Art. 7. - În sensul prezentei directive, "eliberare pentru consum" are unul dintre următoarele înţelesuri: - Directiva 2008/118/CE/16-dec-2008 privind regimul general al accizelor şi de abrogare a Directivei 92/12/CEE
Acte UE
Jurnalul Oficial 9L
În vigoare Versiune de la: 26 Aprilie 2022 până la: 12 Februarie 2023
Art. 7
(1)Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face eliberarea pentru consum.
(2)În sensul prezentei directive, "eliberare pentru consum" are unul dintre următoarele înţelesuri:
a)ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize;
b)deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize în cazul în care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile aplicabile din dreptul comunitar şi din legislaţia naţională;
c)producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim suspensiv de accize;
d)importul de produse accizabile, chiar şi neregulamentar, cu excepţia cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize.
(3)Momentul eliberării pentru consum este:
a)în situaţiile prevăzute la articolul 17 alineatul (1) litera a) punctul (ii), momentul primirii produselor accizabile de către destinatarul înregistrat;
b)în situaţiile prevăzute la articolul 17 alineatul (1) litera a) punctul (iv), momentul primirii produselor accizabile de către destinatar;
c)în situaţiile prevăzute la articolul 17 alineatul (2), momentul primirii produselor accizabile la locul de livrare directă.
(4)Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize, inclusiv dintr-o cauză ce ţine de natura produselor sau ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de către autorităţile competente din statul membru, nu sunt considerate ca eliberare pentru consum.
În sensul prezentei directive, produsele sunt considerate distruse total sau pierdute iremediabil atunci când devin inutilizabile ca produse accizabile.
Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile în cauză este dovedită într-un mod considerat satisfăcător de autorităţile competente din statul membru în care a avut loc distrugerea totală sau pierderea iremediabilă sau din statul membru în care aceasta a fost constatată, în cazul în care nu este posibil să se determine unde a avut loc.
(5)Fiecare stat membru stabileşte propriile norme şi condiţii pe baza cărora se determină pierderile menţionate la alineatul (4).