Partea 2 - DESCRIEREA DETALIATĂ A MĂSURII - Decizia 2549/29-nov-2023 privind ajutoarele de stat SA.57543 şi SA.58342 (2020/NN) (ex 2020/N), puse în aplicare de Regatul Danemarcei şi de Regatul Suediei în favoarea Scandinavian Airlines System AB

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 1 Octombrie 2024

PARTEA 2:DESCRIEREA DETALIATĂ A MĂSURII

SUBPARTEA 1:2.1. Obiectivul măsurii

(18)Măsura a făcut parte dintr-un pachet global de măsuri adoptat de Danemarca şi Suedia care urmărea să asigure disponibilitatea unor lichidităţi suficiente pe piaţă şi să contracareze deficitul de lichidităţi cu care se confruntau întreprinderile din cauza izbucnirii pandemiei. Acest pachet de măsuri urmărea, de asemenea, să se asigure că perturbările cauzate de pandemie nu vor submina viabilitatea întreprinderilor şi că se va menţine continuitatea activităţii economice în timpul pandemiei şi după încheierea acesteia.

TITLUL 1:2.1.1. Măsurile de limitare a răspândirii bolii adoptate de Danemarca şi Suedia ca răspuns la pandemia de COVID-19

(19)La 11 martie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a calificat boala COVID-19 drept pandemie. Riscul pentru sănătatea publică care decurge din absenţa unor mijloace terapeutice sau a unor vaccinuri pentru noul virus de COVID-19 a determinat caracterul excepţional al acestor circumstanţe. Rapiditatea răspândirii a produs consecinţe enorme atât în ceea ce priveşte mortalitatea în grupurile cu risc ridicat, cât şi în ceea ce priveşte perturbările economice şi societale.

(20)Pentru a limita răspândirea COVID-19, statele membre, inclusiv Danemarca şi Suedia, au adoptat măsuri restrictive la scară largă, cum ar fi cerinţe de a lucra de la distanţă de acasă şi de a evita adunările publice, închiderea activităţilor economice neesenţiale şi punerea în aplicare a unor interdicţii de circulaţie pe timp de noapte. În plus, Danemarca şi Suedia, la fel ca şi celelalte state membre, au limitat drastic deplasările şi călătoriile pe teritoriul lor, precum şi către şi dinspre alte ţări, adoptând restricţii de călătorie şi măsuri sanitare generale (de exemplu, interdicţii de zbor, carantină sau cerinţe de testare negativă pentru COVID-19).

(21)În ceea ce priveşte Danemarca, Ministerul danez al Afacerilor Externe a recomandat, la 13 martie 2020, cetăţenilor şi rezidenţilor săi să evite orice călătorii neesenţiale către toate ţările. În aceeaşi zi, autorităţile daneze au închis frontierele şi au impus o interdicţie temporară de intrare în Danemarca. Aceste restricţii s-au aplicat pentru majoritatea celorlalte ţări până la 26 iunie 2020 (⁹), dată la care Danemarca a eliminat restricţiile de călătorie în statele membre şi în ţările Schengen, cu unele excepţii (¹⁰). În ciuda eliminării acestor restricţii, Danemarca a continuat să monitorizeze evoluţia săptămânală a riscului epidemiologic în toate celelalte ţări, inclusiv în celelalte state membre, şi să îşi actualizeze în consecinţă recomandările privind călătoriile în afara Danemarcei. În plus, eliminarea parţială a restricţiilor începând cu 26 iunie 2020 a fost însoţită, totuşi, de regula celor şase zile, care impunea străinilor care călătoreau în scopuri recreative să intre în Danemarca numai dacă rezervaseră un sejur de vacanţă de cel puţin şase nopţi. Această regulă a afectat turismul străin în Danemarca, dat fiind că, în vara anului 2019, 70% dintre turiştii străini care au intrat în ţară au rămas mai puţin de şase zile.

(22)Ulterior, Danemarca a observat o creştere a riscului epidemiologic în întreaga Uniune începând din septembrie 2020. La 31 august 2020, Danemarca a emis restricţii privind călătoriile în Franţa şi Croaţia din cauza creşterii numărului de infectări cu COVID-19 în aceste ţări (¹¹). Restricţii similare au fost emise cu privire la călătoriile în Cehia la 11 septembrie 2020 (¹²) şi la călătoriile în Austria, Ungaria, Ţările de Jos, Portugalia şi Elveţia o săptămână mai târziu (¹³). Danemarca a continuat să adauge state membre pe lista sa de ţări cu risc ridicat pe baza monitorizării sale săptămânale a situaţiei epidemiologice din întreaga lume, emiţând restricţii pentru Islanda, Irlanda, Regatul Unit şi Slovenia la 25 septembrie 2020 (¹⁴); pentru Slovacia şi San Marino la 3 octombrie 2020 (¹⁵); pentru mai multe regiuni din Suedia la 9 octombrie 2020 (¹⁶); pentru Bulgaria, Italia, Lituania şi Polonia la 16 octombrie 2020 (¹⁷) şi pentru Cipru, Letonia şi Germania la 23 octombrie 2020 (¹⁸). Drept urmare, până la 26 octombrie 2020, Danemarca instituise restricţii de călătorie pentru 24 de state membre, precum şi pentru toate ţările terţe, având în vedere apariţia unui al doilea val al pandemiei de COVID-19 (¹⁹).

(23)La rândul său, Suedia a emis restricţii de călătorie similare. La 14 martie 2020, autorităţile suedeze au recomandat cetăţenilor şi rezidenţilor să evite călătoriile neesenţiale către toate ţările. Această recomandare s-a aplicat până la 17 iunie 2020, înainte de a fi eliminată progresiv în ceea ce priveşte călătoriile către şi dinspre celelalte state membre (²⁰). În plus, Suedia a aplicat o interdicţie temporară de intrare a tuturor străinilor în Uniune prin Suedia între 19 martie 2020 şi 31 august 2020. După 17 iunie 2020, ca şi Danemarca, Suedia a continuat să monitorizeze periodic evoluţia situaţiei epidemiologice în toate celelalte ţări, emiţând noi recomandări de evitare a călătoriilor în toate ţările care prezentau un risc ridicat de contaminare cu COVID-19. După o eliminare progresivă a restricţiilor de călătorie pentru anumite state membre în perioada iulie-septembrie 2020, Suedia a reintrodus, de asemenea, restricţiile de călătorie începând cu 22 octombrie 2020, având în vedere apariţia unui al doilea val al pandemiei de COVID-19 (²¹).

(24)În general, pandemia de coronavirus a reprezentat un şoc puternic pentru economia mondială şi pentru economiile Uniunii, inclusiv pentru cele ale Danemarcei şi Suediei, cu consecinţe economice şi sociale grave. Activitatea economică din Uniune a suferit o scădere dramatică în prima jumătate a anului şi s-a redresat doar parţial în vara anului 2020, pe măsură ce măsurile de limitare a răspândirii bolii au fost eliminate treptat. Cu toate acestea, recrudescenţa din septembrie 2020 a pandemiei a dus la noi perturbări, pe măsură ce autorităţile naţionale au introdus noi măsuri de sănătate publică pentru a limita răspândirea virusului. În previziunile sale economice din toamna anului 2020, Comisia a estimat că economia zonei euro se va contracta cu 7,8% în 2020. Comisia a avertizat că, deşi preconiza o creştere economică de 4,2% şi, respectiv, de 3% pentru anii 2021 şi 2022, estimările respective erau supuse unui grad extrem de ridicat de incertitudine şi de risc, având în vedere contextul pandemiei de COVID-19 (²²).

TITLUL 2:2.1.2. Impactul pandemiei de COVID-19 şi al măsurilor de limitare a răspândirii bolii asupra activităţilor SAS

(27)În 2019, SAS a transportat, în total, aproape 30 de milioane de pasageri (²³), având un factor mediu de încărcare cu pasageri de 75,2% (²⁴). Acesta a fost doar puţin mai mic decât în 2018 (-1,1%). În mod similar, SAS a înregistrat o mică scădere similară în 2019 comparativ cu 2018 şi în ceea ce priveşte anumiţi indicatori-cheie de performanţă, precum numărul de locuri disponibile per kilometru sau "ASK" (Available Seat Kilometre) (²⁵) (-0,8%) şi venitul per călător-kilometru sau "RPK" (Revenue per Passenger Kilometre) (²⁶) (-1,4%).

(²⁵)Numărul de locuri disponibile per kilometru (ASK) este un indicator care măsoară capacitatea de transport a unui avion disponibilă pentru a genera venituri. Acesta se referă la numărul de locuri per kilometru disponibile pentru a fi achiziţionate de la o companie aeriană. Numărul de locuri per kilometru se calculează înmulţind numărul de kilometri pe care îi va parcurge un anumit avion pe o rută cu numărul de locuri disponibile în avionul respectiv. Indicatorul ASK poate fi utilizat pentru a evalua cât de eficientă este o companie aeriană în a genera venituri din disponibilitatea locurilor pentru clienţi. Prin urmare, compania aeriană operează sub capacitate dacă nu sunt vândute toate locurile din avion.

(28)În perioada decembrie 2019-februarie 2020, adică cu puţin înainte ca Organizaţia Mondială a Sănătăţii să declare pandemia de COVID-19, SAS a îmbunătăţit aceşti indicatori-cheie de performanţă (²⁷). Societatea a înregistrat o creştere substanţială a numărului de pasageri transportaţi în comparaţie cu perioada decembrie 2018-februarie 2019 (²⁸), a valorii ASK (²⁹) şi a valorii RPK (³⁰).

