Decizia 382/04-mar-2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul articolului... - Decizia 382/04-mar-2022

(1)La 24 februarie 2022, forţele armate ruse au lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei iniţiată din mai multe locuri din Federaţia Rusă, din Belarus şi din zone ale Ucrainei care nu sunt controlate de guvern.

(2)Prin urmare, zone importante de pe teritoriul Ucrainei sunt în prezent zone de conflict armat din care au fugit deja sau fug în continuare mii de persoane.

(3)În urma invaziei, care vizează subminarea securităţii şi stabilităţii europene şi mondiale, Consiliul European, în concluziile sale din 24 februarie 2022, a condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea militară neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, subliniind că acest lucru reprezintă o încălcare gravă a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Consiliul European a solicitat respectarea deplină de către Rusia a integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional, inclusiv dreptul Ucrainei de a-şi alege propriul destin. Consiliul European a confirmat, de asemenea, că guvernul rus poartă întreaga responsabilitate pentru actul său de agresiune, care cauzează suferinţe umane şi pierderi de vieţi omeneşti, şi că acesta va fi tras la răspundere pentru acţiunile sale. În solidaritate cu Ucraina, Consiliul European a convenit asupra unor sancţiuni suplimentare, a solicitat continuarea lucrărilor privind pregătirea la toate nivelurile şi a invitat Comisia să prezinte măsuri de contingenţă.

(4)Uniunea şi-a demonstrat şi va continua să îşi demonstreze sprijinul ferm pentru Ucraina şi cetăţenii săi, care se confruntă cu un act de agresiune fără precedent din partea Federaţiei Ruse. Prezenta decizie face parte din răspunsul Uniunii la presiunea exercitată de migraţie ca urmare a invaziei militare ruse în Ucraina.

(5)Conflictul are deja implicaţii pentru Uniune, inclusiv probabilitatea unei presiuni migratorii ridicate la frontierele sale estice pe măsură ce conflictul continuă. Până la 1 martie 2022, peste 650 000 de persoane strămutate din Ucraina au sosit în Uniune prin Polonia, Slovacia, Ungaria şi România. Se preconizează că numărul acestor persoane va creşte.

(6)Ucraina figurează pe lista din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1806 (²), cetăţenii Ucrainei fiind exoneraţi de obligaţia de a deţine viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre pentru şederi a căror durată nu depăşeşte 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Pe baza experienţei acumulate în urma anexării ilegale de către Rusia a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol în 2014 şi a războiului din estul Ucrainei, se preconizează că jumătate dintre ucrainenii care vin în Uniune, beneficiind de un regim de călătorie fără viză pentru şederi de scurtă durată, se vor alătura membrilor familiilor lor care se află în Uniune sau îşi vor căuta un loc de muncă în Uniune, în timp ce cealaltă jumătate va solicita protecţie internaţională. În funcţie de evoluţia conflictului, pe baza estimărilor actuale, este probabil ca Uniunea să se confrunte cu un număr foarte mare de persoane strămutate, estimat între 2,5 milioane şi 6,5 milioane, din cauza conflictului armat, dintre care se anticipează că între 1,2 şi 3,2 milioane de persoane vor solicita protecţie internaţională. Înaltul comisar al Naţiunilor Unite (ONU) pentru refugiaţi estimează că, în scenariul cel mai pesimist, este posibil ca până la 4 milioane de persoane să fugă din Ucraina.

(7)Aceste cifre demonstrează că este probabil ca Uniunea să se confrunte cu o situaţie care este caracterizată de un aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina care nu se pot întoarce în ţara sau în regiunea lor de origine din cauza agresiunii militare ruse. Amploarea afluxului ar putea fi atât de mare încât există totodată riscul evident ca sistemele de azil ale statelor membre să nu poată prelucra aceste sosiri fără consecinţe negative asupra funcţionării lor eficiente şi asupra intereselor persoanelor în cauză şi asupra intereselor altor persoane care solicită protecţie.

(8)ONU a lansat un apel umanitar de urgenţă pentru nevoile de protecţie şi asistenţă în Ucraina şi un plan regional de răspuns pentru refugiaţii care provin din Ucraina, în care se oferă detalii cu privire la numărul de persoane care au nevoie de asistenţă şi la cele care urmează să fie vizate de asistenţă.

(9)Înaltul comisar al ONU pentru refugiaţi a salutat sprijinul exprimat de multe state membre pentru activarea protecţiei temporare prevăzute în Directiva 2001/55/CE, pentru a permite refugierea imediată şi temporară în Uniune, precum şi pentru facilitarea partajării responsabilităţii între statele europene pentru persoanele care fug din Ucraina.

