Art. 26. - Art. 26: Furnizarea de încălzire şi răcire - Directiva 1791/13-sept-2023 privind eficienţa energetică şi de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (reformare)
Acte UE
Jurnalul Oficial 231L
În vigoare Versiune de la: 20 Septembrie 2023 până la: 4 August 2026
Art. 26: Furnizarea de încălzire şi răcire
(1)În scopul asigurării unui consum mai eficient de energie primară şi al măririi ponderii energiei din surse regenerabile la nivelul furnizării de încălzire şi răcire care intră în reţea, un sistem eficient de încălzire şi răcire centralizată îndeplineşte următoarele criterii:
a)până la 31 decembrie 2027, un sistem care utilizează cel puţin 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală, 75 % energie termică cogenerată sau 50 % dintr-o combinaţie de energie şi căldură de tipul celor sus-menţionate;
b)de la 1 ianuarie 2028, un sistem care utilizează cel puţin 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală, 50 % energie din surse regenerabile şi căldură reziduală, 80 % energie termică cogenerată de înaltă eficienţă sau cel puţin o combinaţie a acestor tipuri de energie termică care intră în reţea, unde ponderea energiei din surse regenerabile este de cel puţin 5 %, iar ponderea totală a energiei din surse regenerabile, a căldurii reziduale sau a energiei termice cogenerate de înaltă eficienţă este de cel puţin 50 %;
c)de la 1 ianuarie 2035, un sistem care utilizează cel puţin 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală sau 50 % energie din surse regenerabile şi căldură reziduală sau un sistem în cadrul căruia ponderea totală a energiei din surse regenerabile, a căldurii reziduale sau a energiei termice cogenerate de înaltă eficienţă este de cel puţin 80 % şi, în plus, ponderea totală a energiei din surse regenerabile sau a căldurii reziduale este de cel puţin 35 %;
d)de la 1 ianuarie 2040, un sistem care utilizează cel puţin 75 % energie din surse regenerabile, 75 % căldură reziduală sau 75 % energie din surse regenerabile şi căldură reziduală sau un sistem care utilizează cel puţin 95 % energie din surse regenerabile, căldură reziduală şi energie termică cogenerată de înaltă eficienţă şi, în plus, ponderea totală a energiei din surse regenerabile sau a căldurii reziduale este de cel puţin 35 %;
e)de la 1 ianuarie 2045, un sistem care utilizează cel puţin 75 % energie din surse regenerabile, 75 % căldură reziduală sau 75 % energie din surse regenerabile şi căldură reziduală;
f)de la 1 ianuarie 2050, un sistem care utilizează exclusiv energie din surse regenerabile, exclusiv căldură reziduală sau exclusiv o combinaţie de energie din surse regenerabile şi căldură reziduală.
(2)Statele membre pot alege, de asemenea, ca alternativă la criteriile stabilite la alineatul (1) de la prezentul articol, criterii de performanţă în materie de durabilitate bazate pe cantitatea de emisii de GES generate de sistemul de încălzire şi răcire centralizată per unitate de căldură sau răcoare livrată clienţilor, luând în considerare măsurile puse în aplicare pentru îndeplinirea obligaţiei în temeiul articolului 24 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001. Pentru alegerea acestor criterii, un sistem eficient de încălzire şi răcire centralizată are următoarea cantitate maximă de emisii de GES per unitate de căldură sau răcoare livrată clienţilor:
a)până la 31 decembrie 2025: 200 de grame/kWh;
b)de la 1 ianuarie 2026: 150 de grame/kWh;
c)de la 1 ianuarie 2035: 100 de grame/kWh;
d)de la 1 ianuarie 2045: 50 de grame/kWh;
e)de la 1 ianuarie 2050: 0 grame/kWh.
(3)Statele membre pot alege să aplice criteriile privind emisiile de GES per unitate de căldură sau răcoare pentru orice perioadă dată menţionată la alineatul (2) literele (a)-(e) de la prezentul articol. În cazul în care aleg să facă acest lucru, statele membre notifică Comisiei alegerea lor până la 11 ianuarie 2024 pentru perioada menţionată la alineatul (2) litera (a) de la prezentul articol şi cu cel puţin şase luni înainte de începerea perioadelor relevante menţionate la alineatul (2) literele (b)-(e) de la prezentul articol. Notificarea respectivă include măsurile puse în aplicare pentru îndeplinirea obligaţiei în temeiul articolului 24 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001 dacă acestea nu au fost notificate deja în ultima versiune actualizată a planului lor naţional privind energia şi clima.
