Titlul i - OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ŞI DEFINIŢII - Directiva 2006/48/CE/14-iun-2006 privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 9 Decembrie 2011
TITLUL I:OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ŞI DEFINIŢII
Art. 1
(1)Prezenta directivă stabileşte norme privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit şi supravegherea lor prudenţială.
(2)Articolul 39 şi articolele 124-143 se aplică holdingurilor financiare, holdingurilor financiare mixte şi holdingurilor cu activitate mixtă care îşi au sediile sociale în Uniune.

(3)Instituţiile excluse cu titlu permanent în conformitate cu articolul 2, cu excepţia, însă, a băncilor centrale din statele membre, sunt considerate instituţii financiare în sensul articolului 39 şi a titlului V capitolul 4 secţiunea 1.
Art. 2
Prezenta directivă nu se aplică următoarelor entităţi:
- băncile centrale din statele membre;
- oficiile poştale care efectuează operaţiuni de virament;
- în Belgia, "Institut de Reescompte et de Garantie/Herdiscontering-en Waarborginstituut";
- în Danemarca, «Dansk Eksportfinansieringsfond», «Danmarks Skibskredit A/S» şi «KommuneKredit»;

- în Germania, "Kreditanstaltfur Wiederaufbau", organismele care, în sensul "Wohnungsgemeinnutzigkeitsgesetz", sunt recunoscute ca organe ale politicii naţionale în domeniul locuinţelor şi care nu sunt angajate în principal în tranzacţii bancare, precum şi organisme care, în sensul legii respective, sunt recunoscute ca organisme de interes public în domeniul locuinţelor;
- în Spania, "Instituto de Credito Oficial";
- în Franţa, "Caisse des depots et consignations";
- în Croaţia, «kreditne unije» şi «Hrvatska banka za obnovu i razvitak»,

- în Irlanda, "credit unions" şi "friendly unions";
- în Italia, "Cassa depositi e prestiti";
- în Letonia, "krajaizdevu sabiedribas", întreprinderi care sunt recunoscute în conformitate cu "krajaizdevu sabiedribu likums" ca întreprinderi cooperative prestatoare de servicii financiare numai către membrii lor;
- în Lituania, "kredito unijos" altele decât "Centrine kredito unija";
- în Ungaria, "Magyar Fejlesztesi Bank Rt." şi "Magyar Export-Import Bank Rt.";
- în Ţările de Jos, "Nederlandse Investeringsbank voor Ontwikkelingslanden NV", "NV Noordelijke Ontwikkelingsmaatschappij", "NV Industriebank Limburgs Instituut voor ontwikkeling en Financiering", precum şi "Overijsselse Ontwikkelingsmaatschappij NV";
- în Austria, întreprinderile recunoscute ca asociaţii de construcţii de locuinţe în interes public şi "Osterreichische Kontrollbank AG";
- în Polonia, "Spoldzielcze Kasy Oszczednosciowo" - "Kredytowe" şi "Bank Gospodarstwa Krajowego";
- în Portugalia, "Caixas Economicas" existente la 1 ianuarie 1986, cu excepţia celor constituite ca societăţi anonime, precum şi "Caixa Economica Montepio Geral";
- în Slovenia, "SID-Slovenska izvozna in razvojna banka, d.d. Ljubljana";

