau de distribuţie sau metodologiile pentru acestea;
b)să asigure respectarea de către operatorii de transport şi de distribuţie, precum şi, atunci când este cazul, de către proprietarii de sisteme electrice şi de către orice întreprindere din domeniul energiei electrice, a obligaţiilor care le revin în temeiul prezentei directive şi în temeiul legislaţiei comunitare relevante, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele transfrontaliere;
c)să coopereze, în ceea ce priveşte aspectele transfrontaliere, cu autoritatea sau autorităţile de reglementare din statele membre implicate şi cu agenţia;
d)să respecte şi să pună în aplicare toate deciziile relevante, cu forţă juridică obligatorie, ale agenţiei şi ale Comisiei;
e)să prezinte autorităţilor competente din statele membre, agenţiei şi Comisiei rapoarte anuale cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor lor şi la activităţile desfăşurate. Aceste rapoarte prezintă măsurile luate şi rezultatele obţinute în ceea ce priveşte fiecare dintre atribuţiile menţionate la prezentul articol;
f)să garanteze lipsa subvenţiilor încrucişate între activităţile de transport, distribuţie şi furnizare;
g)să monitorizeze planurile de investiţii ale operatorilor de transport şi de sistem şi să furnizeze în raportul său anual o evaluare a acestor planuri de investiţii din punctul de vedere al concordanţei lor cu planul la nivel comunitar de dezvoltare a reţelei menţionat la articolul 8 alineatul (3) litera b) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009; o astfel de evaluare poate include recomandări de modificare a acestor planuri de investiţii;
h)să monitorizeze respectarea normelor de siguranţă şi fiabilitate a reţelei şi să revizuiască performanţelor lor anterioare, precum şi să stabilească sau să aprobe standardele şi cerinţele de calitate a serviciilor şi a furnizării sau să contribuie la realizarea acestui obiectiv împreună cu alte autorităţi competente;
i)să monitorizeze nivelul de transparenţă, inclusiv al preţurilor angro, garantând respectarea de către întreprinderile din domeniul energiei electrice a obligaţiilor referitoare la transparenţă;
j)să monitorizeze gradul şi eficienţa deschiderii pieţelor şi a concurenţei la nivelul comerţului angro şi cu amănuntul, inclusiv în ceea ce priveşte bursele de energie electrică, preţurile pentru clienţii casnici, inclusiv sistemele de plată anticipată, tarifele percepute la migrarea către un alt furnizor, tarifele de deconectare, executarea serviciilor de întreţinere şi tarifele percepute pentru acestea şi plângerile înaintate de clienţii casnici, precum şi orice denaturare sau restricţionare a concurenţei, şi să furnizeze toate informaţiile relevante şi să prezinte toate situaţiile relevante autorităţilor competente din domeniul concurenţei;
k)să monitorizeze apariţia unor practici contractuale restrictive, inclusiv a unor clauze privind exclusivitatea, care ar putea împiedica clienţii necasnici de mari dimensiuni să încheie contracte simultan cu mai mulţi furnizori sau pot restrânge posibilitatea acestora de a face această alegere, informând, dacă este cazul, autorităţile naţionale din domeniul concurenţei cu privire la astfel de practici;
l)să respecte libertatea contractuală în materie de contracte de furnizare întreruptibilă, precum şi în materie de contracte pe termen lung cu condiţia ca acestea să fie compatibile cu dreptul comunitar şi să respecte politicile comunitare;
m)să monitorizeze perioadele de timp necesare operatorilor de transport şi de distribuţie pentru racordări şi reparaţii;
n)să contribuie, împreună cu alte autorităţi competente, la asigurarea eficacităţii şi aplicării măsurilor de protecţie a consumatorilor, inclusiv a celor cuprinse în anexa I;
o)să publice cel puţin o dată pe an recomandări cu privire la conformitatea preţurilor de furnizare cu dispoziţiile articolului 3 şi să le transmită autorităţilor din domeniul concurenţei, dacă este cazul;
p)să garanteze accesul la datele privind consumul clienţilor, aplicarea cu titlu opţional a unui format uşor de înţeles armonizat la nivel naţional pentru datele privind consumul, precum şi accesul prompt al tuturor consumatorilor la astfel de date în temeiul literei h) din anexa I;
q)să monitorizeze punerea în aplicare a normelor referitoare la rolurile şi responsabilităţile operatorilor de transport şi de sistem, ale operatorilor de distribuţie, ale furnizorilor, ale clienţilor şi ale altor actori de pe piaţă, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 714/2009;
r)să monitorizeze investiţiile în capacităţile de producere în raport cu siguranţa alimentării;
s)să monitorizeze cooperarea tehnică între operatorii de transport şi de sistem din Comunitate şi cei din ţările terţe;
t)să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor de salvgardare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 42; şi
u)să sprijine compatibilitatea proceselor de schimb de date pentru cele mai importante procese de piaţă la nivel regional.