(4)Pentru ca un sistem de încălzire şi răcire centralizată să se califice drept eficient, statele membre se asigură că, în momentul construirii sale sau al reabilitării substanţiale a unităţilor sale de alimentare, sistemul de încălzire şi răcire centralizată îndeplineşte criteriile stabilite la alineatul (1) sau (2) aplicabile la data punerii în funcţiune sau a repunerii în funcţiune după reabilitare. În plus, statele membre se asigură că, în momentul construirii unui sistem de încălzire şi răcire centralizată sau în momentul reabilitării substanţiale a unităţilor de alimentare ale unui astfel de sistem:
a)nu are loc nicio creştere a consumului de combustibili fosili, în afara gazelor naturale, în sursele de căldură existente, comparativ cu consumul anual mediu din ultimii trei ani calendaristici de funcţionare deplină înainte de reabilitare; şi
b)nicio sursă nouă de căldură din sistemul respectiv nu utilizează combustibili fosili, cu excepţia gazelor naturale, în cazul în care acesta este construit sau renovat substanţial până în 2030.
(5)Statele membre se asigură că, începând de la 1 ianuarie 2025 şi ulterior o dată la cinci ani, operatorii tuturor sistemelor de încălzire şi răcire centralizată existente cu o producţie totală de căldură şi răcoare de peste 5 MW şi care nu îndeplinesc criteriile stabilite la alineatul (1) literele (b)-(e) pregătesc un plan pentru a asigura un consum mai eficient de energie primară, pentru a reduce pierderile de distribuţie şi pentru a mări ponderea energiei din surse regenerabile în furnizarea de încălzire şi răcire. Planul include măsuri vizând îndeplinirea criteriilor stabilite la alineatul (1) literele (b)-(e) şi necesită aprobarea de către autoritatea competentă.
(6)Statele membre se asigură că centrele de date cu o energie de intrare nominală totală care depăşeşte 1 MW utilizează căldura reziduală sau alte aplicaţii de recuperare a căldurii reziduale, cu excepţia cazului în care pot demonstra că acest lucru nu este fezabil din punct de vedere tehnic sau economic, în conformitate cu evaluarea menţionată la alineatul (7).
(7)Pentru a evalua fezabilitatea economică a îmbunătăţirii eficienţei energetice în sectorul furnizării de încălzire şi de răcire, statele membre se asigură că se realizează o analiză costuri-beneficii la nivel de instalaţie, în conformitate cu anexa XI, în cazul în care următoarele instalaţii sunt nou planificate sau reabilitate substanţial:
a)o instalaţie termoelectrică cu o energie de intrare medie anuală totală mai mare de 10 MW, în vederea evaluării costurilor şi beneficiilor legate de exploatarea instalaţiei ca instalaţie de cogenerare de înaltă eficienţă;
b)o instalaţie industrială cu o energie de intrare medie anuală totală de peste 8 MW, în vederea evaluării nivelului de utilizare a căldurii reziduale in situ şi ex situ;
c)o instalaţie de servicii cu o energie de intrare medie anuală totală de peste 7 MW, precum instalaţiile de tratare a apelor uzate şi instalaţiile de GNL, în vederea evaluării nivelului de utilizare a căldurii reziduale in situ şi ex situ;
d)un centru de date cu o energie de intrare nominală totală care depăşeşte nivelul de 1 MW, în vederea evaluării analizei cost-beneficiu, incluzând, dar fără a se limita la fezabilitatea tehnică, eficienţa din punctul de vedere al costurilor şi impactul asupra eficienţei energetice şi cererii locale de energie termică, inclusiv variaţia sezonieră, a utilizării căldurii reziduale pentru a satisface o cerere justificată din punct de vedere economic, precum şi a racordării instalaţiei respective la o reţea de încălzire centralizată sau la un sistem de răcire centralizată eficient/bazat pe surse regenerabile de energie sau la alte aplicaţii de recuperare a căldurii reziduale.
Analiza menţionată la primul paragraf litera (d) ia în considerare soluţiile de sisteme de răcire care permit eliminarea sau captarea căldurii reziduale la un nivel de temperatură utilă cu intrări de energie auxiliare minime.
Statele membre urmăresc să elimine barierele din calea utilizării căldurii reziduale şi să ofere sprijin pentru adoptarea soluţiei căldurii reziduale în cazul în care instalaţiile sunt nou planificate sau renovate.
Montarea echipamentelor de captare a dioxidului de carbon produs de o instalaţie de ardere în vederea stocării sale geologice, astfel cum se prevede în Directiva 2009/31/CE, nu este considerată reabilitare în sensul literelor (b) şi (c) de la prezentul alineat.
Statele membre impun ca efectuarea analizei costuri-beneficii să se facă în colaborare cu societăţile responsabile cu operarea instalaţiei.