- în Finlanda, "Teollisenyhteistyon rahasto Oy/Fondenfor industriellt samarbete AB", şi "Finvera Oyj/Finnvera Abp";
- în Suedia, "Svenska Skeppshypotekskassan";
- în Regatul Unit, "National Savings Bank", "Commonwealth Development Finance Company Ltd", "Agricultural Mortgage Corporation Ltd", "Scottish Agricultural Securities Corporation Ltd", "Crown Agentsfor overseas governments and administrations", "credit unions" şi municipal banks.
Art. 3
(1)Instituţiile de credit situate în acelaşi stat membru şi afiliate în mod permanent unui organism central care le supraveghează şi care are sediul în acelaşi stat membru pot fi exceptate de la îndeplinirea cerinţelor prevăzute la articolul 7 şi la articolul 11 alineatul (1) în cazul în care legislaţia internă prevede că:
a)angajamentele organismului central şi ale instituţiilor afiliate constituie angajamente în solidar şi nelimitate sau angajamentele instituţiilor afiliate sunt în întregime garantate de organismul central respectiv;
b)solvabilitatea şi lichiditatea organismului central şi ale tuturor instituţiilor afiliate acestuia sunt supravegheate în ansamblul lor, pe baza conturilor consolidate şi
c)conducerea organismului central este abilitată să emită instrucţiuni către organele de conducere ale instituţiilor afiliate.
[textul din Art. 3, alin. (1), litera C. din titlul I a fost abrogat la 07-dec-2009 de Art. 1, punctul 1., alin. (B) din Directiva 2009/111/CE/16-sep-2009]
[textul din Art. 3, alin. (1), litera C. din titlul I a fost abrogat la 07-dec-2009 de Art. 1, punctul 1., alin. (B) din Directiva 2009/111/CE/16-sep-2009]
Comisia, în conformitate cu articolul 151 alineatul (2), poate stabili norme suplimentare pentru aplicarea dispoziţiilor paragrafului al doilea, inclusiv abrogarea excepţiilor prevăzute la primul paragraf, în cazul în care este de părere că afilierea noilor instituţii care beneficiază de regimul prevăzut la paragraful al doilea ar putea avea un efect negativ asupra concurenţei.
(2)O instituţie de credit menţionată la alineatul (1) primul paragraf poate fi, de asemenea, exceptată de la aplicarea dispoziţiilor articolelor 9 şi 10 şi, de asemenea, ale titlului V capitolul 2 secţiunile 2, 3, 4, 5 şi 6 şi ale capitolului 3, cu condiţia ca, fără a aduce atingere aplicării respectivelor dispoziţii pentru organismul central, întregul constituit de către organismul central împreună cu instituţiile sale afiliate să facă obiectul dispoziţiilor în cauză, pe o bază consolidată.
În cazul exceptării, articolele 16, 23, 24, 25, 26 alineatele (1)-(3) şi 28-37 se aplică întregului constituit din organismul central şi instituţiile sale afiliate.
Art. 4
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:
1.«instituţie de credit» înseamnă o întreprindere a cărei activitate constă în a primi de la public depozite sau alte fonduri rambursabile şi a acorda credite în cont propriu;

2."autorizaţie" înseamnă un act eliberat sub orice formă de către autorităţi, prin care se acordă dreptul de a desfăşura activităţi specifice instituţiilor de credit;
3."sucursală" înseamnă orice sediu secundar care, din punct de vedere juridic, depinde de o instituţie de credit şi care desfăşoară direct toate tranzacţiile sau anumite tipuri de tranzacţii specifice instituţiilor de credit;
4."autorităţi competente" înseamnă autorităţile naţionale care sunt împuternicite în temeiul unui act cu putere de lege sau unei norme administrative să supravegheze activitatea instituţiilor de credit;
5.«instituţie financiară» înseamnă o întreprindere, alta decât o instituţie de credit, a cărei activitate principală constă în dobândirea de participaţii sau în desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi menţionate la punctele 2-12 şi 15 din anexa I.