(²⁷)COVID-19 a început să se răspândească în mod semnificativ la nivel mondial începând din februarie 2020. SAS a observat deja în cursul lunii respective o anumită scădere a cererii pe anumite rute pe care le opera, în special pe rutele intercontinentale (din afara Uniunii) şi pe rutele către şi dinspre Italia. În pofida acestor prime semne clare ale pandemiei, SAS a înregistrat un număr mai mare de pasageri transportaţi în februarie 2020 comparativ cu aceeaşi lună din 2019.

(²⁸)Mai precis, SAS a înregistrat în decembrie 2019 o creştere totală cu 2,1% a numărului de pasageri transportaţi comparativ cu aceeaşi lună din 2018 (a se vedea https://www.sasgroup.net/newsroom/press-releases/2020/nearly-2-million-passengers-traveled-with-sas-in-december); cu 3,2% în ianuarie 2020 comparativ cu aceeaşi lună din 2019 (a se vedea https://www.sasgroup.net/newsroom/press-releases/2020/1-9-million-passengers-traveled-with-sas-in-january) şi cu aproape 4% în februarie 2020 comparativ cu aceeaşi lună din 2019 (https://www.sasgroup.net/newsroom/press-releases/2020/sas-traffic-figures---february-2020) (linkuri accesate ultima dată la 28 noiembrie 2023).

(29)Cu toate acestea, în martie 2020, în urma adoptării primelor măsuri de limitare a răspândirii bolii (considerentele 21 şi 23), SAS a pierdut aproximativ 60% din numărul de pasageri comparativ cu luna martie 2019, iar RPK a scăzut cu 62% (³¹). Până în iunie 2020, SAS şi-a anulat aproape toate zborurile internaţionale, limitându-şi activităţile la câteva rute interne din Suedia şi Norvegia, cu o scădere a numărului de pasageri cu peste 95% (aprilie 2020) şi 93% (mai 2020) comparativ cu aceleaşi perioade din 2019. SAS a trebuit să reţină la sol cea mai mare parte a flotei sale, compusă din peste 150 de aeronave, menţinând doar 15 în activitate (³²).

(30)În ciuda eliminării relative şi treptate a restricţiilor de călătorie în Uniune în vara anului 2020, cifrele SAS referitoare la trafic s-au îmbunătăţit foarte puţin în perioada iunie-septembrie 2020. În comparaţie cu anul precedent, SAS a înregistrat o reducere a capacităţii cuprinsă între 73% (septembrie 2020) şi 91% (iunie 2020) şi o scădere a numărului total de pasageri transportaţi cuprinsă între 74% (august 2020) şi 86% (iunie 2020) (³³). În octombrie 2020, în urma apariţiei unui al doilea val al pandemiei de COVID-19, SAS a continuat să îşi desfăşoare activitatea într-un mediu cu o cerere extrem de limitată, cu aproximativ 20% din numărul de pasageri transportaţi în octombrie 2019 (³⁴).

(31)La momentul acordării măsurii, Eurocontrol a estimat, în scenariul său optimist, că, potrivit datelor colectate în perioada ianuarie-octombrie 2020, sectorul aviaţiei nu avea să revină la nivelurile din 2019 înainte de 2024 (³⁵). Consiliul Internaţional al Aeroporturilor din Europa a furnizat o previziune similară la 6 octombrie 2020, considerând că revenirea la nivelurile din 2019 ale traficului aerian european era puţin probabilă înainte de 2024 sau 2025, cu o incertitudine extremă în ceea ce priveşte evoluţia acestui trafic în 2021 (³⁶).

TITLUL 3:2.1.3. Nevoile de capital propriu şi de lichidităţi ale SAS pentru a face faţă pandemiei de COVID-19

CAPITOLUL 0:

CAPITOLUL 1:2.1.3.1. Iniţiative de reducere a costurilor decise de SAS pentru a atenua impactul pandemiei de COVID-19

(35)La 3 martie 2020, la scurt timp după izbucnirea pandemiei de COVID-19 în Europa, SAS a anunţat că va lansa imediat mai multe iniţiative de reducere a costurilor pentru a face faţă consecinţelor pandemiei şi nivelului redus al cererii de servicii de transport aerian de călători (³⁷). SAS a suspendat zborurile către Hong-Kong începând cu 5 martie 2020 şi a anunţat, de asemenea, o reducere a zborurilor sale pe distanţe scurte în lunile următoare pentru a compensa pe cât posibil pierderea de venituri prin reducerea costurilor legate de zbor (combustibil, personal, taxe şi comisioane pentru aeronave etc.).

(37)În primul rând, SAS a indicat că trebuie să asigure lichidităţi prin reducerea urgentă a costurilor. În acest sens, membrii conducerii SAS au convenit asupra unei reduceri voluntare cu 20% a salariilor lor, cu efect imediat, pe o perioadă de trei luni. În paralel, SAS a informat Consiliul de administraţie că s-a angajat într-un dialog cu sindicatele lucrătorilor pentru a conveni asupra unei reduceri temporare a timpului de lucru cu până la 20% (cu reducerea corespunzătoare a salariilor) pe o perioadă de trei luni pentru toţi angajaţii SAS. În plus, din procesul-verbal al reuniunii Consiliului de administraţie din 12 martie 2020 reiese că SAS se angajase deja în discuţii cu locatorii pentru a renunţa sau a amâna temporar închirierea de aeronave şi alte active. Având în vedere nivelurile scăzute de rezervare, SAS urma să întreprindă, de asemenea, o reducere a serviciilor sale aeriene cu 15-20% în martie şi aprilie 2020, cu suspendarea zborurilor către China şi către Italia până la 3 aprilie 2020, precum şi o reducere a frecvenţelor pentru majoritatea destinaţiilor operate de SAS. În al doilea rând, SAS a informat Consiliul de administraţie că lucrează la un nou plan de afaceri pentru a ţine seama de efectele pandemiei de COVID-19 şi de consecinţele acesteia asupra strategiei sale comerciale pe termen scurt şi lung.

(38)La 15 martie 2020, SAS a anunţat că a oprit temporar cea mai mare parte a traficului său începând cu 16 martie 2020, din cauza evoluţiei pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor de limitare a răspândirii bolii adoptate de Danemarca şi Suedia (a se vedea considerentele 21 şi 23). În plus, SAS a anunţat că va introduce reduceri temporare ale activităţii pentru până la 10 000 de angajaţi, echivalentul a 90% din totalul forţei sale de muncă, imediat după adoptarea legislaţiei care urma să permită şomajul tehnic de către Danemarca (la 15 martie 2020) şi Suedia (la 16 martie 2020) (³⁸).

(39)În cadrul reuniunii Consiliului de administraţie din 1 aprilie 2020, SAS a indicat că opera doar 10% din serviciile sale aeriene comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. SAS a precizat, de asemenea, că a identificat, pentru restul anului 2020, mai multe iniţiative de reducere a costurilor cu un potenţial de a realiza economii de 4,1 miliarde SEK. În plus, Consiliul de administraţie a aprobat încheierea unui contract de revânzare şi leaseback cu privire la cinci motoare de rezervă pentru aeronave, având ca efect obţinerea de lichidităţi pentru SAS în valoare de 45 de milioane USD.

(41)Planul de afaceri al SAS presupunea, în esenţă, că nu va exista aproape deloc cerere de servicii de transport aerian în perioada aprilie-iunie 2020 din cauza restricţiilor de călătorie (³⁹). Pasagerii ar fi reînceput să călătorească în perioada iulie-octombrie 2020 şi într-o măsură redusă (⁴⁰). Traficul de pasageri ar fi urmat apoi să se redreseze într-un ritm constant începând din noiembrie 2020, ajungând la 85% din traficul de pasageri din 2019 în februarie 2022. Ulterior, creşterea traficului de pasageri ar fi încetinit, din cauza schimbărilor de comportament privind călătoriile pe termen lung cauzate de pandemia de COVID-19 (munca la domiciliu, mai puţine conferinţe de afaceri, noi modele de petrecere a timpului liber etc.). Prin urmare, SAS nu se aştepta să revină la nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19 cel puţin înainte de jumătatea anului 2023. Această previziune privind cererea s-a bazat pe premisa că nu vor exista noi valuri ale pandemiei şi nici restricţii de călătorie după octombrie 2020.

(43)În ceea ce priveşte prima pârghie (adaptarea ofertei sale la cerere), SAS a prevăzut să monitorizeze îndeaproape, săptămânal, evoluţia cererii de servicii de transport aerian în contextul pandemiei de COVID-19. SAS urma să reţină la sol cea mai mare parte a flotei sale până în iunie 2020 şi să crească treptat numărul de aeronave aflate în exploatare începând din iulie 2020, în funcţie de rezultatele a trei indicatori principali. Aceşti indicatori urmau să măsoare "capacitatea de a călători" (printr-o analiză a restricţiilor de călătorie impuse de guvern şi a interdicţiilor corporative în vigoare în întreaga lume), "intenţia de a călători" (de exemplu, prin măsurarea nivelului datelor de căutare sau al rezervărilor pe site-urile SAS) şi, respectiv, "călătoriile efective" (de exemplu, prin rata de prezentare, numărul pasagerilor transportaţi şi clasele de rezervare înregistrate de SAS). Pe termen mai lung (şi anume după octombrie 2020), când se preconiza o redresare constantă a cererii, SAS urma să îşi concentreze serviciile pe rutele cele mai profitabile (în special zborurile pe distanţe scurte din Scandinavia şi Europa) şi pe clienţii cei mai profitabili (categoria de afaceri), reducând în acelaşi timp capacitatea şi frecvenţa pentru a maximiza utilizarea aeronavelor. De asemenea, SAS a prevăzut înlocuirea majorităţii analizelor, sistemelor şi instrumentelor sale actuale cu produse mai avansate pentru a îmbunătăţi precizia indicatorilor de trafic şi de rezervare şi pentru a-şi revizui serviciile de la bord pentru a elimina costurile "de risipă" (reducerea serviciilor duble la bord etc.).