(8)Statele membre pot scuti de la aplicarea alineatului (7):
a)instalaţiile de producere a energiei electrice cu funcţionare la sarcină de vârf şi cele de rezervă care sunt proiectate să funcţioneze sub 1 500 de ore de funcţionare pe an ca medie mobilă pe o perioadă de cinci ani, pe baza unei proceduri de verificare stabilite de către statele membre care asigură că este îndeplinit acest criteriu de scutire;
b)instalaţiile care trebuie amplasate în apropierea unui sit de stocare geologică autorizat în temeiul Directivei 2009/31/CE;
c)centrele de date a căror căldură reziduală este sau va fi utilizată într-o reţea de încălzire centralizată sau în mod direct pentru încălzirea spaţiilor, pentru pregătirea apei calde menajere sau în alte scopuri, în clădirea sau în grupul de clădiri ori în instalaţiile în care este situat centrul de date.
Statele membre pot, de asemenea, să stabilească praguri, exprimate în cantităţi de căldură reziduală disponibilă utilă, în cerere de energie termică sau în distanţe dintre instalaţiile industriale şi reţelele de termoficare, în vederea scutirii instalaţiilor individuale de la aplicarea alineatului (7) literele (c) şi (d).
Statele membre notifică Comisiei scutirile adoptate în conformitate cu prezentul alineat.
(9)Statele membre adoptă criterii de autorizare astfel cum se prevede la articolul 8 din Directiva (UE) 2019/944 sau criterii echivalente pentru acordarea permisului, pentru:
a)a lua în considerare rezultatele evaluării cuprinzătoare menţionate la articolul 25 alineatul (1);
b)a asigura îndeplinirea cerinţelor prevăzute la alineatul (7);
c)a lua în considerare rezultatele analizei costuri-beneficii menţionate la alineatul (7).
(10)Statele membre pot scuti anumite instalaţii individuale, pe baza criteriilor privind autorizarea sau a criteriilor echivalente pentru acordarea permisului menţionate la alineatul (9), de la aplicarea cerinţei de implementare a opţiunilor ale căror beneficii depăşesc costurile, dacă există motive imperative juridice, de proprietate sau financiare pentru a face acest lucru. În aceste situaţii, statul membru vizat înaintează Comisiei o decizie motivată, în termen de trei luni de la data luării respectivei decizii. Comisia poate emite un aviz cu privire la decizie în termen de trei luni de la data primirii acesteia.
(11)Alineatele (7), (8), (9) şi (10) de la prezentul articol se aplică instalaţiilor reglementate de Directiva 2010/75/UE, fără a aduce atingere cerinţelor prevăzute în directiva respectivă.
(12)Statele membre colectează informaţii privind analizele costuri-beneficii efectuate în conformitate cu alineatul (7) literele (a)-(d). Informaţiile respective ar trebui să conţină cel puţin datele privind cantităţile de energie termică disponibile şi parametrii de energie termică disponibili, numărul de ore de funcţionare în fiecare an planificate şi localizarea geografică a siturilor. Datele respective se publică, respectându-se în mod corespunzător nivelul lor potenţial de sensibilitate.
(13)Pe baza valorilor de referinţă armonizate ale eficienţei menţionate în anexa III litera (d), statele membre se asigură că originea energiei electrice produse prin cogenerare de înaltă eficienţă poate fi garantată în conformitate cu criteriile obiective, transparente şi nediscriminatorii stabilite de fiecare stat membru în parte. Statele membre se asigură că garanţia de origine respectă cerinţele prevăzute în anexa XII şi conţine cel puţin informaţiile prevăzute în anexa respectivă. Statele membre îşi recunosc reciproc garanţiile de origine, exclusiv ca dovadă a elementelor prevăzute în prezentul alineat. Orice refuz de recunoaştere a garanţiei de origine ca dovadă, în special din motive care ţin de prevenirea fraudelor, se bazează pe criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii. Statele membre notifică Comisiei un astfel de refuz şi prezintă motivele acestuia. În cazul unui refuz de a recunoaşte o garanţie de origine, Comisia poate adopta o decizie prin care să oblige partea în cauză să o recunoască, în special în ceea ce priveşte criteriile obiective, transparente şi nediscriminatorii pe care se bazează această recunoaştere.
(14)Statele membre se asigură că orice sprijin disponibil pentru cogenerare este condiţionat de energia electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă şi că se face o utilizare eficientă a căldurii reziduale utilizate pentru realizarea economiilor de energie primară. După caz, sprijinul public pentru cogenerare, precum şi pentru producerea centralizată de energie termică şi reţelele de încălzire centralizată fac obiectul normelor privind ajutoarele de stat.