6.«instituţii» în sensul secţiunilor 2, 3 şi 5 din titlul V capitolul 2 înseamnă instituţii în sensul definiţiei de la articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2006/49/CE;

7."stat membru de origine" înseamnă statul membru în care o instituţie de credit a primit autorizaţia de funcţionare, în conformitate cu articolele 6-9 şi 11-14;
8."stat membru gazdă" înseamnă statul membru în care o instituţie de credit are o sucursală sau în care prestează servicii;
9."control" înseamnă relaţia stabilită între o întreprindere-mamă şi o filială, astfel cum este definită la articolul 1 din Directiva 83/349/CEE sau o relaţie similară între orice persoană juridică sau fizică şi o întreprindere;
10."participaţie", în sensul articolului 57 literele (o) şi (p), al articolelor 71-73 şi al titlului V capitolul 4, înseamnă participaţie în sensul articolului 17 prima teză din a patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi (2), sau deţinerea directă sau indirectă a 20 % sau mai mult din drepturile de vot sau din capitalul unei întreprinderi;
(2)JO L 222, 14.8.1978, p. 11, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2003/51/CE.
11."participaţie calificată" înseamnă deţinerea, directă sau indirectă, într-o întreprindere a cel puţin 10 % din capital sau din drepturile de vot sau orice altă posibilitate de a exercita o influenţă semnificativă asupra gestionării întreprinderii respective;
12."întreprindere-mamă" înseamnă:
a)orice întreprindere-mamă, definită la articolele 1 şi 2 din Directiva 83/349/CEE sau
b)în sensul articolelor 71-73 şi al titlului V capitolul 2 secţiunea 5 şi al capitolului 4, orice întreprindere în sensul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 83/349/CEE, precum şi orice întreprindere care, în opinia autorităţilor competente, exercită în mod efectiv o influenţă dominantă asupra unei alte întreprinderi;
13."filială" înseamnă:
c)orice filială, definită la articolele 1 şi 2 din Directiva 83/349/CEE sau
d)în sensul articolelor 71-73, al titlului V capitolul 2 secţiunea 5 şi al capitolului 4, orice filială în sensul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 83/349/CEE, precum şi orice întreprindere asupra căreia, în opinia autorităţilor competente, o întreprindere-mamă exercită în mod efectiv o influenţă dominantă.
Toate filialele unei întreprinderi filiale se consideră, de asemenea, filiale ale întreprinderii-mamă iniţiale;
14.«instituţie de credit mamă dintr-un stat membru» înseamnă o instituţie de credit care are ca filială o instituţie de credit sau o instituţie financiară sau care are o participaţie într-o astfel de instituţie şi care nu este la rândul său filiala unei alte instituţii de credit autorizate în acelaşi stat membru sau a unui holding financiar sau holding financiar mixt cu sediul în acelaşi stat membru;

15.«holding financiar mamă dintr-un stat membru» înseamnă un holding financiar care nu este filiala unei instituţii de credit autorizate în acelaşi stat membru sau a unui holding financiar sau holding financiar mixt cu sediul în acelaşi stat membru;
15a. «holding financiar mixt mamă dintr-un stat membru» înseamnă un holding financiar mixt care nu este filiala unei instituţii de credit autorizate în acelaşi stat membru sau a unui holding financiar sau holding financiar mixt cu sediul în acelaşi stat membru;

16.«instituţie de credit mamă din UE» înseamnă o instituţie de credit mamă dintr-un stat membru care nu este filială a unei alte instituţii de credit autorizate în orice stat membru sau a unui holding financiar sau holding financiar mixt cu sediul în orice stat membru;

17.«holding financiar mamă din UE» înseamnă un holding financiar mamă dintr-un stat membru care nu este filiala unei instituţii de credit autorizate în orice stat membru sau a unui alt holding financiar sau holding financiar mixt cu sediul în orice stat membru;
17a. «holding financiar mixt mamă din UE» înseamnă un holding financiar mixt mamă dintr-un stat membru care nu este filiala unei instituţii de credit autorizate în orice stat membru sau a unui alt holding financiar sau holding financiar mixt cu sediul în orice stat membru;