(2)Atribuţiile de monitorizare prevăzute la alineatul (1) pot fi îndeplinite de alte autorităţi decât autorităţile de reglementare, în cazul în care un stat membru prevede acest lucru. În acest caz, informaţiile obţinute ca urmare a monitorizării sunt puse la dispoziţia autorităţilor de reglementare în cel mai scurt timp posibil.
În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alineatul (1), autorităţile de reglementare se consultă, după caz, cu operatorii de transport şi de sistem şi colaborează îndeaproape cu alte autorităţi naţionale competente, după caz, fără a aduce atingere caracterului independent şi competenţelor specifice ale acestora şi respectând principiile unei mai bune reglementări.
Orice aprobare acordată de o autoritate de reglementare sau de către agenţie în temeiul prezentei directive nu aduce atingere exercitării justificate în viitor a oricărei competenţe de către autoritatea de reglementare, în temeiul prezentului articol, sau oricărei sancţiuni impuse de alte autorităţi competente sau de Comisie.
(3)Pe lângă atribuţiile care le revin în temeiul alineatului (1) din prezentul articol, în cazul desemnării, în temeiul articolului 13, a unui operator de sistem independent, autorităţile de reglementare:
a)monitorizează respectarea de către proprietarul sistemului de transport şi de către operatorul de sistem independent a obligaţiilor care le revin în temeiul prezentului articol şi dispune aplicarea de sancţiuni în caz de nerespectare, în conformitate cu alineatul (4) litera d);
b)monitorizează relaţiile şi schimburile de informaţii dintre proprietarul sistemului de transport şi operatorul de sistem independent, în vederea garantării respectării de către acesta din urmă a obligaţiilor sale şi, în special, aprobă contracte şi acţionează ca autoritate de soluţionare a litigiilor între operatorul de sistem independent şi proprietarul sistemului de transport cu privire la plângerile înaintate de oricare dintre aceştia, în conformitate cu alineatul (11);
c)fără a aduce atingere procedurii prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera c), aprobă, în cazul primului plan de dezvoltare a reţelei prevăzut pentru zece ani, planul de investiţii şi planul multianual de dezvoltare a reţelei, prezentate în fiecare an de către operatorul de sistem independent;
d)se asigură că tarifele de acces la reţea percepute de operatorii de sistem independenţi cuprind o redevenţă pentru proprietarul sau proprietarii reţelei, care asigură o compensaţie corespunzătoare pentru activele reţelei şi pentru orice investiţii noi în cadrul acesteia, cu condiţia ca acestea să fie aplicate în mod economic şi eficient;
e)au dreptul de a desfăşura inspecţii, inclusiv inspecţii neanunţate, la sediul proprietarului de sistem de transport şi la sediul operatorului de sistem independent; precum şi
f)monitorizează utilizarea veniturilor rezultate din gestionarea congestiilor percepute de către operatorul de sistem independent în conformitate cu articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009.