(44)În ceea ce priveşte a doua pârghie (iniţierea unei reduceri agresive a costurilor), SAS a propus realizarea acesteia prin vizarea costurilor fixe, cu obiectivul de a realiza economii de 2,4 miliarde SEK până la sfârşitul lunii octombrie 2020 şi o economie suplimentară de 1 miliard SEK până la sfârşitul lunii martie 2021 (⁴²). SAS anticipa, de asemenea, că va reduce costurile după octombrie 2020 prin reducerea flotei; prin trecerea treptată la un singur tip de aeronavă pentru a spori eficienţa costurilor de întreţinere şi prin întârzierea livrărilor de aeronave pentru păstrarea lichidităţilor, realizând o economie suplimentară de 1,1 miliarde SEK până în 2024.

(⁴²)Aceste reduceri de costuri au vizat costurile cu personalul (prin îngheţarea angajărilor, reducerea cursurilor de formare), în valoare totală de peste 800 de milioane SEK; întreţinerea aeronavelor (prin renegocierea contractelor de închiriere cu echipaj, întârzierea livrărilor de aeronave, întreţinere redusă etc.), în valoare totală de 1,3 miliarde SEK şi alte costuri (proiecte oprite, cheltuieli reduse pentru activităţi neesenţiale precum marketingul şi consultanţii, costuri reduse pentru tehnologia informaţiei şi spaţii), în valoare totală de 1,3 miliarde SEK.

(45)În ceea ce priveşte a treia pârghie (gestionarea disponibilizărilor), SAS preconiza că va utiliza în continuare şomajul tehnic pe scară largă în Suedia, Norvegia şi Danemarca, pentru a realiza o economie totală de 2 miliarde SEK până la sfârşitul lunii octombrie 2020, urmate de măsuri suplimentare de creştere a productivităţii în perioada de redresare (şi anume o îmbunătăţire cu 25% a productivităţii la sol şi cu 17% pentru echipajul de cabină), pentru a realiza o reducere suplimentară de 2 miliarde SEK. În paralel, SAS urma să iniţieze un program de disponibilizări pentru a-şi reduce permanent personalul total cu 30% până la sfârşitul lunii octombrie 2020 şi pentru a-şi reduce cheltuielile generale cu încă 1,6 miliarde SEK până în martie 2021 (reducând cu o treime personalul general şi cu 50% personalul sucursalei de marfă; reducând cu 20% costurile fixe cu tehnologia informaţiei; crescând externalizarea operaţiunilor de transport de marfă şi de handling la sol şi limitând investiţiile în marketing, tehnologia informaţiei şi produse la ceea ce este strict necesar pentru SAS).

(48)Prin urmare, în cadrul reuniunii Consiliului de administraţie din 22 aprilie 2020, SAS a prezentat un program mai ambiţios de reducere a costurilor. În esenţă, SAS a propus reducerea în continuare a cheltuielilor externe; creşterea numărului de disponibilizări (de la 30% la 40% din personalul total al SAS) şi întârzierea mai multor livrări de aeronave. De asemenea, din procesul-verbal al acestei reuniuni reiese că SAS a studiat posibilitatea de a cesiona anumite active-cheie, în special programul său de fidelizare a clienţilor Eurobonus, precum şi activităţile de transport de marfă şi de handling la sol. În ceea ce priveşte programul Eurobonus, SAS a pus în balanţă avantajele şi dezavantajele unei astfel de cesionări şi a concluzionat că alte opţiuni erau mai adecvate decât o cesionare (⁴³). În ceea ce priveşte cesionarea sucursalei de transport de marfă, SAS a indicat că niciun cumpărător nu şi-a manifestat interesul de o a cumpăra, integral sau parţial (⁴⁴), în timp ce pentru serviciile de handling la sol, [...] (^*1).

(⁴³)Printre alte motive, programul Eurobonus al SAS reprezenta o sursă importantă de venituri pentru societate şi un activ strategic pentru strategia sa comercială orientată către clienţi specifici şi obişnuiţi. SAS a considerat că existau şi alte modalităţi de a genera lichidităţi din acest program decât cesionarea, de exemplu transferarea programului respectiv către o entitate juridică separată, pentru a permite SAS să îl utilizeze în viitorul apropiat ca garanţie reală pentru finanţarea prin îndatorare, sau vânzarea de puncte la preţ redus clienţilor fideli pentru a genera mai multe lichidităţi. Însă un astfel de transfer ar fi durat mai multe luni, de aceea SAS a considerat că el nu putea constitui o soluţie pe termen scurt la dificultăţile sale financiare, ci doar un element care putea fi explorat pe termen mediu.

(⁴⁴)SAS nu deţine aeronave de marfă, dar utilizează cala aeronavelor sale de pasageri pentru a transporta mărfuri. Prin urmare, potenţialii agenţi de expediţie ar întâmpina dificultăţi în optimizarea fluxurilor de mărfuri, întrucât aceştia ar depinde de programul de zbor pentru pasageri al SAS, zborurile fiind operate de SAS. Prin urmare, singurul interes manifestat de achizitori se referea la preluarea activităţilor de marketing şi de vânzare pentru "capacitatea de cală" a SAS, dar sub rezerva unui comision important. De asemenea, încercările anterioare ale SAS de a vinde sucursala respectivă au rămas fără succes. Prin urmare, SAS a considerat că era mai bine să se păstreze sucursala în cadrul grupului, dar cu o reducere substanţială a personalului (50%).

(51)În primul rând, în ceea ce priveşte operaţiunile (considerentul 43), SAS a operat doar câteva rute interne în Suedia, precum şi între Norvegia, Danemarca şi Suedia, şi unele zboruri de repatriere (⁴⁵) şi zboruri de transport de marfă (⁴⁶) în perioada aprilie-iunie 2020, funcţionând la mai puţin de 10% din capacitate în aprilie şi mai comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019 (considerentul 29) (⁴⁷). La 8 iunie 2020, pe baza rezultatelor încurajatoare ale celor mai recente măsuri privind cererea (considerentul 43) (⁴⁸), SAS s-a pregătit să crească treptat numărul de aeronave aflate în exploatare de la 16 la data de 2 iunie 2020, până la 45 la jumătatea lunii iulie 2020, pentru a urma tendinţa de creştere a traficului pe care a identificat-o (⁴⁹). Programul de zbor urma să se axeze în principal pe traficul intern din Danemarca, Norvegia şi Suedia, precum şi pe unele legături cu principalele destinaţii comerciale europene (Belgia, Germania, Ţările de Jos) şi pe consolidarea legăturilor din interiorul Scandinaviei. De exemplu, SAS a estimat că, în prima săptămână a lunii iulie 2020, intenţiona să ofere pe piaţă 34% din oferta sa (ca număr de locuri) către, dinspre şi în Scandinavia, comparativ cu aceeaşi săptămână din 2019, ofertă pe care o considera în concordanţă cu capacitatea medie oferită de concurenţi (28%) (⁵⁰). Creşterea numărului de zboruri în iunie şi iulie 2020 a adus societăţii SAS venituri suplimentare, reducându-i pierderile, şi i-a permis să aibă în vedere o a doua creştere a numărului de aeronave puse în funcţiune în august 2020 pentru destinaţii de agrement din Europa, având în vedere, de asemenea, rezultatele bune ale celor mai recente măsurători ale evoluţiei cererii. În acest sens, SAS a evaluat că o astfel de creştere (care urma să conducă până la 45% din oferta sa de piaţă din aceeaşi perioadă a anului 2019) era în concordanţă cu oferta concurenţilor pentru luna august 2020 (⁵¹). Însă, odată cu creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în întreaga Europă în septembrie şi octombrie 2020, SAS şi-a redus capacitatea cu mult sub 40% până la sfârşitul lunii octombrie 2020.

(⁴⁷)La 15 aprilie 2020, SAS opera 7,4% din serviciile sale aeriene în comparaţie cu 2019. SAS a estimat, pe baza datelor Eurocontrol, că acest lucru era mai degrabă în concordanţă cu oferta medie a societăţilor similare (5,7%), care cuprindea un eşantion de 25 de companii aeriene (Wideroe, Alitalia, Aer Lingus, KLM, Turkish Airlines, Iberia, Wizz Air, Lufthansa, Air France, LOT, Ryanair, Austrian Airlines, easyJet etc.) (Sursa: reuniunea Consiliului de administraţie al SAS AB din 15 aprilie, anexa 40.1 la notificare).

