Art. 24. - Art. 24: Organismele de despăgubire - Directiva 2009/103/CE/16-sep-2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto şi controlul obligaţiei de asigurare a acestei răspunderi
Acte UE
Jurnalul Oficial 263L
În vigoare Versiune de la: 22 Decembrie 2021
Art. 24: Organismele de despăgubire
(1)Fiecare stat membru creează sau autorizează un organism de despăgubire însărcinat cu despăgubirea persoanelor vătămate în cazurile prevăzute la articolul 20 alineatul (1).
Persoanele vătămate pot prezenta o cerere organismului de despăgubire din statul membru în care îşi au reşedinţa:
a)în cazul în care, în termen de trei luni de la data la care persoana vătămată a prezentat o cerere de despăgubire întreprinderii de asigurare a vehiculului a cărui circulaţie a provocat accidentul sau reprezentantului său însărcinat cu soluţionarea cererilor de despăgubire, întreprinderea de asigurare sau reprezentantul său însărcinat cu soluţionarea cererilor de despăgubire nu a dat un răspuns justificat elementelor solicitate în cerere; sau
b)în cazul în care întreprinderea de asigurare nu a desemnat un reprezentant însărcinat cu soluţionarea cererilor de despăgubire în statul membru de reşedinţă al persoanei vătămate în conformitate cu articolul 20 alineatul (1); în acest caz, persoanele vătămate nu pot prezenta o cerere organismului de despăgubire dacă au prezentat deja o cerere de despăgubire direct întreprinderii de asigurare a vehiculului a cărui circulaţie a provocat accidentul şi dacă au primit un răspuns justificat în termen de trei luni de la data prezentării cererii.
Cu toate acestea, persoanele vătămate nu pot prezenta o cerere organismului de despăgubire în cazul în care au iniţiat o acţiune directă în justiţie împotriva întreprinderii de asigurare.
Organismul de despăgubire intervine în termen de două luni începând cu data la care persoana vătămată i-a prezentat cererea de despăgubire, dar nu mai intervine în cazul în care întreprinderea de asigurare sau reprezentantul său însărcinat cu soluţionarea cererilor de despăgubire a dat un răspuns justificat la această cerere.
Organismul de despăgubire informează de îndată:
a)întreprinderea de asigurare a vehiculului a cărui circulaţie a provocat accidentul sau reprezentantul însărcinat cu soluţionarea cererilor de despăgubire;
b)organismul de despăgubire din statul membru în care are sediul întreprinderea de asigurare care a încheiat contractul;
c)persoana care a provocat accidentul, în cazul în care a fost identificată,
de faptul că a primit o cerere de despăgubire din partea persoanei vătămate şi că va răspunde la aceasta în termen de două luni de la data prezentării cererii în cauză.
Această dispoziţie nu aduce atingere dreptului statelor membre de a acorda despăgubirii date de acest organism un caracter subsidiar sau nu şi de a prevedea soluţionarea cererilor de despăgubire între acest organism şi persoana sau persoanele care au provocat accidentul şi celelalte întreprinderi de asigurare sau organisme de asistenţă socială obligate să indemnizeze persoana vătămată pentru acelaşi accident. Cu toate acestea, statele membre nu pot autoriza organismul să subordoneze plata despăgubirii altor condiţii decât celor stabilite în prezenta directivă, mai ales condiţiei ca persoana vătămată să arate prin orice mijloc că persoana responsabilă nu este în măsură sau refuză să plătească.
(2)Organismul de despăgubire care a despăgubit persoana vătămată în statul membru în care aceasta are reşedinţa are dreptul să ceară rambursarea sumei plătite cu titlu de despăgubire de la organismul de despăgubire din statul membru în care se află sediul întreprinderii de asigurare care a încheiat contractul.
Acest organism de despăgubire se subrogă în drepturile persoanei vătămate, faţă de persoana care a provocat accidentul sau faţă de întreprinderea de asigurare a acesteia, în măsura în care organismul de despăgubire din statul membru de reşedinţă al persoanei vătămate a despăgubit-o pe aceasta pentru prejudiciul suferit.
Fiecare stat membru este obligat să recunoască subrogarea stabilită de orice alt stat membru.
(3)Prezentul articol intră în vigoare:
a)după încheierea unui acord între organismele de despăgubire create sau autorizate de către statele membre, în ceea ce priveşte sarcinile şi obligaţiile lor şi modalităţile de rambursare;
b)începând cu data fixată de către Comisie după ce aceasta a constatat, în strânsă legătură cu statele membre, că s-a încheiat un astfel de acord.