(10)Pentru a răspunde acestei situaţii, ar trebui să se constate faptul că există un aflux masiv de persoane strămutate în înţelesul Directivei 2001/55/CE pentru a le oferi protecţie temporară.

(11)Obiectul prezentei decizii îl reprezintă introducerea unei protecţii temporare pentru resortisanţii ucraineni rezidenţi în Ucraina care au fost strămutaţi la 24 februarie 2022, sau ulterior respectivei date, ca urmare a invaziei militare de către forţele armate ruse care a început în acea zi. De asemenea, ar trebui introdusă, o protecţia temporară pentru resortisanţii ţărilor terţe, altele decât Ucraina, care au fost strămutaţi din Ucraina la 24 februarie 2022, sau ulterior respectivei date, şi care beneficiau în Ucraina de statutul de refugiat sau de o protecţie echivalentă înainte de 24 februarie 2022. În plus, este important să se menţină unitatea familiilor şi să se evite acordarea unor tipuri diferite de statut membrilor aceleiaşi familii. Prin urmare, este necesar, de asemenea, să se introducă o protecţie temporară pentru membrii de familie ai persoanelor respective, în cazul în care familiile lor se aflau deja în Ucraina şi îşi aveau reşedinţa în această ţară atunci când au avut loc evenimentele care au generat afluxul masiv de persoane strămutate.

(12)Este oportun totodată să se prevadă protecţia apatrizilor şi a resortisanţilor ţărilor terţe, altele decât Ucraina, care pot dovedi că îşi aveau reşedinţa legală în Ucraina înainte de 24 februarie 2022, pe baza unui permis de şedere permanentă valabil eliberat în conformitate cu dreptul ucrainean, şi care nu se pot întoarce în condiţii sigure şi stabile în ţara sau regiunea lor de origine. Această protecţie ar trebui să ia fie forma aplicării prezentei decizii în cazul acestor persoane, fie forma unui alt tip de protecţie adecvată acordată în temeiul dreptului naţional, urmând ca fiecare stat membru să decidă în acest sens. Persoanele care doresc să beneficieze de protecţie ar trebui să poată dovedi că îndeplinesc aceste criterii de eligibilitate prin prezentarea documentelor relevante autorităţilor competente din statul membru în cauză. În cazul în care nu sunt în măsură să prezinte documentele relevante, statele membre ar trebui să le îndrume către procedura corespunzătoare.

(13)În conformitate cu Directiva 2001/55/CE, statele membre pot oferi protecţie temporară tuturor celorlalţi apatrizi sau resortisanţi ai unor ţări terţe, altele decât Ucraina, cu reşedinţa legală în Ucraina, care nu se pot întoarce în condiţii sigure şi stabile în ţara sau regiunea lor de origine. Printre astfel de persoane s-ar putea număra resortisanţii ţărilor terţe care studiau sau lucrau pe termen scurt în Ucraina atunci când au avut loc evenimentele care au condus la afluxul masiv de persoane strămutate. În orice caz astfel de persoane ar trebui să fie admise în Uniune din motive umanitare, fără a fi necesară, în special, deţinerea unei vize valabile sau a unor mijloace suficiente de subzistenţă sau a unor documente de călătorie valabile, pentru a asigura trecerea lor în siguranţă în vederea întoarcerii în ţara sau în regiunea lor de origine.

(14)De asemenea, statele membre pot oferi protecţie temporară altor categorii de persoane strămutate, în afara celor cărora li se aplică prezenta decizie, în cazul în care respectivele persoane sunt strămutate din aceleaşi motive şi din aceeaşi ţară sau regiune de origine astfel cum se menţionează în prezenta decizie. Într-o astfel de situaţie, statele membre ar trebui să informeze de îndată Consiliul şi Comisia. În acest context, statele membre ar trebui încurajate să aibă în vedere oferirea de protecţie temporară acelor persoane care au fugit din Ucraina cu puţin timp înainte de 24 februarie 2022, când tensiunile se intensificaseră, sau care se aflau pe teritoriul Uniunii (de exemplu, în vacanţă sau din motive profesionale) chiar înainte de această dată şi care, ca urmare a conflictului armat, nu se pot întoarce în Ucraina.

(15)Se remarcă faptul că statele membre au convenit într-o declaraţie că nu vor aplica articolul 11 din Directiva 2001/55/CE.