(52)În al doilea rând, în ceea ce priveşte reducerea costurilor fixe (considerentul 44), SAS şi-a redus investiţiile planificate prin întârzierea livrărilor de aeronave. SAS a iniţiat rapid un dialog cu furnizorul său de aeronave Airbus cu privire la posibilitatea de a amâna plăţile în avans şi livrările de aeronave. Procedând astfel, SAS a reuşit să obţină o amânare a plăţilor în avans de [0-300] milioane USD ([200-500] milioane SEK) în perioada [...] şi să reprogrameze livrarea pentru patru [...] de la [...] la [...], pentru patru [...] de la [...] la [...] şi pentru două [...] de la [...] la [...]. Totuşi, Suedia şi Danemarca au explicat că SAS nu a putut obţine nicio anulare a comenzilor de la [...] fără a-şi asuma riscul de [...]. În plus, SAS a amânat cu [...] luni toate livrările de aeronave închiriate şi a accelerat procesul de vânzare sau de reziliere anticipată a contractelor de închiriere pentru [...] (⁵²) în vederea generării de lichidităţi mai devreme. În plus, SAS a renegociat contracte cu peste 200 de furnizori din toate segmentele sale de activitate, cu scopul de a elimina orice cost variabil pe termen scurt; de a renegocia costurile fixe pe termen scurt şi lung şi de a îmbunătăţi condiţiile de plată. Aceste renegocieri au permis societăţii SAS să economisească peste 1,5 miliarde SEK prin reducerea costurilor pentru restul anului 2020.

(53)În al treilea rând, în ceea ce priveşte disponibilizările (considerentul 45), SAS a anunţat la 28 aprilie 2020 că va iniţia procesul de reducere permanentă a dimensiunii forţei sale de muncă viitoare cu până la 5 000 de posturi cu normă întreagă, majoritatea disponibilizărilor fiind puse în aplicare cu o perioadă de preaviz de şase luni (⁵³). Alte măsuri legate de forţa de muncă au vizat reducerea orelor suplimentare acumulate şi acordarea de concedii fără plată anumitor angajaţi.

CAPITOLUL 2:2.1.3.2. Ajutorul de stat acordat SAS în contextul pandemiei de COVID-19

(57)În primul rând, la 15 aprilie 2020 (⁵⁴) şi la 24 aprilie 2020 (⁵⁵), Comisia a aprobat ajutorul de stat acordat SAS de Danemarca şi Suedia sub forma unor garanţii de stat de până la 90% dintr-o facilitate de credit reînnoibilă în valoare de 3,3 miliarde SEK (324 de milioane EUR). Aceste măsuri au fost menite să despăgubească parţial compania aeriană pentru pagubele suferite în mod direct din cauza pandemiei de COVID-19 şi au fost notificate de Danemarca şi Suedia în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE.

(58)În al doilea rând, SAS a primit, de asemenea, compensaţii din partea Danemarcei pentru costurile sale fixe în temeiul schemei aprobate de Comisie la 8 aprilie 2020 (⁵⁶). În acest context, SAS a primit 59 375 580 SEK pentru filiala sa Scandinavian Airlines System Denmark-Norway-Sweden (⁵⁷); 21 126 457 SEK pentru operaţiunile la sol şi 11 135 382 SEK pentru operaţiunile de transport de marfă (adică un total de 91 637 419 SEK sau 8,9 milioane EUR).

(59)În al treilea rând, în august 2020, autorităţile daneze au comunicat o estimare preliminară a potenţialului ajutor pe care SAS îl putea primi în cadrul a două scheme de sprijinire a companiilor aeriene care fuseseră prenotificate de Danemarca Comisiei la momentul respectiv (⁵⁸). Conform acestei estimări, SAS urma să primească o sumă maximă de 800 000 EUR (aproximativ 6 milioane DKK) în cadrul primei scheme şi de aproximativ 4,7 milioane EUR (35 de milioane DKK) în cadrul celei de a doua scheme (⁵⁹).

(⁵⁸)Cazul SA.58157 - COVID-19: ajutoare acordate aeroporturilor daneze şi companiilor aeriene care aterizează şi decolează din Danemarca şi cazul SA.58088 - COVID-19: compensaţii acordate companiilor aeriene pe rutele interne daneze pentru daunele provocate de COVID-19 [în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, astfel cum a fost interpretat în secţiunea 3.1 din cadrul temporar şi, respectiv, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE]. Comisia a aprobat prima măsură prin decizia sa din 3 septembrie 2020 în cazul SA.58157 (JO C 7, 7.1.2021, p. 4); în ceea ce priveşte a doua măsură, Danemarca a renunţat în cele din urmă la proiectul său de acordare a ajutorului în cadrul schemei respective în cazul SA.58088 şi şi-a retras notificarea la 14 octombrie 2020.

(60)În final, SAS a primit despăgubiri din partea Norvegiei pentru pagubele cauzate de pandemia de COVID-19 în cadrul schemei aprobate de Autoritatea AELS de Supraveghere la 17 aprilie 2020 în cazul 85047 (⁶⁰). Această compensaţie s-a ridicat la aproximativ 10 milioane NOK (932 723 EUR) (⁶¹). De asemenea, astfel cum au prezentat Danemarca şi Suedia, SAS a încheiat un contract de servicii publice cu statul norvegian. SAS estimase că plăţile efectuate în cadrul acestui contract se ridicau la aproximativ 500 de milioane SEK (49 de milioane EUR).

CAPITOLUL 3:2.1.3.3. Nevoile financiare ale SAS în ceea ce priveşte capitalul propriu şi lichidităţile

(63)Danemarca şi Suedia au explicat şi că, potrivit raportului intermediar al SAS din T2 2020, raportul dintre datorii şi capitaluri al SAS (⁶²) a fost negativ la sfârşitul lunii aprilie 2020 (-459,4). În plus, gradul de pregătire financiară al SAS a scăzut de la 32% la 26%, apropiindu-se de pragul minim de 25% impus de Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁶³). Capitalul propriu al acţionarilor devenise negativ, de la 5,4 miliarde SEK în aprilie 2019 la -65 de milioane SEK în aprilie 2020. În perioada mai-iulie 2020, veniturile SAS au continuat să scadă cu peste 80% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Reducerea costurilor de exploatare (-67% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019), ca urmare a scăderii cererii şi a măsurilor de atenuare adoptate de SAS, nu a compensat această scădere a veniturilor (⁶⁴).

(⁶²)Raportul între datorii şi capitaluri este un indicator financiar care arată cât de mult din capitalul unei societăţi este deţinut de creditori în comparaţie cu cât de mult este deţinut de acţionari. Acesta calculează ponderea datoriei totale şi a datoriilor financiare în totalul capitalului propriu al acţionarilor. Cu cât raportul este mai mare, cu atât societatea are un grad de îndatorare mai ridicat. Societăţile cu un grad de îndatorare ridicat prezintă un risc mai mare de neplată a datoriilor atunci când veniturile scad. De asemenea, acestea sunt mai puţin capabile să atragă noi datorii. Un raport negativ indică faptul că pasivele societăţii îi depăşesc activele. În majoritatea cazurilor, acest lucru ar fi considerat un semn de risc ridicat şi un stimulent pentru a solicita protecţia în caz de faliment.

(⁶³)Cerinţa privind gradul de pregătire financiară presupune ca SAS să dispună de lichidităţi astfel încât să fie pregătită să acopere în orice moment cel puţin 25% din costurile fixe anuale. Danemarca şi Suedia observă că această cerinţă privind lichidităţile decurge din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (JO L 293, 31.10.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2008/1008/oj), conform căruia o companie aeriană trebuie să menţină un anumit grad de pregătire financiară pentru a-şi păstra licenţa de operare.

(64)În ansamblu, SAS a continuat să înregistreze pierderi până în iulie 2020, acumulând aproape 6 miliarde SEK de la începutul pandemiei de COVID-19. Capitalul propriu al SAS a continuat, de asemenea, să scadă, cu o poziţie contabilă negativă a capitalului propriu de peste 1 miliard SEK la 31 iulie 2020 (⁶⁵). Declinul situaţiei financiare a SAS a continuat în perioada august-octombrie 2020, cu o scădere cu 77% a veniturilor comparativ cu anul precedent (⁶⁶).

(65)Danemarca şi Suedia au confirmat în notificarea lor din 11 august 2020 cu date actualizate (iulie 2020) că, până în decembrie 2020, SAS se aştepta să atingă un capital propriu negativ de 9,4 miliarde SEK şi ar fi consumat lichidităţile disponibile (care, la 31 ianuarie 2020, erau de 6,598 miliarde SEK) până în decembrie 2020, dacă nu chiar mai devreme (⁶⁷). Această constatare a fost susţinută de o analiză a poziţiei financiare a SAS din 10 iunie 2020 furnizată de agenţia de rating de credit Moody’s, în care Moody’s a estimat că SAS dispunea de lichidităţi pentru a funcţiona numai până la sfârşitul anului (⁶⁸).

TITLUL 4:2.1.4. Rolul SAS pentru economia daneză şi suedeză

(68)În ceea ce priveşte Danemarca, autorităţile daneze au explicat că, în 2019, SAS a reprezentat 32% din totalul traficului aerian intern şi internaţional de pasageri al Danemarcei, oferind peste 100 de rute dinspre, către şi în Danemarca (⁶⁹). Numai în 2019, SAS a deschis 12 rute noi de pe aeroporturile daneze (⁷⁰).

