Art. 30. - Art. 30: Schimburile de informaţii şi secretul profesional - Directiva 2000/12/CE/20-mar-2000 privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
Art. 30: Schimburile de informaţii şi secretul profesional
(1)Statele membre prevăd ca toate persoanele care lucrează sau au lucrat pentru autorităţile competente, precum şi auditorii sau experţii care au acţionat în numele autorităţilor competente, să fie obligate să respecte secretul profesional. Aceasta înseamnă că nici o informaţie confidenţială pe care aceştia o pot obţine în cursul îndeplinirii obligaţiilor lor profesionale nu poate fi divulgată unei alte persoane sau autorităţi decât în formă sumară sau colectivă, astfel încât instituţiile respective să nu poată fi identificate, fără a aduce atingere situaţiilor prevăzute în dreptul penal.
Cu toate acestea, în cazul în care o instituţie de credit a fost declarată falimentară sau se află în executare silită, informaţiile confidenţiale care nu se referă la terţe părţi implicate în eforturile de salvare a instituţiei de credit respective pot fi divulgate în cursul unor acţiuni în instanţă civile sau comerciale.
(2)Alineatul (1) nu împiedică autorităţile competente din diferite state membre să facă schimburi de informaţii în conformitate cu prezenta directivă, precum şi cu alte directive aplicabile instituţiilor de credit. Aceste informaţii fac obiectul secretului profesional menţionat la alineatul (1).
(3)Statele membre pot încheia contracte de colaborare care să prevadă schimburi de informaţii cu autorităţile competente din ţări terţe sau cu autorităţi sau organisme din ţări terţe, astfel cum se prevede la alineatele (5) şi (6), cu condiţia ca informaţiile furnizate să beneficieze de garanţii de respectare a secretului profesional care să fie cel puţin echivalente cu cele la care se face referire în prezentul articol. Acest schimb de informaţii are drept scop îndeplinirea responsabilităţilor de supraveghere ale autorităţilor sau organismelor menţionate.
În cazul în care informaţiile provin dintr-un alt stat membru, acestea nu pot fi divulgate fără consimţământul scris al autorităţilor competente care le-au prezentat şi, după caz, numai pentru scopurile avizate.
(4)Autorităţile competente care primesc informaţii confidenţiale, în conformitate cu alineatele (1) şi (2), le pot utiliza numai în următoarele scopuri:
- verificarea îndeplinirii condiţiilor care reglementează iniţierea activităţii instituţiilor financiare, precum şi pentru a facilita supravegherea, pe bază consolidată sau neconsolidată, a desfăşurării activităţii respective, în special în ceea ce priveşte supravegherea lichidităţii, solvabilităţii, expunerilor semnificative şi procedurilor contabile şi administrative, precum şi mecanismele interne de control;
- impunerea de sancţiuni;
- într-un apel în contencios administrativ împotriva unei autorităţi competente sau
- în acţiuni în instanţă în conformitate cu articolul 3 3 sau cu dispoziţiile speciale prevăzute în prezenta directivă sau în alte directive adoptate în domeniul instituţiilor de credit.
(5)Alineatele (1) şi (4) nu împiedică schimbul de informaţii în cadrul unui stat membru, în cazul în care există două sau mai multe autorităţi competente în acelaşi stat membru, sau între statele membre, între autorităţile competente şi:
- autorităţile care au datoria publică de a supraveghea alte organizaţii financiare şi întreprinderi de asigurare şi autorităţile responsabile cu supravegherea pieţelor financiare;
- organismele implicate în lichidarea şi procedurile de faliment ale instituţiilor de credit, precum şi în alte proceduri similare;
- persoanele responsabile cu verificarea legală a conturilor instituţiilor de credit şi a altor instituţii financiare,
în îndeplinirea responsabilităţilor lor de supraveghere şi în furnizarea către organismele responsabile cu gestionarea sistemelor de garantare a depozitelor a informaţiilor necesare pentru exercitarea funcţiilor lor. Informaţiile primite sunt reglementate prin dispoziţiile privind secretul profesional, în conformitate cu alineatul (1).
(6)Fără a aduce atingere alineatelor (1) şi (4), statele membre pot autoriza schimburile de informaţii între autorităţile competente şi:
- autorităţile responsabile cu supravegherea organismelor implicate în lichidarea şi procedurile de faliment ale instituţiilor de credit, precum şi în alte proceduri similare sau
- autorităţile responsabile cu supravegherea persoanelor care efectuează verificarea legală a conturilor întreprinderilor de asigurare, instituţiilor de credit, întreprinderilor de investiţii, precum şi a altor instituţii financiare.
Statele membre care fac apel la dispoziţiile primului paragraf solicită îndeplinirea cel puţin a următoarelor condiţii:
- informaţiile sunt destinate îndeplinirii sarcinilor de supraveghere menţionate la primul paragraf;
- informaţiile primite în acest context sunt reglementate prin dispoziţiile privind secretul profesional, în conformitate cu alineatul (1);
- în cazul în care informaţiile provin din alt stat membru, acestea nu pot fi furnizate fără consimţământul expres al autorităţilor competente care le-au prezentat şi, dacă este necesar, exclusiv pentru scopurile pentru care autorităţile respective şi-au dat acordul.
