Art. 21. - Art. 21: Autorizaţia de punere în funcţiune a vehiculelor - Directiva 2008/57/CE/17-iun-2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate
Acte UE
Jurnalul Oficial 191L
Ieşit din vigoare Versiune de la: 22 Aprilie 2015
Art. 21: Autorizaţia de punere în funcţiune a vehiculelor
(1)Înainte de a fi utilizat într-o reţea, orice vehicul este autorizat în vederea punerii în funcţiune de către autoritatea naţională de siguranţă competentă pentru reţeaua respectivă, cu excepţia cazurilor în care prezentul capitol prevede altfel.
(2)Un vehicul conform cu STI este autorizat în conformitate cu articolele 22 sau 23.
(3)Un vehicul care nu este conform cu STI este autorizat în conformitate cu articolul 24 sau 25.
(4)Un vehicul care este conform cu un tip autorizat este autorizat în conformitate cu articolul 26.
(5)O autorizaţie acordată de un stat membru este valabilă în toate celelalte state membre, fără a aduce atingere dispoziţiilor articolelor 23 şi 25 privind autorizaţiile suplimentare. Prin adoptarea de norme naţionale specifice şi prin dispoziţiile de aplicare a prezentei directive, statele membre clarifică dacă sunt necesare autorizaţii suplimentare în conformitate cu dispoziţiile relevante ale articolului 23, în cazul vehiculelor conforme cu STI, sau cu articolul 25, în cazul vehiculelor neconforme cu STI.
(6)Orice cerere pentru autorizaţia de punere în funcţiune face obiectul unei decizii a autorităţii naţionale de siguranţă competente, în conformitate cu articolele 22 şi 23 sau cu articolele 24 şi 25. Autorizaţia de punere în funcţiune poate stipula condiţii de utilizare şi alte restricţii.
(7)Orice decizie negativă a unei autorităţi naţionale de siguranţă competente cu privire la punerea în funcţiune a unui vehicul feroviar se motivează în mod corespunzător. În termen de o lună de la primirea deciziei negative, solicitantul poate cere autorităţii naţionale de siguranţă competente revizuirea deciziei din motive justificate în mod corespunzător. În termen de două luni de la primirea contestaţiei, autoritatea naţională de siguranţă confirmă sau infirmă decizia. Dacă se confirmă decizia negativă, solicitantul poate cere organismului de apel desemnat de statul membru competent în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din Directiva 2004/49/CE revizuirea deciziei din motive justificate în mod corespunzător. Statele membre pot desemna organismul de reglementare constituit în conformitate cu articolul 30 din Directiva 2001/14/CE pentru aplicarea acestei proceduri de apel.
(8)În cazul în care o autoritate naţională de siguranţă competentă nu adoptă, în termenele stabilite, o decizie menţionată la articolul 23 alineatul (7) şi la articolul 25 alineatul (5), se consideră că punerea în funcţiune a vehiculului feroviar în cauză a fost autorizată după expirarea unei perioade de trei luni de la sfârşitul termenelor menţionate. Autorizaţiile acordate în temeiul prezentului alineat sunt valabile doar în reţeaua pentru care autoritatea naţională de siguranţă competentă nu a reacţionat în termenele stabilite.
(9)O autoritate naţională de siguranţă care intenţionează să revoce o autorizaţie de punere în funcţiune acordată de ea însăşi sau o autorizaţie acordată de solicitant în conformitate cu alineatul (8) utilizează procedura de revizuire a certificatelor de siguranţă menţionată la articolul 10 alineatul (5) din Directiva 2004/49/CE sau, după caz, procedura de revizuire a autorizaţiilor de siguranţă menţionată la articolul 11 alineatul (2) din respectiva directivă.
(10)În cazul unei proceduri de apel, organismul de apel competent menţionat la alineatul (7) poate solicita agenţiei un aviz care, în acest caz, este emis în termen de o lună de la depunerea cererii şi transmis solicitantului, organismului de apel competent şi autorităţii naţionale de siguranţă competente care refuză acordarea autorizaţiei.
(11)În cazul vehiculelor care rulează între un stat membru şi o ţară terţă, pe o reţea al cărei ecartament este diferit de cel al reţelei principale din cadrul Comunităţii şi pentru care se poate acorda o derogare în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) sau care reprezintă cazuri specifice, normele naţionale menţionate la articolele 22 şi 24 pot include acorduri internaţionale în măsura în care sunt compatibile cu legislaţia comunitară.
(12)Autorizaţiile de punere în funcţiune care au fost acordate înainte de 19 iulie 2008, inclusiv autorizaţiile emise în temeiul unor acorduri internaţionale, în special RIC (Regolamento Internazionale Carozze) şi RIV (Regolamento Internazionale Veicoli), rămân valabile în conformitate cu condiţiile în care au fost acordate. Această dispoziţie prevalează asupra articolelor 22-25.
(13)Statele membre pot acorda autorizaţii de punere în funcţiune pentru o serie de vehicule. În acest scop, autorităţile naţionale de siguranţă informează solicitantul cu privire la procedura care trebuie urmată.
(14)Autorizaţiile de punere în funcţiune acordate în conformitate cu prezentul articol nu aduc atingere altor condiţii impuse întreprinderilor feroviare şi administratorilor de infrastructură pentru exploatarea unor astfel de vehicule pe reţeaua relevantă în conformitate cu articolele 9, 10 şi 11 din Directiva 2004/49/CE.