(⁶⁹)Conform datelor colectate de autorităţile daneze de la Trafikstyrelsen (autoritatea daneză pentru aviaţie civilă şi căi ferate) ca răspuns la solicitarea de informaţii a Comisiei din 2 octombrie 2023, cele mai mari trei companii aeriene care au operat dinspre, către şi în Danemarca (pe lângă SAS) în 2019 au fost Norwegian Air Shuttle (cu 85 de rute), Ryanair (48 de rute) şi easyJet (16 rute). Norwegian Air Shuttle a operat o singură rută internă, iar Ryanair şi easyJet nu au operat niciuna.

(69)La nivel intern, potrivit autorităţilor daneze, SAS a contribuit la 41% din conectivitatea internă a Danemarcei în 2019 (⁷¹), operând pe aeroporturile din Aalborg, Aarhus, Billund, Bornholm şi Insulele Feroe. În 2019, din Copenhaga, SAS a realizat legături cu Billund, Aarhus şi Aalborg, cu o medie de 250 de zboruri interne pe lună şi, într-o anumită măsură, cu Insulele Feroe (cu peste 500 de zboruri pe an), pe tot parcursul anului şi cu frecvenţe regulate. SAS a menţinut legături interne în timpul pandemiei de COVID-19 între Copenhaga şi Aalborg, Aarhus şi Insulele Feroe, care au permis efectuarea călătoriilor esenţiale în Danemarca în perioada aprilie-iunie 2020. După iunie 2020, SAS a operat între 100 şi 200 de zboruri lunare între aceste destinaţii (⁷²).

(70)În ceea ce priveşte destinaţiile internaţionale, SAS a oferit legături cu ţările scandinave (⁷³) şi cu centrele de afaceri din Uniune (⁷⁴) şi internaţionale (New York, Chicago, Washington, Hong-Kong, Londra, Geneva etc.) cu frecvenţe regulate, în general pe tot parcursul anului (⁷⁵). În 2019, SAS a transportat aproximativ 10 milioane de pasageri către şi dinspre Danemarca, ceea ce a reprezentat aproape 30% din numărul total de pasageri internaţionali către şi dinspre Danemarca (⁷⁶). În perioada ianuarie-septembrie 2020, SAS a rămas cea mai mare companie aeriană în ceea ce priveşte pasagerii transportaţi, acoperind 30% din numărul total de pasageri internaţionali transportaţi către şi dinspre Danemarca (⁷⁷).

(71)În ceea ce priveşte Suedia, autorităţile suedeze au explicat că, deoarece Suedia este situată pe o peninsulă mare şi slab populată aflată din punct de vedere geografic la periferia Uniunii, aviaţia este cel mai frecvent mod de transport pentru călătoriile internaţionale către şi dinspre această ţară, reprezentând aproximativ 70% din totalul călătoriilor internaţionale. Potrivit Agenţiei Suedeze pentru Transporturi, SAS a reprezentat 49% din traficul aerian intern din Suedia în 2019 în ceea ce priveşte pasagerii transportaţi şi un sfert din traficul aerian internaţional, oferind peste 150 de rute dinspre, către şi în Suedia (⁷⁸).

(72)La nivel intern, SAS a operat de pe aeroporturile din Stockholm şi Goteborg, oferind pasagerilor legături către aeroporturile din Umea, Lulea, Malmo, Visby, Ostersund, Helsingborg, Skelleftea, Sundsvall, Kalmar, Ornskoldsvik, Ronneby şi Kiruna, cu peste 150 de zboruri lunare (pentru fiecare destinaţie) cu frecvenţe regulate, pe tot parcursul anului. În timpul pandemiei de COVID-19, în perioada martie-iunie 2020, SAS a menţinut majoritatea acestor legături interne, care au permis efectuarea călătoriilor esenţiale în Suedia. După luna iunie 2020, SAS şi-a redeschis toate rutele interne, cu o medie de 50 de zboruri lunare per destinaţie (⁷⁹). În ceea ce priveşte destinaţiile internaţionale (⁸⁰), SAS a oferit legături cu ţările scandinave (⁸¹), cu alte state membre (⁸²) şi cu centre de afaceri internaţionale (Los Angeles, Sankt Petersburg, Londra, Zurich etc.) cu frecvenţe regulate, pe tot parcursul anului.

(⁸⁰)Conform datelor Autorităţii Suedeze pentru Transporturi, SAS a fost principala companie aeriană pentru serviciile de transport aerian internaţional dinspre şi către Suedia în 2019, cu peste 7 milioane de pasageri transportaţi, urmată de Norwegian Air Shuttle (18%), Ryanair (8%), Wizz Air (5,6%) şi Lufthansa (5%). În perioada ianuarie-septembrie 2020, cota SAS de pasageri internaţionali a scăzut uşor, de la 25% la 23%; Norwegian Air Shuttle a păstrat a doua cea mai mare cotă, cu 13% (în loc de 18% în 2019). Cota Ryanair a rămas stabilă, iar cele ale Wizz Air şi Lufthansa au crescut de la 5,6% la 7,2% şi, respectiv, de la 5,1% la 6,6%.

(73)Atât Danemarca, cât şi Suedia au subliniat, de asemenea, contribuţia specifică pe care SAS a furnizat-o în timpul pandemiei de COVID-19 prin intermediul serviciilor sale de transport de marfă şi al zborurilor sale speciale. Acestea au subliniat că SAS a operat aproximativ 50 de zboruri cu peste 800 de tone de produse medicale şi farmaceutice din China, pe care le-a livrat Suediei şi Danemarcei, inclusiv 600 de tone de echipamente individuale de protecţie şi peste 40 de milioane de măşti de protecţie pentru personalul medical suedez şi danez. În plus, SAS a introdus zboruri charter de marfă pentru societăţi industriale suedeze şi daneze importante, transportând inclusiv componente pentru producţie şi piese de schimb, pentru a permite continuitatea lanţului de producţie care a fost întreruptă din cauza pandemiei de COVID-19. Astfel cum se menţionează în considerentul 51, SAS a efectuat, de asemenea, mai multe zboruri de repatriere din ţări precum Brazilia şi Pakistan pentru rezidenţii suedezi şi danezi blocaţi în aceste ţări, în coordonare cu autorităţile suedeze şi daneze.

(74)Danemarca şi Suedia au explicat, de asemenea, că SAS este un angajator important pentru statele membre respective. Acestea au indicat că, deşi SAS efectuase deja aproximativ 5 000 de disponibilizări pentru a-şi atenua pierderile, societatea avea încă aproximativ 6 000 de angajaţi la momentul acordării măsurii, a căror concediere ar fi agravat şi mai mult perturbarea gravă cauzată de pandemia de COVID-19 şi ar fi cauzat dificultăţi sociale grave pentru economia acestor state membre.

(75)În final, Danemarca şi Suedia au indicat, de asemenea, că potenţiala situaţie de insolvenţă sau de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a SAS ar avea efecte de domino asupra unui număr mare de furnizori (producători de aeronave şi motoare, furnizori de servicii aeroportuare şi de navigaţie aeriană, furnizori de combustibili, furnizori de servicii de catering, furnizori de servicii informatice, furnizori de servicii de întreţinere tehnică, parteneri regionali de producţie, servicii financiare), pentru care SAS reprezenta un client important. În acest sens, Danemarca şi Suedia au indicat că achiziţiile SAS de la furnizori din Suedia şi Danemarca s-au ridicat în 2019 la 4,2 miliarde SEK şi, respectiv, la 3,9 miliarde SEK. La un nivel mai general, în 2019, SAS a contribuit în mod direct cu 5,9 miliarde SEK la produsul intern brut ("PIB") al Suediei, iar contribuţia sa indirectă s-a ridicat la 4,7 miliarde SEK, plus 6 miliarde SEK sub formă de efecte induse. Aceasta a reprezentat 30% din contribuţia totală a sectorului aviaţiei la economia suedeză (⁸³). De asemenea, în 2019, SAS a contribuit cu 3 miliarde DKK anual la PIB-ul Danemarcei (⁸⁴). Autorităţile daneze au subliniat în acest sens că, în 2020, 58% din pasagerii transportaţi de SAS dinspre şi către Danemarca au călătorit pentru afaceri.

TITLUL 5:2.1.5. Absenţa unor alternative la măsura de recapitalizare

(78)Imediat după izbucnirea pandemiei de COVID-19 în martie 2020, SAS a încercat să contracteze o facilitate de credit reînnoibilă cu un grup de bănci (⁸⁵), încercare ce nu a avut succes fără sprijin din partea statului, deoarece băncile nu erau dispuse să îşi asume niciun risc negarantat. În paralel, autorităţile suedeze au decis să sprijine sectorul aviaţiei prin intermediul unei scheme care să ofere garanţii de stat companiilor aeriene acoperind 90% din împrumuturile contractate cu instituţii de credit. Comisia a aprobat schema respectivă printr-o decizie adoptată la 11 aprilie 2020 în cazul SA.56812 (⁸⁶). SAS a încercat să obţină de la instituţii de credit un împrumut acoperit de garanţia de stat suedeză, dar acestea au fost reticente în a oferi un împrumut parţial negarantat. Prin urmare, având în vedere dificultăţile cu care se confrunta SAS, autorităţile suedeze, împreună cu autorităţile daneze, au decis să acorde SAS o garanţie de stat care să poată acoperi până la 100% din facilitatea de credit reînnoibilă solicitată de SAS în cazul în care instituţiile de credit ar refuza în continuare să îşi asume un risc de 10% pentru împrumut sau ar considera că garanţiile reale oferite de SAS sunt insuficiente pentru a-şi acoperi riscul. Comisia a aprobat ajutorul respectiv (considerentul 57). Danemarca şi Suedia au indicat că, prin această garanţie de stat comună, SAS a reuşit, în cele din urmă, să contracteze o facilitate de credit reînnoibilă, acoperită în proporţie de 90% de garanţiile de stat, însă băncile care acordau facilitatea au solicitat, pentru restul de 10% reprezentând partea negarantată a facilităţii, garanţii semnificative sub formă de active negrevate de sarcini deţinute de SAS. În conformitate cu termenele şi condiţiile contractului de facilitate de credit reînnoibilă încheiat cu aceste bănci, SAS a furnizat drept garanţie reală un pachet de active aeronautice cu o valoare totală care reprezenta dublul sumei negarantate a facilităţii de credit reînnoibile rămase pe riscul băncilor (10% din valoarea nominală a împrumutului) şi un gaj negativ asupra împrumuturilor şi conturilor intragrup ale SAS (⁸⁷).