18."entităţi din sectorul public" înseamnă organismele administrative necomerciale responsabile faţă de administraţiile centrale, autorităţile regionale sau locale, sau faţă de autorităţile care, din punctul de vedere al autorităţilor competente, exercită aceleaşi activităţi ca şi autorităţile regionale sau cele locale, sau întreprinderile necomerciale deţinute de administraţiile centrale care dispun de sisteme de garantare explicite şi care pot include organisme cu administrare proprie reglementate de lege şi care sunt supuse unui control public;
19."holding financiar" înseamnă orice instituţie financiară ale cărei filiale sunt fie în exclusivitate, fie în principal instituţii de credit sau instituţii financiare, cel puţin una dintre aceste filiale fiind o instituţie de credit, şi care nu este holding financiar mixt în sensul articolului 2 alineatul (15) din Directiva 2002/87/CE (1);
(1)Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare şi a întreprinderilor de investiţii care aparţin unui conglomerat financiar (JO L 35, 11.2.2003, p. 1), directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/1/CE.
19a. «holding financiar mixt» înseamnă un holding financiar mixt în sensul definiţiei de la articolul 2 punctul 15 din Directiva 2002/87/CE;

20."holding cu activitate mixtă" înseamnă o întreprindere-mamă, alta decât un holding financiar sau o instituţie de credit sau un holding cu activitate mixtă în sensul articolului 2 alineatul (15) din Directiva 2002/87/CE, ale cărei filiale includ cel puţin o instituţie de credit;
21."întreprindere de servicii auxiliare" înseamnă o întreprindere a cărei activitate principală constă în deţinerea sau gestionarea de proprietăţi, de servicii de prelucrare a datelor sau orice altă activitate similară care este auxiliară activităţii principale a uneia sau mai multor instituţii de credit;
22."risc operaţional" înseamnă riscul de pierderi care rezultă din neadecvarea sau eşecul unor procese, persoane sau sisteme interne sau din evenimente externe şi care include riscurile legale;
23."băncile centrale" includ Banca Centrală Europeană în lipsa unor alte menţiuni;
24."risc de diluare" înseamnă riscul ca o sumă de primit să fie redusă prin acordarea de credite, în numerar sau nu, către debitor;
25."probabilitatea de neplată" înseamnă probabilitatea de neplată de către o contrapartidă pe parcursul unui an de zile;
26."pierdere", în sensul titlului V capitolul 2 secţiunea 3, înseamnă pierderea economică, inclusiv efectele actualizărilor importante şi costurile materiale directe şi indirecte asociate recuperării sumelor de perceput pe un instrument;
27."pierdere datorată nerambursării (LGD)" înseamnă raportul dintre pierderea pe o expunere datorată neplăţii de către o contrapartidă şi suma exigibilă la momentul neplăţii;
28."factor de conversie" înseamnă raportul dintre suma încă neatribuită dintr-o linie de credit care se va atribui şi exigibilă în caz de neplată şi partea încă neatribuită din linia de credit respectivă, importanţa liniei de credit fiind determinată prin limita autorizată, cu excepţia cazului în care limita neautorizată este mai mare;
29."pierdere anticipată (EL)", în sensul titlului V capitolul 2 secţiunea 3, înseamnă raportul dintre suma care se aşteaptă să se piardă pe o expunere în caz de neplată de către o contrapartidă sau în caz de diluare pe parcursul unui an şi suma exigibilă în caz de neplată;
30."diminuarea riscului de credit" înseamnă tehnica folosită de o instituţie de credit pentru a reduce riscul de credit asociat unei expuneri sau unor expuneri pe care instituţia de credit continuă să le deţină;
