Art. 15. - Art. 15: Luarea în custodie publică - Directiva 2008/115/CE/16-dec-2008 privind standardele şi procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală

Acte UE

Jurnalul Oficial 348

În vigoare
Versiune de la: 12 Octombrie 2018
Art. 15: Luarea în custodie publică
(1)Cu excepţia cazului în care se pot aplica în mod eficient alte măsuri suficiente dar mai puţin coercitive într-un caz concret, statele membre pot ţine în custodie publică un resortisant al unei ţări terţe care face obiectul unor proceduri de returnare doar în vederea pregătirii procesului de returnare şi/sau în vederea desfăşurării procesului de îndepărtare, în special în cazul în care:
a)există riscul de sustragere sau
b)resortisantul în cauză al unei ţări terţe evită sau împiedică pregătirea returnării sau procesul de îndepărtare.
Orice măsură de luare în custodie publică este pentru o perioadă cât mai scurtă cu putinţă şi se menţine numai pe durata desfăşurării şi executării, în mod adecvat, a dispoziţiilor de îndepărtare.
(2)Autorităţile administrative sau judiciare dispun măsurile de luare în custodie publică.
Luarea în custodie publică se ordonă în scris, menţionându-se motivele de fapt şi de drept.
Atunci când luarea în custodie publică a fost dispusă de autorităţile administrative, statele membre:
a)fie asigură un control judiciar rapid al legalităţii luării în custodie publică, asupra căreia se pronunţă într-un termen cât mai scurt de la începerea luării în custodie publică,
b)fie acordă resortisantului în cauză al unei ţări terţe dreptul de a intenta o acţiune în justiţie în virtutea căreia legalitatea măsurii de luare în custodie publică face obiectul unui control judiciar rapid iniţiat cât mai rapid posibil de la iniţierea procedurilor pertinente. În acest caz, statele membre informează imediat resortisanţii în cauză ai ţărilor terţe asupra posibilităţii intentării unei astfel de acţiuni.
Resortisantul în cauză al unei ţări terţe este eliberat imediat în cazul în care luarea în custodie publică nu este legală.
(3)În toate cazurile, luarea în custodie publică face obiectul unor revizuiri la intervale rezonabile de timp, fie la cererea resortisantului în cauză al unei ţări terţe, fie din oficiu. În cazul unor perioade prelungite de luare în custodie publică, revizuirile fac obiectul controlului judiciar.
(4)În cazul în care există indicii conform cărora nu mai există posibilitatea rezonabilă a îndepărtării din motive legale sau de altă natură sau există indicii privind încetarea condiţiilor stabilite la alineatul (1), luarea în custodie publică nu mai este justificată şi persoana în cauză este eliberată imediat.
(5)Luarea în custodie publică se menţine pe toată durata în care se îndeplinesc condiţiile stabilite la alineatul (1) şi în măsura în care este necesar pentru a asigura punerea în aplicare cu succes a măsurii de îndepărtare. Fiecare stat membru stabileşte o perioadă limitată de custodie publică, care nu poate depăşi şase luni.
(6)Statele membre nu pot extinde perioada menţionată la alineatul (5) decât cu o perioadă limitată de timp, care să nu depăşească o perioadă suplimentară de 12 luni, în conformitate cu legislaţia sa naţională, în cazurile în care, în pofida tuturor eforturilor rezonabile depuse de către acestea, este probabil ca operaţiunea de îndepărtare să dureze mai mult, datorită:
a)lipsei de cooperare a resortisantului în cauză al unei ţări terţe sau
b)întârzierilor în obţinerea documentaţiei necesare din partea ţărilor terţe.