(16)Protecţia temporară este instrumentul cel mai adecvat în situaţia actuală. Având în vedere situaţia extraordinară şi excepţională, inclusiv invazia militară a Ucrainei de către Federaţia Rusă şi amploarea afluxului masiv de persoane strămutate, protecţia temporară ar trebui să permită persoanelor respective să beneficieze de drepturi armonizate în întreaga Uniune, care oferă un nivel adecvat de protecţie. Se preconizează că introducerea protecţiei temporare este totodată în beneficiul statelor membre, întrucât drepturile aferente protecţiei temporare limitează necesitatea ca persoanele strămutate să solicite imediat protecţie internaţională şi reduc astfel riscul copleşirii sistemelor lor de azil, deoarece reduc formalităţile la minimum ca urmare a urgenţei situaţiei. În plus, resortisanţii ucraineni, în calitate de călători exoneraţi de obligaţia de a deţine viză, au dreptul de a circula liber pe teritoriul Uniunii după ce au fost admişi pe acest teritoriu pentru o perioadă de 90 de zile. Pe această bază, ei pot alege statul membru în care doresc să beneficieze de drepturile aferente protecţiei temporare şi să se alăture familiei şi prietenilor prin intermediul reţelelor ample ale diasporei care există în prezent în întreaga Uniune. Acest lucru va facilita, în practică, un echilibru între eforturile statelor membre, reducând astfel presiunea asupra sistemelor naţionale de primire. Odată ce un stat membru a eliberat un permis de şedere în conformitate cu Directiva 2001/55/CE, persoana care beneficiază de protecţie temporară, deşi are dreptul de a călători în Uniune timp de 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile, ar trebui să poată beneficia de drepturile care decurg din protecţia temporară numai în statul membru care a eliberat permisul de şedere. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere posibilităţii ca un stat membru să decidă să elibereze în orice moment un permis de şedere persoanelor care beneficiază de protecţie temporară în temeiul prezentei decizii.

(17)Prezenta decizie este compatibilă cu sistemele naţionale de protecţie temporară care pot fi considerate ca punând în aplicare Directiva 2001/55/CE şi poate fi aplicată în complementaritate cu aceste sisteme. În cazul în care statul membru are un sistem naţional mai favorabil decât sistemul prevăzut în Directiva 2001/55/CE, acesta ar trebui să poată să îl aplice în continuare, întrucât directiva respectivă prevede că statele membre pot stabili sau menţine condiţii mai favorabile pentru persoanele care beneficiază de protecţie temporară. Cu toate acestea, în cazul în care sistemul naţional este mai puţin favorabil, statul membru în cauză ar trebui să garanteze drepturile suplimentare prevăzute în Directiva 2001/55/CE.

(18)Directiva 2001/55/CE ţine seama în mod corespunzător de responsabilităţile care le revin statelor membre în ceea ce priveşte menţinerea ordinii publice şi apărarea securităţii interne, întrucât aceasta permite statelor membre să excludă o persoană strămutată de la protecţia temporară în cazul în care există motive serioase să se considere că persoana respectivă a comis o infracţiune împotriva păcii, o crimă de război sau o crimă împotriva umanităţii, astfel cum sunt definite în instrumentele internaţionale care prevăd dispoziţii referitoare la astfel de infracţiuni, a comis o infracţiune gravă de drept comun în afara statului membru de primire, înainte de admiterea sa în acest stat membru ca beneficiar al protecţiei temporare sau este vinovată de acte împotriva scopurilor şi principiilor ONU. Directiva permite, de asemenea, statelor membre să excludă o persoană strămutată de la protecţia temporară în cazul în care există motive întemeiate pentru a considera persoana respectivă ca fiind un pericol pentru securitatea statului membru gazdă sau un pericol pentru comunitatea statului membru gazdă.

(19)Atunci când acordă protecţie temporară, statele membre ar trebui să se asigure că prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor care beneficiază de protecţie temporară respectă cerinţele prevăzute în acquis-ul Uniunii în materie de protecţie a datelor, în special în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului (³).

