Art. 129. - Pe lângă obligaţiile prevăzute în prezenta directivă, autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată a instituţiilor de credit mamă din UE şi a instituţiilor de credit controlate de holdinguri financiare mamă din UE sau de holdinguri financiare mixte mamă din UE are următoarele responsabilităţi: - Directiva 2006/48/CE/14-iun-2006 privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 9 Decembrie 2011
Art. 129
(1)Pe lângă obligaţiile prevăzute în prezenta directivă, autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată a instituţiilor de credit mamă din UE şi a instituţiilor de credit controlate de holdinguri financiare mamă din UE sau de holdinguri financiare mixte mamă din UE are următoarele responsabilităţi:
a)să coordoneze colectarea şi difuzarea de informaţii relevante sau esenţiale în situaţiile obişnuite şi în cele de urgenţă şi
b)să planifice şi să coordoneze activităţile de supraveghere din situaţiile obişnuite, inclusiv în ceea ce priveşte activităţile menţionate la articolele 123, 124, 136, în capitolul 5 şi în anexa V, în cooperare cu autorităţile competente implicate;
c)să planifice şi să coordoneze activităţile de supraveghere, în cooperare cu autorităţile competente implicate şi, dacă este necesar, cu băncile centrale, pentru pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi în situaţiile de urgenţă, inclusiv evoluţiile negative din cadrul instituţiilor de credit sau de pe pieţele financiare, utilizând, acolo unde este posibil, căile de comunicare definite existente pentru a facilita gestionarea crizelor.
Planificarea şi coordonarea activităţilor de supraveghere menţionate la litera (c) include măsurile excepţionale prevăzute la articolul 132 alineatul (3) litera (b), pregătirea evaluărilor comune, punerea în aplicare a planurilor de urgenţă şi comunicările adresate publicului.
Atunci când autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată nu îndeplineşte sarcinile menţionate la primul paragraf sau atunci când autorităţile competente nu cooperează cu autoritatea de supraveghere consolidată într-o măsură corespunzătoare în realizarea sarcinilor menţionate la primul paragraf, oricare dintre autorităţile competente în cauză poate sesiza ABE cu privire la chestiune, care are posibilitatea de a acţiona în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(2)În cazul în care se solicită o autorizaţie menţionată la articolul 84 alineatul (1), articolul 87 alineatul (9), articolul 105 şi, respectiv, în anexa III partea 6 de către o instituţie de credit mamă din UE şi filialele sale, sau în comun de către filialele unui holding financiar mamă din UE sau ale unui holding financiar mixt mamă din UE, autorităţile competente conlucrează pe deplin pentru a decide dacă trebuie sau nu acordată autorizaţia solicitată şi, după caz, pentru a stabili condiţiile acordării unei astfel de autorizaţii.
O cerere care intră sub incidenţa primului paragraf este transmisă numai autorităţii competente menţionate la alineatul (1).
Autorităţile competente depun toate eforturile pentru a ajunge la o decizie comună cu privire la cererea respectivă în termen de şase luni. Decizia comună este prezentată într-un document care cuprinde decizia temeinic motivată pe care autoritatea competentă menţionată la alineatul (1) o comunică solicitantului.
Perioada menţionată la paragraful al treilea începe la data primirii cererii complete de către autoritatea competentă menţionată la alineatul (1). Autoritatea competentă respectivă transmite de îndată cererea completă către celelalte autorităţi competente.
În lipsa unei decizii comune din partea autorităţilor competente în termen de şase luni, autoritatea competentă menţionată la alineatul (1) se pronunţă ea însăşi cu privire la cererea respectivă. Decizia este prezentată într-un document care cuprinde decizia temeinic motivată şi ţine seama de avizele şi rezervele celorlalte autorităţi competente, exprimate în termenul de şase luni. Autoritatea competentă menţionată la alineatul (1) comunică decizia solicitantului şi celorlalte autorităţi competente.
Dacă, la finalul perioadei de şase luni, oricare dintre autorităţile competente implicate înaintează problema ABE în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată îşi amână decizia şi aşteaptă decizia pe care ABE o poate lua asupra propriei decizii în conformitate cu articolul 19 alineatul (4) din regulamentul menţionat şi, ulterior, adoptă decizia sa în conformitate cu decizia ABE. Perioada de şase luni se consideră perioada de conciliere în sensul respectivului regulament. ABE adoptă o decizie în termen de o lună. Problema nu se înaintează ABE după expirarea perioadei de şase luni sau după ce s-a ajuns la o decizie comună.
Deciziile menţionate la paragrafele al treilea şi al cincilea sunt considerate hotărâtoare şi se aplică de autorităţile competente în statele membre în cauză.