(79)În plus, la 10 iunie 2020, ratingul de credit al SAS a fost retrogradat de către două agenţii de rating de credit. Standard & Poor’s a retrogradat ratingul de credit al SAS de la B+ la JRC (⁸⁸) şi a menţinut societatea sub supraveghere în ceea ce priveşte creditele, cu implicaţii negative, reflectând o "probabilitate ridicată de restructurare a datoriei în următoarele săptămâni", deoarece poziţia lichidităţii societăţii s-a deteriorat şi mai mult în săptămânile precedente, iar structura capitalului companiei aeriene părea nesustenabilă (⁸⁹). Moody’s a retrogradat profilul de credit al SAS de la B2 la Caa1 (⁹⁰), modificare determinată de lichidităţile semnificative pe care SAS le utiliza pentru a-şi menţine operaţiunile, "ceea ce face inevitabil ca SAS să necesite o recapitalizare de la acţionarii săi" (⁹¹). Moody’s a considerat că "efectul de levier brut al SAS, măsurat ca datorie/EBITDA, a fost de 4,6x în exerciţiul financiar 2020, lăsând o rezervă redusă în faţa recesiunii grave a pieţei cauzate de pandemia de coronavirus" (⁹²).

(⁹²)Raportul datorie/EBITDA este un indicator al efectului de levier care măsoară capacitatea unei societăţi de a-şi rambursa datoria contractată. Utilizat în mod obişnuit de agenţiile de credit, acest raport determină probabilitatea de neplată a datoriei emise. Raportul este util pentru a determina câţi ani de EBITDA ar fi necesari pentru a rambursa întreaga datorie. De regulă, poate fi alarmant dacă raportul este mai mare de 3, dar acest lucru poate varia în funcţie de sector. A se vedea, de exemplu, https://www.investopedia.com/terms/l/leverageratio.asp (link accesat ultima dată la 28 noiembrie 2023).

(81)Potrivit Suediei şi Danemarcei, facilitatea de credit reînnoibilă acoperită de măsura privind garanţia de stat (considerentul 57) a avut doar efectul de a limita rata SAS de utilizare a lichidităţilor din exploatare (⁹³) la 500-700 de milioane SEK pe lună până la sfârşitul exerciţiului financiar 2020 şi, prin urmare, nu a fost adecvată pentru a permite SAS să îşi reconstruiască structura capitalului anterioară pandemiei de COVID-19 (şi a fost insuficientă pentru a păstra lichidităţile). În plus, în conformitate cu termenii contractului de credit reînnoibil, SAS trebuia să anuleze facilitatea de credit reînnoibilă (şi să ramburseze orice sumă restantă) de îndată ce planul de recapitalizare analizat de Danemarca şi Suedia avea să fie pus în aplicare cu succes (⁹⁴). Toate celelalte ajutoare primite de SAS au vizat doar acoperirea pentru o perioadă scurtă a unor costuri de exploatare sub formă de granturi sau compensaţii pentru obligaţii de serviciu public (considerentele 58-60) şi nu au contribuit la soluţionarea dificultăţilor financiare substanţiale cu care se confrunta SAS şi la asigurarea viabilităţii societăţii.

(82)Danemarca şi Suedia au indicat, de asemenea, că nu existau alte scheme de ajutoare orizontale adoptate de aceste două state membre în contextul pandemiei de COVID-19 care ar fi putut soluţiona dificultăţile financiare ale SAS, din motivele expuse în tabelul 1 şi în tabelul 2.

Schema de ajutoare	Descrierea măsurii	Explicaţii ale Suediei cu privire la caracterul inadecvat/insuficient al măsurii
SA.56860 Schema de garantare a împrumuturilor pentru întreprinderile afectate de pandemia de COVID-19	Această măsură a oferit ajutor sub formă de garanţii pentru împrumuturi care nu depăşeau 75 de milioane SEK (aproximativ 6,8 milioane EUR) per întreprindere. În cazuri excepţionale se puteau accepta valori mai mari ale împrumuturilor, dar numai până la maximum 250 de milioane SEK (aproximativ 22,7 milioane EUR).	Valoarea maximă a ajutorului care putea fi acordat în cadrul schemei respective era insuficientă pentru a asigura viabilitatea SAS. De asemenea, SAS avea nevoie de capital pentru a-şi consolida capitalul propriu şi, prin urmare, nu se putea baza exclusiv pe împrumuturi.
SA.56812 Schema de garantare a împrumuturilor pentru companiile aeriene afectate de pandemia de COVID-19	Această măsură a oferit ajutor sub formă de garanţii de stat pentru noi împrumuturi acordate anumitor companii aeriene cu licenţă suedeză, pentru a se asigura că acestea dispun de lichidităţi suficiente.	SAS nu a putut obţine un împrumut pe piaţă în cadrul schemei de ajutoare respective (considerentul 78).
SA.56972 Reducerea chiriei pentru chiriaşii afectaţi de pandemia de COVID-19	Schema a oferit ajutor (maximum 800 000 EUR) pentru a acoperi reducerile de chirie convenite de proprietari şi de întreprinderile care îşi desfăşurau activitatea în domeniul bunurilor de folosinţă îndelungată (cu excepţia comerţului pe internet), hoteluri, restaurante şi anumite alte activităţi, punând accentul pe relaţiile cu clienţii în contextul pandemiei de COVID-19.	Schema de ajutoare era inadecvată pentru a acoperi necesarul de lichidităţi şi de capital al SAS, iar suma furnizată era vădit insuficientă.
SA.58822 Schema de compensare pentru întreprinderile care se confruntau cu pierderi de cifră de afaceri din cauza pandemiei de COVID-19	Această măsură a oferit ajutor (de până la 800 000 EUR) pentru pierderile suferite de întreprinderi ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor restrictive aferente din iunie şi iulie 2020.	Schema de ajutoare acoperea o pierdere de cifră de afaceri doar pentru o perioadă limitată. În plus, valoarea ajutorului acordat era vădit insuficientă pentru a răspunde nevoilor financiare ale SAS.

Schema de ajutoare

Descrierea măsurii

Explicaţii ale Danemarcei cu privire la caracterul inadecvat/insuficient al măsurii

SA.57027

Facilitatea de credit şi amânarea plăţii impozitelor legate de TVA şi de impozitul pe salarii

Această măsură a oferit ajutor atât sub formă de amânări la plata impozitelor, cât şi sub formă de facilitate de credit pentru a atenua constrângerile în materie de lichidităţi pentru întreprinderile cele mai vulnerabile, punând un accent special pe IMM-uri, cu un buget total de 130 de milioane EUR.

Măsura nu era adecvată pentru a remedia situaţia financiară a SAS, deoarece ajutorul acoperea numai amânarea plăţii impozitelor şi facilităţile de credit. În plus, ajutorul era acordat în principal IMM-urilor, iar valoarea sa era redusă.

SA.57932

Schema de compensare pentru întreprinderile afectate de închiderea frontierelor şi de restricţiile de călătorie

Această măsură a oferit ajutor întreprinderilor din sectorul călătoriilor şi al turismului care îndeplineau anumite condiţii de eligibilitate.

Valoarea maximă a ajutorului care putea fi acordat în cadrul schemei respective (8 milioane EUR per întreprindere) era insuficientă pentru a asigura viabilitatea SAS.

(83)În plus, Danemarca şi Suedia au explicat că finanţarea sub forma creşterii datoriei nu ar răspunde, în niciun caz, nevoilor de capital ale SAS. Societatea trebuia neapărat să atragă capital pentru a-şi acoperi nevoile de capital propriu. În acest sens, Danemarca şi Suedia au explicat că măsura a fost concepută cu obiectivul de a acoperi cât mai mult din nevoile de capital ale SAS de pe piaţă, atrăgând investitori privaţi şi solicitând acţionarilor privaţi existenţi ai SAS să împartă sarcina recapitalizării cu Danemarca şi Suedia, astfel cum se explică în continuare în secţiunea 2.2.

