Art. 4. - Prin derogare de la alineatul (1) şi până la 31 decembrie 2009, statele membre pot permite pe teritoriul lor utilizarea de vitamine şi minerale care nu sunt enumerate în anexa I, sau în forme care nu sunt enumerate în anexa II, în cazul în care: - Directiva 2002/46/CE/10-iun-2002 referitoare la apropierea legislaţiilor statelor membre privind suplimentele alimentare

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

În vigoare
Versiune de la: 26 Noiembrie 2025
Art. 4
(1)Numai vitaminele şi mineralele enumerate în anexa I, în formele enumerate în anexa II, pot fi utilizate la producerea suplimentelor alimentare, sub rezerva alineatului (6).
(2)Criteriile de puritate ale substanţelor enumerate în anexa II la prezenta directivă se adoptă de către Comisie, cu excepţia cazului în care aceste criterii se aplică în conformitate cu alineatul (3). Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 13 alineatul (3).

(3)Pentru substanţele enumerate în anexa II, se aplică criteriile de puritate prevăzute de legislaţia comunitară cu privire la utilizarea lor la producerea de alimente în alte scopuri decât cele cuprinse în prezenta directivă.
(4)Pentru substanţele enumerate în anexa II pentru care legislaţia comunitară nu specifică criterii de puritate, până la adoptarea acestor specificaţii, sunt aplicabile criteriile de puritate general acceptabile recomandate de organismele internaţionale, iar normele interne care stabilesc criterii de puritate mai stricte pot fi menţinute.
(5)Modificările aduse listelor menţionate la alineatul (1), destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 13 alineatul (3). Din motive imperative de urgenţă, Comisia ar trebui să utilizeze procedura de urgenţă menţionată la articolul 13 alineatul (4) în vederea eliminării unei vitamine sau a unui mineral de pe lista menţionată la alineatul (1) al prezentului articol.

(6)Prin derogare de la alineatul (1) şi până la 31 decembrie 2009, statele membre pot permite pe teritoriul lor utilizarea de vitamine şi minerale care nu sunt enumerate în anexa I, sau în forme care nu sunt enumerate în anexa II, în cazul în care:
a)substanţa în cauză este utilizată într-unul sau mai multe suplimente alimentare comercializate în Comunitate la data intrării în vigoare a prezentei directive,
b)Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară nu a dat un aviz nefavorabil în privinţa utilizării acestei substanţe sau a utilizării sale în această formă, la producerea suplimentelor alimentare, în temeiul unui dosar care să sprijine utilizarea substanţei în cauză, transmis Comisiei de către un stat membru până la 12 iulie 2005.
(7)Fără a aduce atingere alineatului (6), în conformitate cu normele tratatului, statele membre pot continua să aplice restricţiile sau interdicţiile de drept intern existente cu privire la comerţul cu suplimente alimentare conţinând vitamine şi minerale care nu sunt incluse în lista din anexa I sau în formele care nu sunt enumerate în anexa II.
(8)Până la 12 iulie 2007, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport privind oportunitatea stabilirii unor norme specifice, inclusiv, dacă este cazul, liste pozitive, privind categoriile de nutrienţi sau de substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, altele decât cele prevăzute la alineatul (1), însoţit de orice propuneri de modificare a prezentei directive pe care Comisia le consideră necesare.