Art. 27. - Art. 27: Sancţiuni - Directiva 1760/13-iun-2024 privind diligenţa necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor şi de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 şi a Regulamentului (UE) 2023/2859
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 10 Noiembrie 2025
Art. 27: Sancţiuni
(1)Statele membre adoptă normele privind sancţiunile, inclusiv sancţiunile pecuniare, care se aplică în cazul nerespectării dispoziţiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive şi iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancţiunile trebuie să fie efective, proporţionale şi cu efect de descurajare.
(2)Pentru a decide dacă să se impună sancţiuni şi, dacă se impun astfel de sancţiuni, pentru a determina natura şi nivelul adecvat al acestora, se ţine seama în mod corespunzător de:
a)natura, gravitatea şi durata încălcării, precum şi de gravitatea impacturilor care rezultă din încălcarea respectivă;
b)eventualele investiţii realizate şi eventualul sprijin specific furnizat în temeiul articolelor 10 şi 11;
c)eventuale colaborări cu alte entităţi pentru a aborda impacturile în cauză;
d)după caz, măsura în care au fost luate decizii de stabilire a priorităţilor în conformitate cu articolul 9;
e)eventuale încălcări anterioare relevante, de către întreprindere, ale dispoziţiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive, stabilite prin decizie finală;
f)măsura în care întreprinderea a luat eventuale măsuri de remediere cu privire la chestiunea în cauză;
g)beneficiile financiare dobândite sau pierderile evitate de întreprindere datorită încălcării;
h)orice alţi factori agravanţi sau atenuanţi aplicabili circumstanţelor cazului.
(3)Statele membre prevăd cel puţin următoarele sancţiuni:
a)sancţiuni pecuniare;
b)în cazul în care o întreprindere nu se conformează unei decizii de impunere a unei sancţiuni pecuniare în termenul aplicabil, o declaraţie publică în care să se indice întreprinderea responsabilă de încălcare şi natura încălcării.
(4)Atunci când se impun sancţiuni pecuniare, acestea se bazează pe cifra de afaceri netă la nivel mondial a întreprinderii. Limita maximă a sancţiunilor pecuniare nu poate fi mai mică de 5 % din cifra de afaceri netă la nivel mondial a întreprinderii în exerciţiul financiar care precedă exerciţiului financiar în care s-a luat decizia de impunere a amenzii.
Statele membre se asigură că, în ceea ce priveşte întreprinderile menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) şi la articolul 2 alineatul (2) litera (b), sancţiunile pecuniare se calculează ţinând seama de cifra de afaceri consolidată raportată de întreprinderea-mamă de cel mai înalt rang.
(5)Statele membre se asigură că orice decizie a autorităţilor de supraveghere referitoare la sancţiuni legate de încălcări ale dispoziţiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive este publicată, rămâne la dispoziţia publicului timp de cel puţin cinci ani şi este trimisă Reţelei europene a autorităţilor de supraveghere, înfiinţată în conformitate cu articolul 28. Decizia publicată nu conţine date cu caracter personal în sensul articolului 4 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2016/679.