Capitolul vii - INVESTIGATII ŞI SANCTIUNI - Directiva 2006/43/CE/17-mai-2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 9 Ianuarie 2024
CAPITOLUL VII:INVESTIGATII ŞI SANCTIUNI
Art. 30: Sistemele de investigaţii şi sancţiuni
(1)Statele membre se asigură că există sisteme eficace de investigaţii şi sancţiuni pentru a detecta, corecta şi preveni efectuarea necorespunzătoare a auditului statutar şi a asigurării raportării privind durabilitatea.
(2)Fără a aduce atingere regimurilor de răspundere civilă ale statelor membre, acestea prevăd sancţiuni efective, proporţionale şi cu efect de descurajare în ceea ce priveşte auditorii statutari şi firmele de audit, în cazul în care auditurile statutare sau asigurarea raportării privind durabilitatea nu sunt efectuate în conformitate cu dispoziţiile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive şi, după caz, a Regulamentului (UE) nr. 537/2014.
Statele membre pot decide să nu stabilească norme privind sancţiunile administrative pentru încălcări care fac deja obiectul dreptului penal intern. În acest caz, ele comunică Comisiei dispoziţiile de drept penal relevante.
(3)Statele membre prevăd că măsurile luate sau sancţiunile impuse auditorilor statutari şi firmelor de audit trebuie să fie comunicate public în mod adecvat. Sancţiunile includ posibilitatea retragerii autorizaţiei. Statele membre pot decide ca această comunicare să nu conţină date cu caracter personal în sensul articolului 2 litera (a) din Directiva 95/46/CE.
(4)Până la 17 iunie 2016 statele membre notifică normele menţionate la alineatul (2) Comisiei. Statele membre notifică fără întârziere Comisiei orice modificare ulterioară a acestora.
Art. 30a: Competenţe de a sancţiona
(1)Statele membre asigură autorităţilor competente capacitatea de a adopta şi/sau de a impune cel puţin următoarele măsuri şi sancţiuni administrative pentru încălcarea dispoziţiilor prezentei directive şi, dacă este cazul, ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014:
a)o notificare prin care se solicită persoanei fizice sau juridice responsabile de încălcare să pună capăt comportamentului respectiv şi să se abţină de la orice repetare a acestuia;
b)o declaraţie publică în care identifică persoana responsabilă şi natura încălcării, publicată pe site-ul autorităţilor competente;
c)o interdicţie temporară, de până la o durată de trei ani, care îi interzice auditorului statutar, firmei de audit sau partenerului-cheie de audit să efectueze audituri statutare şi/sau să semneze rapoarte de audit;
c1)o interdicţie temporară, cu o durată de până la trei ani, care îi interzice auditorului statutar, firmei de audit sau partenerului-cheie în materie de durabilitate să efectueze asigurarea raportării privind durabilitatea şi/sau să semneze rapoarte de asigurare referitoare la raportarea privind durabilitatea;
d)o declaraţie conform căreia raportul de audit nu respectă cerinţele articolului 28 din prezenta directivă sau, după caz, ale articolului 10 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014;
d1)o declaraţie conform căreia raportul de asigurare referitor la raportarea privind durabilitatea nu îndeplineşte cerinţele articolului 28a din prezenta directivă;
e)o interdicţie temporară, de până la o durată de trei ani, care îi interzice unui membru al firmei de audit sau unui membru al organismului administrativ sau de conducere al unei entităţi de interes public să exercite funcţii la firme de audit sau la entităţi de interes public;
f)impunerea de sancţiuni administrative pecuniare persoanelor fizice şi juridice.
(2)Statele membre asigură posibilitatea autorităţilor competente de a-şi exercita competenţele de sancţionare în conformitate cu prezenta directivă şi dreptul intern, în oricare din următoarele moduri:
a)direct;
b)în colaborare cu alte autorităţi;
c)prin sesizarea autorităţilor judiciare competente.
(3)Statele membre pot conferi autorităţilor competente alte competenţe de sancţionare, în plus faţă de cele menţionate la alineatul (1).
(4)Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot să confere autorităţilor care supraveghează entităţi de interes public, în cazul în care acestea nu sunt desemnate ca fiind autoritatea competentă în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, competenţe de a impune sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor de raportare prevăzute de respectivul regulament.