(84)Procesele-verbale ale reuniunilor Consiliului de administraţie al SAS care au avut loc în mai şi iunie 2020 arată că Danemarca şi Suedia au impus în mod explicit ca SAS să solicite investitorilor privaţi să împartă sarcina financiară a recapitalizării ("repartizarea sarcinilor"), ca o condiţie pentru participarea celor două state membre la recapitalizarea SAS. Prin urmare, SAS era obligată să negocieze cu acţionarii privaţi, cu deţinătorii de obligaţiuni şi cu deţinătorii de titluri ai obligaţiilor SAS, precum şi cu băncile care participau la procesul de recapitalizare. La 30 iunie 2020, SAS a anunţat un prim plan de recapitalizare, care cuprindea o conversie a obligaţiunilor existente şi a titlurilor hibride existente în anumite condiţii şi solicita deţinătorilor de obligaţiuni şi de titluri să aprobe planul propus în cadrul unei reuniuni planificate pentru 17 iulie 2020 (⁹⁷). Cu toate acestea, la 10 iulie 2020, SAS a anunţat că reuniunea respectivă a fost anulată din cauza refuzului preconizat al deţinătorilor de obligaţiuni şi de titluri de a accepta condiţiile de conversie incluse în primul plan de recapitalizare (⁹⁸).

SUBPARTEA 2:2.2. Prezentarea diferitelor componente ale măsurii

(86)Planul de recapitalizare cuprindea trei elemente principale: instrumentul de capitaluri proprii (6 miliarde SEK), instrumentul de capital hibrid (6 miliarde SEK), care împreună constituie măsura, şi conversia datoriei private în instrumente de capitaluri proprii sau instrumente hibride (3,75 miliarde SEK). Astfel, planul de recapitalizare prevedea o injecţie de capital în valoare totală de 15,75 miliarde SEK în favoarea SAS, din care 11 miliarde SEK urmau să fie furnizate în cadrul măsurii de către Danemarca şi Suedia.

(87)Mai precis, planul de recapitalizare cuprindea:

SUBPARTEA 4:2.4. Temeiul juridic

SUBPARTEA 7:2.7. Beneficiarul

(93)Beneficiarul măsurii, SAS, este o companie aeriană scandinavă în reţea care operează zboruri interne în Danemarca, Suedia şi Norvegia, precum şi traficul intra-scandinav şi care oferă legături directe cu principalele centre de afaceri din Uniune şi internaţionale. De asemenea, aceasta este membră a Global Aviation Star Alliance (¹⁰¹).

(94)SAS este o societate publică suedeză cu răspundere limitată reglementată de Legea suedeză privind societăţile comerciale 2005:551 ("Legea suedeză privind societăţile comerciale") (¹⁰²). SAS este societatea-mamă pentru SAS Danmark A/S, SAS Norge AS şi SAS Sverige AB (¹⁰³), precum şi pentru SAS Cargo Group, SAS Ground Handling Denmark A/S, SAS Ground Handling Norway AS, SAS Ground Handling Sweden AB şi SAS Technical Services (toate aceste întreprinderi formează "grupul SAS").

(98)Danemarca şi Suedia au confirmat în notificarea lor că SAS nu se afla în dificultate în sensul Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei [Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare ("RGECA") (¹⁰⁴)] la 31 decembrie 2019 şi au furnizat elemente de probă în sprijinul acestei concluzii, inclusiv conturile consolidate ale SAS, care demonstrau poziţia financiară a societăţii la 31 decembrie 2019 (¹⁰⁵). Danemarca şi Suedia au indicat că (i) conturile consolidate ale SAS, în calitate de societate cu răspundere limitată şi societate-mamă a grupului SAS, arată că aceasta nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul său social subscris ca urmare a pierderilor acumulate [a se vedea articolul 2 punctul 18 litera (a) din RGECA], întrucât, la 31 decembrie 2019, capitalul social subscris al SAS era de 7,7 miliarde SEK, în timp ce capitalul său propriu era de 5,7 miliarde SEK; (ii) SAS nu făcea obiectul unei proceduri colective de insolvenţă şi nici nu îndeplinea criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o astfel de procedură să fie deschisă la cererea creditorilor [a se vedea articolul 2 punctul 18 litera (c) din RGECA] şi (iii) la 31 decembrie 2019, raportul datorii/capitaluri proprii al SAS era de 4,96, situându-se astfel cu mult sub pragul de 7,5 prevăzut la articolul 2 punctul 18 litera (e) din RGECA.

SUBPARTEA 8:2.8. Punerea în aplicare a măsurii

TITLUL 0:

TITLUL 1:2.8.1. Instrumentul de capitaluri proprii

CAPITOLUL 1:2.8.1.1. Emisiunea direcţionată

CAPITOLUL 2:2.8.1.2. Emisiunea de drepturi

(104)Măsura prevedea o emisiune de drepturi cu următoarele caracteristici:

- Emisiunea de drepturi pentru acţiuni ordinare noi a fost disponibilă pentru acţionarii eligibili (¹⁰⁶), în valoare de aproximativ 4 miliarde SEK şi la un preţ de subscriere de 1,16 SEK. Acţionarii eligibili au primit 9 drepturi de subscriere pentru fiecare acţiune deţinută la data de referinţă pentru emisiunea de drepturi. A fost posibil ca şi alţi investitori decât acţionarii eligibili să participe la emisiunea de drepturi fie prin achiziţionarea de drepturi de subscriere pe piaţă, fie, dacă emisiunea de drepturi nu ar fi fost subscrisă integral prin exercitarea drepturilor de subscriere, prin solicitarea subscrierii de acţiuni fără drepturi de subscriere.

TITLUL 2:2.8.2. Instrumentul de capital hibrid

(106)Instrumentul de capital hibrid a luat forma unor titluri de capital exprimate în SEK cu scadenţă perpetuă ("noile titluri hibride de stat") emise pentru Danemarca şi Suedia şi a inclus:

- Un set de titluri hibride ("NSHN1") destinat Danemarcei şi Suediei, în valoare totală de 5 miliarde SEK, împărţit în mod egal între acestea, cu o rată variabilă a dobânzii de 6M STIBOR plus o marjă iniţială de 340 de puncte de bază pe an. Marja planificată a NSHN1 urma să crească ulterior astfel: în cursul celui de al doilea şi al treilea an, 440 de puncte de bază pe an; în cursul celui de al patrulea şi al cincilea an, 590 de puncte de bază pe an; în cursul celui de al şaselea şi al şaptelea an, 790 de puncte de bază pe an şi în cursul celui de al optulea an şi ulterior, 1 040 de puncte de bază pe an. NSHN1 a cuprins titluri de capital subordonate şi cu acelaşi rang ca şi NSHN2.

- Un set de titluri hibride ("NSHN2") destinate doar Danemarcei, în valoare totală de 1 miliard SEK, cu o rată variabilă a dobânzii de 6M STIBOR plus o marjă iniţială de 440 de puncte de bază pe an. Marja planificată pentru titlurile NSHN2 urma să crească ulterior astfel: în cursul celui de al doilea şi al treilea an, 540 de puncte de bază pe an; în cursul celui de al patrulea şi al cincilea an, 690 de puncte de bază pe an; în cursul celui de al şaselea şi al şaptelea an, 890 de puncte de bază pe an şi în cursul celui de al optulea an şi ulterior, 1 140 de puncte de bază pe an. NSHN2 a cuprins titluri de capital subordonate şi cu acelaşi rang ca şi NSHN1.

TITLUL 3:2.8.3. Conversia titlurilor hibride şi a obligaţiunilor existente

(109)Ca parte a planului de recapitalizare, la cererea guvernelor Danemarcei şi Suediei, SAS a purtat negocieri cu anumiţi deţinători importanţi ai titlurilor hibride existente şi cu anumiţi deţinători importanţi ai obligaţiunilor în valoare de 2,25 miliarde SEK, care au avut ca rezultat un acord privind:

- condiţiile de conversie a obligaţiunilor care erau propuse pentru a fi schimbate cu titluri de capital perpetue nesubordonate şi negarantate, cu rată variabilă şi cu opţiune de răscumpărare ("noile titluri hibride comerciale") în cadrul SAS la 100% din valoarea nominală. Noile titluri hibride comerciale aveau o rată variabilă a dobânzii de 6M STIBOR plus o marjă iniţială de 340 de puncte de bază pe an. Marja planificată a noilor titluri hibride comerciale urma să crească ulterior astfel: în cursul celui de al doilea şi al treilea an, 440 de puncte de bază pe an, în cursul celui de al patrulea şi al cincilea an, 590 de puncte de bază pe an, în cursul celui de al şaselea şi al şaptelea an, 1 090 de puncte de bază pe an, în cursul celui de al optulea an până la al zecelea an inclusiv, 1 440 de puncte de bază pe an, iar în cursul celui de al unsprezecelea an şi ulterior, 1 590 de puncte de bază pe an.

TITLUL 4:2.8.4. Condiţiile de guvernanţă şi prevenirea denaturărilor nejustificate ale concurenţei

(112)SAS şi toate societăţile controlate de SAS urmau să facă obiectul unei interdicţii privind publicitatea şi al unei interdicţii privind achiziţiile. Danemarca şi Suedia s-au obligat să pună în aplicare următoarele angajamente:

- SAS şi societăţile controlate de SAS nu trebuie să achiziţioneze o participaţie mai mare de 10% în societăţi concurente sau în alte societăţi din acelaşi segment de activitate, inclusiv în activităţile comerciale din amonte şi din aval, atât timp cât cel puţin 75% din valoarea totală a măsurii nu a fost rambursată. În circumstanţe excepţionale, fără a se aduce atingere controlului concentrărilor economice şi sub rezerva aprobării prealabile de către Comisie, SAS şi societăţile controlate de SAS ar putea achiziţiona o participaţie de peste 10% în societăţi din amonte sau din aval din domeniul de activitate al SAS dacă achiziţia a fost necesară pentru a menţine viabilitatea achizitorului.