(4)Statele membre se asigură că autorităţilor de reglementare le sunt conferite competenţele care să le permită să îşi îndeplinească în mod eficient şi rapid atribuţiile prevăzute la alineatele (1), (3) şi (6). În acest scop, autorităţile de reglementare au cel puţin următoarele competenţe:
a)să emită decizii obligatorii pentru întreprinderile din domeniul energiei electrice;
b)să desfăşoare investigaţii cu privire la funcţionarea pieţelor energiei electrice, precum şi să decidă şi să impună orice măsuri proporţionale necesare pentru promovarea unei concurenţe efective şi pentru asigurarea unei funcţionări
corespunzătoare a pieţei. După caz, autorităţile de reglementare au, de asemenea, competenţa de a coopera cu autoritatea naţională din domeniul concurenţei şi cu autorităţile de reglementare a pieţei financiare sau cu Comisia în desfăşurarea de investigaţii în domeniul dreptului concurenţei;
c)să solicite întreprinderilor din domeniul energiei electrice toate informaţiile relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor lor, inclusiv justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru consolidarea reţelei;
d)să impună sancţiuni eficace, proporţionale şi cu efect de descurajare asupra întreprinderilor din domeniul energiei electrice care nu îşi respectă obligaţiile care le revin în temeiul prezentei directive sau al oricărei decizii relevante şi cu forţă juridică obligatorie a autorităţii de reglementare sau a agenţiei, sau să propună unei instanţe competente să impună astfel de sancţiuni. Aceasta include competenţa de a impune sau de a propune impunerea de sancţiuni de până la 10 % din cifra de afaceri anuală a operatorului de transport şi de sistem asupra operatorului de transport şi de sistem sau de până 10 % din cifra de afaceri anuală asupra întreprinderii integrate vertical, după caz, pentru nerespectarea obligaţiilor respective care le revin în temeiul prezentei directive; precum şi
e)să deţină drepturi corespunzătoare pentru desfăşurarea de investigaţii şi competenţele aferente în legătură cu soluţionarea litigiilor, în conformitate cu alineatele (11) şi (12).
(5)Pe lângă atribuţiile şi competenţele care le revin în temeiul alineatelor (1) şi (4) din prezentul articol, în cazul desemnării, în temeiul capitolului V, a unui operator de sistem independent, autorităţilor de reglementare le vor fi conferite cel puţin următoarele atribuţii şi competenţe:
a)să dispună aplicarea de sancţiuni, în conformitate cu alineatul (4) litera d), în caz de practici discriminatorii în favoarea întreprinderii integrate vertical;
b)să monitorizeze schimburile de informaţii între operatorul de transport şi de sistem şi întreprinderea integrată vertical pentru a garanta respectarea de către operatorul de transport şi de sistem a obligaţiilor sale;
c)să acţioneze ca o autoritate de soluţionare a litigiilor între întreprinderea integrată vertical şi operatorul de transport şi de sistem cu privire la plângerile înaintate de oricare dintre aceştia, în conformitate cu alineatul (11);
d)să monitorizeze relaţiile comerciale şi financiare, inclusiv împrumuturile, dintre întreprinderea integrată vertical şi operatorul de transport şi de sistem;
e)să aprobe toate acordurile comerciale şi financiare între întreprinderea integrată vertical şi operatorul de transport şi de sistem cu condiţia ca acestea să respecte condiţiile pieţei;
f)să solicite o justificare din partea întreprinderii integrate vertical atunci când este notificat de agentul de conformitate conform articolului 21 alineatul (4). Această justificare trebuie să includă, în special, dovezi privind faptul că nu a fost înregistrată nicio practică discriminatorie în avantajul întreprinderii integrate vertical;
g)să efectueze inspecţii, inclusiv inspecţii neanunţate, la sediul întreprinderii integrate vertical şi al operatorului de transport şi de sistem; precum şi
h)să atribuie toate sarcinile sau sarcini specifice operatorului de transport şi de sistem unui operator de sistem independent numit în conformitate cu articolul 13 în cazul unei încălcări repetate de către operatorul de transport şi de sistem a obligaţiilor care îi revin în temeiul directivei, în special în cazul unor practici discriminatorii repetate în beneficiul întreprinderii integrate vertical.
(6)Autorităţile de reglementare răspund de stabilirea sau aprobarea, cu suficient timp înainte de intrarea lor în vigoare, cel puţin a metodologiilor folosite pentru calcularea sau stabilirea clauzelor şi condiţiilor privind:
a)tarifele de conectare şi acces la reţelele naţionale, inclusiv tarifele de transport şi de distribuţie, sau metodologiile referitoare la acestea. Aceste tarifele sau metodologii permit efectuarea investiţiilor necesare în reţele într-un mod care să permită acestor investiţii să asigure funcţionarea continuă a reţelelor;
b)furnizarea de servicii de echilibrare care sunt realizate în modul cel mai economic posibil şi oferă stimulente corespunzătoare utilizatorilor de reţele pentru ca aceştia să echilibreze intrările şi ieşirile. Serviciile de echilibrare sunt furnizate într-un mod corect şi nediscriminatoriu şi se întemeiază pe criterii obiective.
c)accesul la infrastructurile transfrontaliere, inclusiv procedurile de alocare de capacitate şi de gestionare a congestiei.