Art. 30b: Aplicarea efectivă a sancţiunilor
La stabilirea normelor în temeiul articolului 30, statele membre solicită ca autorităţile competente să ţină cont, atunci când decid tipul şi nivelul măsurilor sau al sancţiunilor administrative, de toate circumstanţele relevante, inclusiv, după caz de:
(a)gravitatea şi durata încălcării;
(b)gradul de răspundere al persoanei responsabile;
(c)capacitatea financiară a persoanei responsabile, indicată de exemplu de cifra de afaceri totală a întreprinderii responsabile sau de venitul anual al persoanei responsabile, dacă este persoană fizică;
(d)cuantumurile profiturilor obţinute sau a pierderilor evitate de către persoana responsabilă, în măsura în care acestea se pot stabili;
(e)măsura în care persoana responsabilă cooperează cu autoritatea competentă;
(f)încălcări anterioare de care se face vinovată persoana juridică sau fizică responsabilă.
Autorităţile competente pot ţine cont şi de alţi factori, dacă aceşti factori sunt prevăzuţi de dreptul intern.
Art. 30c: Publicarea sancţiunilor şi a măsurilor
(1)Autorităţile competente publică pe site-ul lor oficial cel puţin referitor la orice sancţiune administrativă pentru nerespectarea dispoziţiilor prezentei directive sau ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014, pentru care toate căile de atac au fost epuizate sau au expirat, cât mai curând posibil în mod rezonabil după informarea persoanei sancţionate cu privire la această decizie, inclusiv informaţii privind tipul şi natura încălcării şi identitatea persoanei fizice sau juridice căreia i s-a aplicat sancţiunea.
În cazul în care statele membre permit publicarea sancţiunilor împotriva cărora există o cale de atac, autorităţile competente publică, de asemenea, cât mai curând posibil, pe site-urile lor internet oficiale, informaţii privind starea tuturor recursurilor şi rezultatele acestora.
(2)Autorităţile competente publică sancţiunile aplicată fără a indica identitatea entităţilor implicate, într-o manieră conformă cu dreptul intern, în oricare dintre următoarele situaţii:
a)atunci când, în cazul în care sancţiunea este impusă unei persoane fizice, se dovedeşte, în urma unei evaluări anterioare obligatorii a proporţionalităţii publicării datelor cu caracter personal, că aceasta este disproporţionată;
b)atunci când publicarea ar pune în pericol stabilitatea pieţelor financiare sau o anchetă penală în curs de desfăşurare;
c)atunci când publicarea ar produce prejudicii disproporţionate instituţiilor şi persoanelor implicate.
(3)Autorităţile competente se asigură că orice publicare în conformitate cu alineatul (1) este de durată proporţională şi rămâne pe site-ul lor internet oficial pentru o perioadă de cel puţin cinci ani după ce toate căile de atac au fost epuizate sau au expirat.
Publicarea sancţiunilor şi a măsurilor, precum şi a oricărei declaraţii publice respectă drepturile fundamentale, astfel cum sunt stabilite în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. Statele membre pot decide ca această comunicare sau orice declaraţie publică să nu conţină date cu caracter personal în sensul articolului 2 litera (a) din Directiva 95/46/CE.
Art. 30d: Căi de atac
Statele membre garantează că deciziile luate de autorităţile competente în conformitate cu prezenta directivă şi cu Regulamentul (UE) nr. 537/2014 fac obiectul unei căi de atac.
Art. 30e: Raportarea încălcărilor
(1)Statele membre se asigură că sunt instituite mecanisme eficace pentru a încuraja raportarea încălcărilor prezentei directive sau a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 către autorităţile competente.
(2)Mecanismele menţionate la alineatul (1) includ cel puţin:
a)proceduri specifice de primire a rapoartelor cu privire la încălcări şi acţiunile de monitorizare ulterioare;
b)protecţia datelor cu caracter personal, atât ale persoanei care raportează încălcarea suspectată sau efectivă, cât şi ale persoanei suspectate sau incriminate de comiterea acelei încălcări, în conformitate cu principiile stabilite în Directiva 95/46/CE;
c)proceduri adecvate de garantare a dreptului persoanei incriminate la apărare şi de a fi audiată înainte de adoptarea unei decizii care o priveşte şi dreptul la o cale de atac eficientă în faţa unei instanţe împotriva oricărei decizii sau măsuri care o priveşte.
(3)Statele membre se asigură că firmele de audit adoptă proceduri adecvate care să le permită angajaţilor lor să raporteze intern printr-un canal specific încălcările potenţiale sau efective ale prevederilor prezentei directive şi ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014.
Art. 30f: Schimbul de informaţii
(1)Autorităţile competente furnizează anual COESA informaţii agregate cu privire la toate măsurile şi sancţiunile administrative aplicate în temeiul prezentului capitol. COESA publică aceste informaţii într-un raport anual.
(2)Autorităţile competente comunică imediat COESA toate interdicţiile temporare menţionate la articolul 30a alineatul (1) literele (c) şi (e).