Art. 22. - Art. 22: Prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limită şi derogarea de la obligaţia de a aplica anumite valori-limită - Directiva 2008/50/CE/21-mai-2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa

Acte UE

Jurnalul Oficial 152L

În vigoare
Versiune de la: 14 Martie 2019
Art. 22: Prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limită şi derogarea de la obligaţia de a aplica anumite valori-limită
(1)Atunci când, într-o anumită zonă sau aglomerare, conformitatea cu valorile-limită pentru dioxid de azot sau benzen nu poate fi atinsă până la termenele precizate în anexa XI, un stat membru poate proroga aceste termene pentru acea zonă sau aglomerare cu cel mult cinci ani, sub condiţia întocmirii unui plan privind calitatea aerului, în conformitate cu articolul 23, pentru zona sau aglomerarea pentru care se aplică prorogarea; acest plan privind calitatea aerului este completat cu informaţiile enumerate în secţiunea B din anexa XV cu privire la poluanţii respectivi şi demonstrează cum se va obţine conformitatea cu valorile-limită înaintea expirării noului termen.
(2)Atunci când, într-o anumită zonă sau aglomerare, conformitatea cu valorile-limită pentru PM10, astfel cum sunt precizate în anexa XI, nu poate fi atinsă datorită unor caracteristici de dispersie specifice arealului, condiţiilor climatice nefavorabile sau contribuţiilor transfrontaliere, un stat membru este exonerat de obligaţia de a aplica aceste valori-limită până la 11 iunie 2011, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la alineatul (1) şi cu condiţia ca statul membru să demonstreze că au fost luate toate măsurile necesare la nivel naţional, regional şi local pentru respectarea termenelor.
(3)Atunci când un stat membru aplică alineatul (1) sau (2), se asigură că valoarea-limită pentru fiecare poluant nu este depăşită cu mai mult decât marja maximă de toleranţă precizată în anexa XI pentru fiecare dintre poluanţii respectivi.
(4)Statele membre notifică Comisia atunci când, în opinia lor, alineatele (1) sau (2) sunt aplicabile şi comunică acesteia planul privind calitatea aerului menţionat la alineatul (1), inclusiv toate informaţiile relevante necesare Comisiei, pentru ca aceasta să evalueze dacă toate condiţiile relevante sunt sau nu îndeplinite. În cadrul evaluării, Comisia ţine seama de efectele estimate, prezente şi viitoare, asupra calităţii aerului înconjurător din statele membre ale măsurilor ce au fost luate de statele membre, precum şi de efectele estimate asupra calităţii aerului înconjurător ale actualelor măsuri comunitare şi ale măsurilor ce urmează a fi propuse de către Comisie.
Atunci când Comisia nu ridică obiecţii în termen de nouă luni de la primirea notificării, se consideră că sunt îndeplinite condiţiile relevante pentru aplicarea alineatului (1) sau (2).
În cazul în care se ridică obiecţii, Comisia poate cere statelor membre să modifice sau să furnizeze noi planuri privind calitatea aerului.