ABE poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în vederea asigurării unor condiţii uniforme de aplicare pentru procesele decizionale comune menţionate la prezentul alineat, în ceea ce priveşte cererile de autorizare menţionate la articolul 84 alineatul (1), articolul 87 alineatul (9), articolul 105 şi în anexa III partea 6, în scopul de a facilita adoptarea deciziilor comune.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la al şaselea şi al şaptelea paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(3)Autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată şi autorităţile competente responsabile cu supravegherea filialelor unei instituţii de credit mamă din UE, ale unui holding financiar mamă din UE sau ale unui holding financiar mixt mamă din UE depun toate eforturile posibile pentru a ajunge la o decizie comună privind aplicarea articolelor 123 şi 124 pentru determinarea caracterului adecvat al nivelului consolidat al fondurilor proprii deţinute de grup în ceea ce priveşte situaţia financiară şi profilul său de risc şi al nivelului necesar al fondurilor proprii pentru aplicarea articolului 136 alineatul (2) în cazul fiecărei entităţi din cadrul grupului bancar şi pe bază consolidată.
Decizia comună se ia în termen de patru luni de la transmiterea de către autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată către celelalte autorităţi competente relevante a unui raport ce conţine evaluarea riscului grupului în conformitate cu articolele 123 şi 124. Decizia comună ia, de asemenea, în calcul în mod corespunzător evaluarea riscului filialelor efectuată de autorităţile competente relevante în conformitate cu articolele 123 şi 124.
Decizia comună este inclusă într-un document care cuprinde motivele pe care se întemeiază decizia şi se transmite instituţiei de credit mamă din UE de către autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată. În caz de dezacord, la cererea oricăreia dintre celelalte autorităţi competente relevante, autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată consultă ABE. Autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată poate consulta ABE din proprie iniţiativă.
În absenţa unei astfel de decizii comune a autorităţilor competente în termen de patru luni, autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată adoptă o decizie pe bază consolidată privind aplicarea articolelor 123 şi 124 şi a articolului 136 alineatul (2), după ce aceasta a luat în considerare în mod adecvat evaluarea riscurilor filialelor efectuată de către autorităţile competente relevante. Dacă, la finalul perioadei de patru luni, oricare dintre autorităţile competente implicate înaintează problema ABE în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată îşi amână decizia şi aşteaptă decizia pe care ABE o poate lua în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din regulamentul menţionat şi, ulterior, adoptă decizia sa în conformitate cu decizia ABE. Perioada de patru luni se consideră a reprezenta etapa de conciliere în sensul regulamentului menţionat. ABE adoptă o decizie în termen de o lună. Problema nu este adusă în atenţia ABE după expirarea perioadei de patru luni sau după ce s-a ajuns la o decizie comună.
Decizia de aplicare a articolelor 123 şi 124 şi a articolului 136 alineatul (2) se adoptă de către autorităţile competente responsabile cu supravegherea filialelor unei instituţii de credit mamă din UE, ale unui holding financiar mamă din UE sau ale unui holding financiar mixt mamă din UE pe bază individuală sau subconsolidată, după examinarea corespunzătoare a opiniilor şi rezervelor exprimate de autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată. Dacă, la sfârşitul perioadei de patru luni, oricare dintre autorităţile competente implicate aduce problema în atenţia ABE în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, autorităţile competente îşi amână decizia şi aşteaptă decizia pe care ABE o ia în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din regulamentul menţionat şi adoptă decizia lor în conformitate cu decizia ABE. Perioada de patru luni se consideră perioada de conciliere în sensul regulamentului menţionat. ABE adoptă decizia în termen de o lună. Problema nu este adusă în atenţia ABE după expirarea perioadei de patru luni sau după ce s-a ajuns la o decizie comună.
Deciziile sunt incluse într-un document care cuprinde motivele pe care se întemeiază deciziile şi ţin seama de evaluarea riscului, avizele şi rezervele celorlalte autorităţi competente, exprimate în termenul de patru luni. Documentul se transmite de către autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată tuturor autorităţilor competente în cauză şi instituţiei de credit mamă din UE.
În cazul în care ABE a fost consultată, toate autorităţile competente ţin seama de avizul acesteia şi explică orice deviaţie semnificativă de la acest aviz.
Decizia comună menţionată la primul paragraf şi orice decizie luată în absenţa unei decizii comune în conformitate cu al patrulea şi al cincilea paragraf sunt actualizate anual sau, în circumstanţe excepţionale, în cazul în care o autoritate competentă responsabilă cu supravegherea filialelor unei instituţii de credit mamă din UE, ale unui holding financiar mamă din UE sau ale unui holding financiar mixt mamă din UE adresează autorităţii responsabile cu supravegherea consolidată o cerere scrisă şi motivată integral pentru actualizarea deciziei privind aplicarea articolului 136 alineatul (2). În ultimul caz, actualizarea poate fi efectuată la nivel bilateral între autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată şi autoritatea competentă care a făcut cererea.
ABE poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în vederea garantării unor condiţii uniforme de aplicare pentru procesul decizional comun menţionat la prezentul alineat, în ceea ce priveşte aplicarea articolelor 123 şi 124 şi a articolului 136 alineatul (2) în scopul facilitării deciziilor comune.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la al zecelea paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.