31."protecţie finanţată a creditului" înseamnă tehnica de diminuare a riscului de credit prin care reducerea riscului de credit asociat unei expuneri a unei instituţii de credit derivă din dreptul respectivei instituţii - în cazul neplăţii de către o contrapartidă sau al unor alte evenimente de credit legate de contrapartidă - de a lichida sau de a obţine transferul, atribuirea sau păstrarea unor active sau sume sau de a reduce sau înlocui valoarea expunerii cu diferenţa dintre valoarea expunerii şi cuantumul unei creanţe asupra instituţiei de credit;
32."protecţie nefinanţată a creditului" înseamnă tehnica de diminuare a riscului de credit prin care reducerea riscului de credit asociat unei expuneri a unei instituţii de credit derivă din angajarea unei terţe părţi de a plăti o sumă în cazul neplăţii de către debitor sau a unor alte evenimente specificate legate de credit;
33."operaţiune de report" înseamnă orice tranzacţie reglementată printr-un contract care intră sub incidenţa definiţiei de "contract de report" sau "acord de vânzare reversibilă" în sensul definiţiei articolului 3 alineatul (1) litera (m) din Directiva 2006/49/CE;
34."operaţiune de împrumut sau creditare de valori mobiliare sau mărfuri" înseamnă orice operaţiune care intră sub incidenţa definiţiei de "creditare de valori mobiliare sau mărfuri" sau de "împrumut de valori mobiliare sau mărfuri" în sensul definiţiei articolului 3 alineatul (1) litera (n) din Directiva 2006/49/CE;
35."instrument financiar asimilat lichidităţilor" înseamnă un certificat de depozit sau un alt instrument similar eliberat de instituţia de credit finanţatoare;
36."titlurizare" înseamnă o tranzacţie sau un program în care riscul de credit asociat unei expuneri sau unui ansamblu de expuneri este împărţit în tranşe, cu următoarele caracteristici:
a)plăţile sunt dependente de performanţa expunerii sau a ansamblului de expuneri şi
b)subordonarea tranşelor determină distribuirea pierderilor pe parcursul duratei tranzacţiei sau a programului;
37."titlurizare tradiţională" înseamnă o titlurizare care implică transferul economic al expunerilor care sunt titlurizate către un emitent de instrumente financiare securizate care eliberează valori mobiliare. Aceasta se efectuează prin transferul proprietăţii expunerilor titlurizate de la instituţia de credit iniţiatoare sau prin subparticipaţii. Valorile mobiliare emise nu reprezintă obligaţii de plată pentru instituţia de credit iniţiatoare;
38."titlurizare sintetică" înseamnă o titlurizare în care împărţirea pe tranşe se efectuează prin folosirea de instrumente derivate de credit sau de garanţii, iar ansamblul de expuneri nu este eliminat din bilanţul instituţiei de credit iniţiatoare;
39."tranşă" înseamnă un segment de risc de credit stabilit contractual şi asociat unei expuneri sau unui număr de expuneri, în care o poziţie din segment prezintă un risc de pierdere de credit mai mare sau mai mic decât o poziţie cu acelaşi cuantum din orice alt segment, fără a se ţine seama de protecţia creditului oferită de terţe părţi direct deţinătorilor poziţiilor din segment sau din alte segmente;
40."poziţie de titlurizare" înseamnă expunerea la o titlurizare;
40a. «resecuritizare» înseamnă o securitizare în care riscul asociat cu un portofoliu de expuneri subiacente este segmentat şi cel puţin una dintre expunerile subiacente este o poziţie din securitizare;
40b. «poziţie din resecuritizare» înseamnă o expunere la o resecuritizare;