Statele membre comunică Comisiei şi celorlalte state membre numele autorităţilor care pot primi informaţii în conformitate cu prezentul alineat.
(7)Fără a aduce atingere alineatelor (1)-(4), statele membre pot autoriza, cu scopul de a consolida stabilitatea, inclusiv integritatea, sistemului financiar, schimbul de informaţii între autorităţile competente şi autorităţile sau organismele responsabile potrivit legii cu depistarea şi investigarea încălcării legislaţiei în materie de dreptul societăţilor comerciale.
Statele membre care recurg la dispoziţia din primul paragraf solicită îndeplinirea cel puţin a următoarelor condiţii:
- informaţiile respective sunt destinate îndeplinirii sarcinilor de supraveghere menţionate la primul paragraf;
- informaţiile primite în acest context se supun condiţiilor care reglementează secretul profesional stipulate la alineatul (1);
- în cazul în care informaţiile respective provin dintr-un alt stat membru, acestea nu pot fi divulgate fără consimţământul expres al autorităţilor competente care le-au furnizat şi, după caz, exclusiv pentru scopul pentru care autorităţile respective şi-au dat consimţământul.
În cazul în care, într-un stat membru, autorităţile sau organismele la care se face referire în primul paragraf îndeplinesc responsabilităţi de detectare şi investigare cu ajutorul unor persoane, date fiind competenţele acestora, care sunt numite în acest scop şi care nu sunt angajate în sectorul public, posibilitatea de a efectua schimburile de informaţii prevăzute la primul paragraf poate fi extinsă şi asupra unor asemenea persoane, în condiţiile prevăzute la al doilea paragraf.
Pentru a pune în aplicare dispoziţiile paragrafului doi a treia liniuţă, autorităţile sau organismele menţionate în primul paragraf comunică autorităţilor competente care au prezentat informaţiile menţionate numele şi responsabilităţile exacte ale persoanelor cărora urmează să le fie trimise informaţiile respective.
Statele membre trebuie să comunice Comisiei şi celorlalte state membre numele autorităţilor sau organismelor care pot primi aceste informaţii, în conformitate cu dispoziţiile prezentului alineat.
Comisia trebuie să întocmească, înainte de 31 decembrie 2000, un raport cu privire la aplicarea dispoziţiilor prezentului alineat.
(8)Prezentul articol nu poate împiedica o autoritate competentă să transmită:
- băncilor centrale şi celorlalte organisme cu funcţii similare, în calitate de autorităţi monetare;
- după caz, celorlalte autorităţi publice responsabile cu supravegherea sistemelor de plată,
informaţiile de care au nevoie în îndeplinirea sarcinilor lor de serviciu şi nu poate împiedica aceste autorităţi sau organisme să comunice autorităţilor competente informaţiile necesare în scopurile alineatului (4). Informaţiile primite în acest context sunt reglementate prin dispoziţiile privind secretul profesional, în conformitate cu prezentul articol.
(9)În plus, fără a aduce atingere dispoziţiilor menţionate la alineatele (1) şi (4), statele membre, în sensul dispoziţiilor legale, pot autoriza comunicarea anumitor informaţii celorlalte departamente ale administraţiilor centrale de stat care răspund de elaborarea legislaţiei privind supravegherea instituţiilor financiare, instituţiilor de credit, întreprinderi de investiţii şi întreprinderi de asigurare, precum şi inspectorilor care acţionează în numele departamentelor respective.
Cu toate acestea, aceste informaţii pot fi comunicate numai dacă acest lucru este absolut necesar pentru controlul prudenţial.
Cu toate acestea, Statele membre pot dispune ca informaţiile primite în conformitate cu alineatele (2) şi (5), precum şi cele obţinute prin intermediul verificărilor la faţa locului menţionate la articolul 29 alineatele (1) şi (2), să nu poată fi comunicate în cazurile menţionate în prezentul alineat decât cu acordul expres al autorităţilor competente care au furnizat informaţiile respective sau al autorităţilor competente din statul membru în care s-a desfăşurat verificarea la faţa locului.
(10)Prezentul articol nu poate împiedica autorităţile competente să comunice informaţiile prevăzute la alineatele (1)-(4) unei case de compensaţie sau unui alt organism similar recunoscut de legea internă pentru asigurarea de servicii de compensaţie şi plăţi pe una dintre pieţele statelor membre, dacă autorităţile respective consideră necesară comunicarea informaţiilor pentru a asigura funcţionarea adecvată a organismelor respective, astfel încât să poată interveni în situaţii posibile sau concrete de neplată din partea unor operatori de pe piaţă. Informaţiile primite în aceste împrejurări sunt reglementate prin dispoziţiile privind secretul profesional prevăzute la alineatul (1). Statele membre veghează totuşi ca informaţiile primite în conformitate cu alineatul (2) să nu fie comunicate în situaţiile prevăzute la acest alineat fără consimţământul expres al autorităţilor competente care au furnizat informaţiile respective.