(20)Prezenta decizie ar trebui să permită Uniunii să coordoneze şi să monitorizeze îndeaproape capacitatea de primire din statele membre, astfel încât să poată lua măsuri şi oferi sprijin suplimentar, după caz. Directiva 2001/55/CE impune statelor membre ca, în colaborare cu Comisia, să coopereze şi să facă schimb de informaţii pentru a facilita punerea în aplicare a protecţiei temporare. Acest lucru ar trebui realizat prin intermediul unei "platforme de solidaritate", prin care statele membre fac schimb de informaţii cu privire la capacităţile lor de primire şi la numărul de persoane care beneficiază de protecţie temporară pe teritoriul lor. Până în prezent, pe baza informaţiilor raportate de câteva state membre în cadrul Reţelei UE de pregătire pentru situaţii de criză şi de gestionare a crizelor legate de migraţie, capacităţile de primire, în plus faţă de capacitatea de absorbţie a diasporei ucrainiene ai cărei membri sunt rezidenţi în Uniune, depăşeşte 310 000 de locuri. În scopul respectivului schimb de informaţii, Comisia ar trebui să îşi asume un rol de coordonare. În plus, în ultimii ani, au fost create diferite platforme cu scopul de a asigura cooperarea dintre statele membre; dintre aceste platforme, Reţeaua UE de pregătire pentru situaţii de criză şi de gestionare a crizelor legate de migraţie [în conformitate cu Recomandarea (UE) 2020/1366 a Comisiei (⁴)] este reţeaua cea mai adecvată pentru cooperarea administrativă prevăzută în Directiva 2001/55/CE. Statele membre ar trebui, de asemenea, să contribuie la o conştientizare comună a situaţiei la nivelul Uniunii prin schimbul de informaţii relevante prin intermediul mecanismului integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR) (⁵). Serviciul European de Acţiune Externă ar trebui consultat, după caz. În acest context, statele membre ar trebui, de asemenea, să colaboreze îndeaproape cu înaltul comisar al ONU pentru refugiaţi.

(21)În conformitate cu Directiva 2001/55/CE, durata protecţiei temporare ar trebui să fie iniţial de un an. În cazul în care aceasta nu încetează în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (b) din directiva respectivă, perioada în cauză ar trebui să fie prelungită automat, cu perioade de şase luni, pe o durată de maximum un an. Comisia va monitoriza şi va reexamina în mod constant situaţia. În orice moment, aceasta poate propune Consiliului să pună capăt protecţiei temporare, pe baza faptului că situaţia din Ucraina este de natură să permită returnarea în condiţii sigure şi stabile a persoanelor cărora li s-a acordat protecţie temporară, sau poate propune Consiliului să prelungească protecţia temporară cu cel mult încă un an.

(22)În înţelesul articolului 24 din Directiva 2001/55/CE, trimiterea la Fondul european pentru refugiaţi instituit prin Decizia 2000/596/CE a Consiliului (⁶) ar trebui interpretată ca trimitere la Fondul pentru azil, migraţie şi integrare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1147 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁷). Toate eforturile statelor membre de a respecta obligaţiile care decurg din prezenta decizie vor fi sprijinite financiar din fondurile Uniunii. Mecanismele de urgenţă şi de flexibilitate din cadrul financiar multianual 2021-2027 pot, de asemenea, să mobilizeze fonduri pentru a răspunde unor nevoi specifice urgente din statele membre. În plus, a fost activat mecanismul de protecţie civilă al Uniunii (⁸) (⁹). Prin intermediul acestui mecanism, statele membre pot solicita articole esenţiale pentru a răspunde nevoilor persoanelor strămutate din Ucraina prezente pe teritoriul lor şi pot beneficia de cofinanţare pentru furnizarea unei astfel de asistenţe.

(23)De la adoptarea Directivei 2001/55/CE, au fost înfiinţate mai multe agenţii ale Uniunii sau mandatele agenţiilor înfiinţate înainte de adoptarea respectivei directive au fost consolidate. În acest context, Comisia ar trebui să coopereze cu Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), cu Agenţia Uniunii Europene pentru Azil şi cu Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) în vederea unei monitorizări şi reexaminări constante a situaţiei. În plus, Frontex, Agenţia Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) şi Europol ar trebui să acorde sprijin operaţional statelor membre care au solicitat asistenţă pentru a le ajuta să facă faţă situaţiei, inclusiv în scopul aplicării prezentei decizii.

(24)Prezenta decizie respectă drepturile fundamentale şi principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(25)Directiva 2001/55/CE este obligatorie pentru Irlanda şi, prin urmare, Irlanda participă la adoptarea prezentei decizii.

(26)În conformitate cu articolele 1 şi 2 din Protocolul nr. 22 privind poziţia Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru şi nu i se aplică.

(27)Având în vedere caracterul urgent al situaţiei, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

Decizia 382/04-mar-2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare

Jurnalul Oficial 71L