41."iniţiator" înseamnă oricare dintre următoarele:
a)o entitate care, individual sau prin intermediul unor entităţi asociate, a fost implicată direct sau indirect în contractul original care a creat obligaţiile sau obligaţiile potenţiale ale debitorului sau ale debitorului potenţial, care au determinat expunerea titlurizată sau
b)o entitate care cumpără expunerile unei terţe părţi pe bilanţul său şi apoi le titlurizează;
42."sponsor" înseamnă o instituţie de credit, alta decât o instituţie de credit iniţiatoare care stabileşte şi gestionează un program de instrumente comerciale garantate cu active sau un alt program de titlurizare, care achiziţionează expuneri de la entităţi terţe;
43."relansarea creditului" înseamnă un aranjament contractual în care calitatea creditului unei poziţii de titlurizare se îmbunătăţeşte faţă de cazul în care nu s-ar fi oferit relansarea, inclusiv relansările oferite de tranşele mai noi din titlurizare sau de alte tipuri de protecţie a creditului;
44."emitent de instrumente financiare securizate" înseamnă un trust corporativ sau o altă entitate, alta decât o instituţie de credit, organizată pentru efectuarea de titlurizări, ale cărei activităţi sunt limitate la ceea ce este adecvat pentru realizarea obiectivului în cauză şi a cărei structură are rolul de a izola obligaţiile emitentului de instrumente financiare securizate de cele ale instituţiei de credit iniţiatoare şi ai cărei deţinători de interese au dreptul să le dea în gaj sau să le schimbe fără restricţii;
45."grup de clienţi aflaţi în legătură" înseamnă:
a)două sau mai multe persoane fizice sau juridice care, până la proba contrarie, constituie un risc unic, pentru că una dintre ele, direct sau indirect, deţine controlul asupra celeilalte sau celorlalte sau
b)două sau mai multe persoane fizice sau juridice între care nu există o relaţie de control, astfel cum este descrisă la litera (a), dar care trebuie să fie considerate ca reprezentând un singur risc deoarece legătura dintre ele este atât de strânsă încât, în cazul în care una dintre aceste persoane se confruntă cu probleme financiare, în special dificultăţi de finanţare sau de rambursare, şi cealaltă sau toate celelalte persoane ar întâmpina probabil dificultăţi de finanţare sau de rambursare.

46."legături strânse" înseamnă o situaţie în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate prin relaţii de:
a)participare, adică deţinerea, directă sau prin control, a cel puţin 20 % din drepturile de vot sau din capitalul unei întreprinderi sau
b)control sau
c)situaţia în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt în permanenţă legate de una şi aceeaşi persoană terţă printr-o relaţie de control;
47."burse recunoscute" înseamnă bursele recunoscute de autorităţile competente şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)funcţionează în mod regulat;
b)fac obiectul unor anumitor norme, adoptate sau aprobate de autorităţile competente din ţara de origine a bursei, care definesc condiţiile de funcţionare a bursei respective, condiţiile de acces la bursa respectivă, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un contract înainte de a putea fi negociat la bursa respectivă şi
c)deţin un mecanism compensatoriu prin care contractele menţionate de anexa IV fac obiectul cerinţelor de marjă zilnică care, în opinia autorităţilor competente, oferă o protecţie corespunzătoare.
48.«autoritate responsabilă cu supravegherea consolidată» înseamnă autoritatea competentă responsabilă cu realizarea supravegherii pe bază consolidată a instituţiilor de credit mamă din UE şi a instituţiilor de credit controlate de holdinguri financiare mamă din UE sau de holdinguri financiare mixte mamă din UE;

49.«beneficii discreţionare de tipul pensiilor» înseamnă beneficii majorate de tipul pensiilor garantate pe o bază discreţionară de o instituţie de credit unui angajat ca parte a pachetului de remuneraţie variabilă angajatului în cauză, care nu includ beneficii datorate unui angajat în conformitate cu condiţiile schemelor de pensii ale societăţii.

Art. 5
Statele membre interzic persoanelor sau întreprinderilor care nu sunt instituţii de credit să desfăşoare activitatea de preluare de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la populaţie.
Primul paragraf nu se aplică pentru preluarea de depozite sau alte fonduri rambursabile de către un stat membru sau de către autorităţile regionale sau locale ale unui stat membru sau de către organisme publice internaţionale în care sunt membri unul sau mai multe state membre sau în cazurile prevăzute în mod expres de legislaţia internă sau comunitară, cu condiţia ca aceste activităţi să fie supuse unor reglementări şi controale menite să protejeze deponenţii şi investitorii, aplicabile situaţiilor respective.