(113)Danemarca şi Suedia s-au angajat ca, atât timp cât nu s-a răscumpărat cel puţin 75% din măsură: (i) remuneraţia conducerii SAS să nu depăşească partea fixă a remuneraţiei sale la 31 decembrie 2019; pentru persoanele care devin membri ai conducerii la data recapitalizării sau ulterior, limita aplicabilă era remuneraţia fixă a membrilor conducerii cu acelaşi nivel de responsabilitate de la 31 decembrie 2019 şi (ii) SAS să nu plătească prime sau alte elemente de remuneraţie variabile sau comparabile.

(115)Totuşi, interdicţia privind plata neobligatorie a cupoanelor urma să nu se aplice plăţilor de cupoane aferente noilor titluri hibride comerciale rezultate din conversia obligaţiunilor existente. Autorităţile daneze şi suedeze au explicat că plata cupoanelor respective era esenţială pentru anumiţi deţinători de obligaţiuni în cursul negocierilor privind repartizarea sarcinilor şi, la nivel mai general, era de aşteptat ca aceasta să fie un element-cheie pentru ca toţi deţinătorii de obligaţiuni să fie de acord cu conversia. Potrivit Danemarcei şi Suediei, conversia era esenţială pentru succesul întregului plan de recapitalizare şi a vizat obţinerea a trei efecte pozitive.

(116)În primul rând, aceasta urma să reducă valoarea totală a ajutorului de stat de care avea nevoie SAS. În absenţa conversiei, în bilanţul SAS ar fi existat un deficit restant de capitaluri proprii de 2,25 miliarde SEK, care, cel mai probabil, ar fi trebuit să fie acoperit de Danemarca şi Suedia, din cauza accesului redus al SAS la pieţele de capital înainte de adoptarea măsurii. În schimb, o conversie reuşită ar fi redus în consecinţă ajutorul de stat necesar şi cuantumul plăţilor cupoanelor datorate de SAS. Într-adevăr, ca urmare a conversiei obligaţiunilor, SAS urma să îşi poată reduce în mod semnificativ ieşirile de lichidităţi în primii ani de la acordarea măsurii. Potrivit Danemarcei şi Suediei, obligaţiunile primeau un cupon obligatoriu de 5,375% pe an, în timp ce noile titluri hibride comerciale urmau să primească cupoane neobligatorii mai mici până în al cincilea an. Prin conversia obligaţiunilor, SAS nu ar fi fost nevoită să le ramburseze în noiembrie 2022, evitând astfel o ieşire de 2,25 miliarde SEK care ar fi fost dificil de refinanţat pe pieţele de capital.

(117)În al doilea rând, conversia urma să îmbunătăţească structura capitalului SAS, întrucât obligaţiunile (contabilizate drept datorie) urmau să fie convertite în noi titluri hibride comerciale (contabilizate drept capitaluri proprii) sau în acţiuni ordinare. În consecinţă, indicatorii financiari relevanţi ai SAS (raportul între datoria netă şi capitaluri (¹⁰⁷); soliditatea financiară (¹⁰⁸); indicatorul efectului de levier etc.) şi poziţia lichidităţii (¹⁰⁹) ar fi beneficiat foarte mult de pe urma conversiei.

(119)Danemarca şi Suedia au indicat, de asemenea, că conversia obligaţiunilor existente în noi titluri hibride comerciale a avut loc în detrimentul deţinătorilor de obligaţiuni. Valoarea actualizată netă ("VAN") a noilor titluri hibride comerciale a fost calculată la 80% din valoarea nominală, având în vedere situaţia normală stabilizată a SAS (preconizată a fi realizabilă la punerea în aplicare a planului de recapitalizare), în timp ce obligaţiunile urmau să fie evaluate la 100% din valoarea lor nominală în aceeaşi situaţie (valoarea nominală a obligaţiunilor fiind rambursată în noiembrie 2022).

(120)În ceea ce priveşte noile titluri hibride de stat, autorităţile daneze şi suedeze au acceptat că restricţiile în materie de guvernanţă prevăzute în secţiunea 3.11.6 din cadrul temporar, cu excepţia interdicţiei privind plăţile neobligatorii de cupoane, vor continua să se aplice până la răscumpărarea integrală (plata valorii nominale totale şi plăţile cupoanelor acumulate) sau până când toate noile titluri hibride de stat vor fi vândute la valoarea nominală sau peste această valoare, inclusiv plăţile cupoanelor acumulate şi dobânda compusă.

TITLUL 5:2.8.5. Strategia de ieşire a Danemarcei şi Suediei

(125)În plus, Danemarca şi Suedia au indicat că SAS intenţiona să răscumpere măsura până în 2025. Danemarca şi Suedia au explicat că SAS intenţiona să utilizeze atât fluxurile de lichidităţi libere pozitive ale întreprinderii, cât şi veniturile obţinute din emisiunile de pe piaţa de capital (inclusiv datorii şi capitaluri proprii) pentru a răscumpăra instrumentele de ajutor de stat (¹¹⁰). În plus, Danemarca şi Suedia au explicat că vor lua în considerare, cât mai curând posibil şi după stabilizarea financiară a SAS, o vânzare către terţi privaţi ca strategie probabilă de ieşire, în special pentru acţiunile legate de COVID-19 subscrise în cadrul recapitalizării.

(¹¹⁰)Finanţarea prin îndatorare poate include atât instrumente garantate, cât şi instrumente negarantate: (i) obligaţiuni negarantate, inclusiv obligaţiuni hibride, bilete la ordin, efecte de comerţ, precum şi împrumuturi sindicalizate, (ii) instrumente garantate, cum ar fi contractele de leasing operaţional japonez, finanţările de aeronave şi, eventual, instrumentele de revânzare şi leaseback. Decizia privind instrumentul de finanţare este luată de SAS, printre altele pe baza următorilor factori: atractivitatea condiţiilor/costului finanţării pentru instrumentul respectiv; dimensiunea pieţei şi volumele disponibile pentru SAS; ratingul de credit efectiv al SAS şi perspectiva/migrarea preconizată a ratingului.

SUBPARTEA 9:2.9. Cumularea ajutoarelor de stat

(127)Ajutoarele acordate în cadrul măsurii puteau fi cumulate cu ajutoarele acordate în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 1407/2013 (¹¹¹) şi (UE) nr. 360/2012 ale Comisiei (¹¹²) sau în temeiul RGECA, sub rezerva respectării condiţiilor aferente prevăzute în regulamentele respective.

SUBPARTEA 10:2.10. Monitorizare şi raportare

(129)Autorităţile daneze şi suedeze au confirmat că vor respecta obligaţiile de monitorizare şi de raportare prevăzute în secţiunea 4 din cadrul temporar (inclusiv obligaţia de a publica informaţiile relevante privind recapitalizarea acordată SAS pe site-ul cuprinzător dedicat ajutoarelor de stat sau pe instrumentul informatic al Comisiei în termen de trei luni de la data acordării) (¹¹³).

(130)Autorităţile daneze şi suedeze au confirmat, de asemenea, că se vor asigura că:

- în calitate de beneficiar al măsurii, SAS publică, în termen de 12 luni de la data recapitalizării şi, ulterior, periodic la fiecare 12 luni, informaţii privind utilizarea ajutorului primit în temeiul punctului 83 din cadrul temporar. Acestea trebuie să includă informaţii privind modul în care utilizarea de către SAS a ajutorului primit sprijină activităţile sale în conformitate cu obiectivele Uniunii şi cu obligaţiile naţionale legate de transformarea digitală şi modul în care SAS contribuie la obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050 la nivelul întregii economii, inclusiv prin acest ajutor şi prin activităţile sale publice de promovare;

SUBPARTEA 11:2.11. Motivele care au condus la iniţierea procedurii oficiale de investigare

(131)Pentru a se conforma hotărârii SAS II, Comisia a adoptat decizia de iniţiere a procedurii. În cadrul acesteia, Comisia a considerat, după o examinare preliminară, că măsura constituia ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE (¹¹⁴). De asemenea, Comisia a constatat că, deşi fusese notificată în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din TFUE în cadrul procedurii care a condus la adoptarea deciziei iniţiale, măsura respectivă devenise un ajutor ilegal de la momentul acordării sale, în urma anulării acestei decizii de către Tribunal, prin faptul că măsura nu mai era aprobată printr-o decizie a Comisiei (¹¹⁵).

(132)Comisia a considerat, cu titlu preliminar, că, întrucât măsura devenise ilegală, compatibilitatea acesteia trebuia evaluată în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul acordării ajutorului, şi anume la 26 octombrie 2020. La momentul respectiv, cadrul temporar conţinea dispoziţiile relevante pentru evaluarea compatibilităţii măsurii în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE (¹¹⁶).

(134)În conformitate cu hotărârea SAS II, Comisia a considerat, cu titlu preliminar, că instrumentul de capitaluri proprii al măsurii nu pare să fie însoţit, astfel cum se prevede la punctul 61 din cadrul temporar, de un mecanism de majorare treptată a remuneraţiei statului pentru a stimula beneficiarul să răscumpere injecţia de capital a statului. De asemenea, Comisia şi-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că, în conformitate cu punctul 62 din cadrul temporar, instrumentul de capitaluri proprii al măsurii ar fi însoţit de un mecanism adecvat ca alternativă la cel prevăzut la punctul 61 din cadrul temporar, care să conducă, per ansamblu, la un rezultat similar în ceea ce priveşte efectele de stimulare a ieşirii statului şi la un impact general similar asupra remunerării statului.