(7)Metodologiile sau clauzele şi condiţiile menţionate la alineatul (6) sunt publicate.
(8)La stabilirea sau aprobarea tarifelor sau a metodologiilor şi a serviciilor de echilibrare, autorităţile de reglementare se asigură că operatorilor de transport şi de sistem şi de distribuţie li se acordă stimulente corespunzătoare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, în scopul de a spori eficienţa, de a îmbunătăţi integrarea pe piaţă şi siguranţa alimentării şi de a sprijini activităţile de cercetare aferente.
(9)Autorităţile de reglementare monitorizează gestionarea congestiei în cadrul sistemelor naţionale de energie electrică, inclusiv interconexiunile, şi punerea în aplicare a normelor de gestionare a congestiei. În acest sens, operatorii de transport şi de sistem sau operatorii de piaţă prezintă autorităţilor de reglementare naţionale normele lor de gestionare a congestiei, inclusiv cele de atribuire a capacităţilor. Autorităţile de reglementare naţionale pot cere modificări ale acestor norme.
(10)Autorităţile de reglementare au competenţa de a solicita operatorilor de transport şi de distribuţie ca, în cazul în care este necesar, să modifice clauzele şi condiţiile, inclusiv tarifele sau metodologiile menţionate la prezentul articol, în scopul de a asigura proporţionalitatea acestora, precum şi aplicarea lor într-un mod nediscriminatoriu. În cazul unor întârzieri în ceea ce priveşte stabilirea tarifelor de transport şi distribuţie, autorităţile de reglementare sunt împuternicite să stabilească sau să aprobe tarife sau metodologii de transport şi distribuţie provizorii şi să adopte măsurile compensatorii corespunzătoare, dacă tarifele sau metodologiile finale se abat de la aceste tarife sau metodologii provizorii.
(11)Orice parte care depune o plângere împotriva unui operator de transport şi de sistem sau de distribuţie referitoare la obligaţiile care revin operatorului în temeiul prezentei directive poate înainta această plângere autorităţii de reglementare care, acţionând ca autoritate de soluţionare a litigiilor, emite o decizie în termen de două luni de la data primirii plângerii. Acest termen poate fi prelungit cu două luni în cazul în care autoritatea de reglementare are nevoie de informaţii suplimentare. Acest termen extins poate fi prelungit în continuare cu acordul reclamantului. Decizia autorităţii de reglementare produce efecte obligatorii până la o eventuală hotărâre contrarie pronunţată în urma unei căi de atac.
(12)Orice parte care se consideră lezată şi care are dreptul de a contesta o decizie privind metodologiile luată în temeiul prezentului articol sau, în cazul în care autorităţile de reglementare au obligaţia de a se consulta, o decizie privind metodologiile sau tarifele propuse, poate să depună o contestaţie în vederea revizuirii respectivei decizii sau propuneri de decizie, în termen de maximum două luni de la publicarea acesteia sau într-un termen mai scurt prevăzut de statele membre. Contestaţia nu are efect suspensiv.
(13)Statele membre creează mecanisme eficiente şi adecvate de reglementare, de control şi de asigurare a transparenţei, în scopul evitării abuzurilor de poziţie dominantă, în special în detrimentul consumatorilor, cât şi a oricăror practici agresive. Aceste mecanisme iau în considerare dispoziţiile tratatului, în special cele ale articolului 82.
(14)Statele membre se asigură că sunt luate măsurile corespunzătoare, inclusiv măsuri administrative sau penale în conformitate cu dreptul lor naţional, împotriva persoanelor fizice sau juridice care se fac vinovate de nerespectarea normelor privind confidenţialitatea impuse de prezenta directivă.
(15)Plângerile menţionate la alineatele (11) şi (12) nu aduc atingere exercitării dreptului de a introduce o cale de atac în temeiul legislaţiei comunitare şi/sau naţionale.
(16)Deciziile luate de autorităţile de reglementare sunt pe deplin întemeiate şi motivate pentru a permite controlul judiciar. Deciziile sunt disponibile publicului, păstrându-se confidenţialitatea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial.
(17)Statele membre asigură existenţa la nivel naţional a mecanismelor adecvate care să garanteze că partea afectată de o decizie a autorităţii de reglementare are dreptul de a introduce o cale de atac în faţa unui organism independent de orice parte afectată şi de orice guvern.