Partea ii - DESCRIERE DETALIATĂ - Decizia 2013/126/UE/08-mai-2012 privind ajutorul de stat SA.22668 [C 8/08 (ex NN 4/08)]
Acte UE
Jurnalul Oficial 85L
În vigoare Versiune de la: 23 Martie 2013
PARTEA II:DESCRIERE DETALIATĂ
(14)Ciudad de la Luz este un complex de studiouri de film important, situat în imediata apropiere a provinciei Alicante (Valencia). La 24 octombrie 2000, administraţia regională a Valenciei (Generalitat Valenciana) a luat o primă decizie de a investi în proiectul Ciudad de la Luz.
(15)Ciudad de la Luz SA a fost înfiinţată la 2 noiembrie 2000. Obiectivul său a fost de a desfăşura activităţile necesare pentru promovarea, organizarea şi gestionarea şantierului în vederea construirii complexului "Ciudad de la Luz", inclusiv construcţia, gestionarea şi operarea facilităţilor audiovizuale şi cinematografice, precum şi alte activităţi de recreere şi cazare.
(16)75 % din capitalul social iniţial de 600 000 EUR al Ciudad de la Luz SA era deţinut de Parque Tematico de Alicante SAU, care a devenit ulterior Sociedad Proyectos Tematicos de la Comunidad Valenciana SAU (SPTCV). SPTCV este o entitate publică ce desfăşoară activităţi de investiţii în numele administraţiei regionale a Valenciei. Restul procentului de 25 % a aparţinut companiei private Producciones Aguamarga SL, care răspundea de efectuarea lucrărilor de construcţii rămase, de promovarea Ciudad de la Luz şi de administrarea studiourilor.
(17)În noiembrie 2001, capitalul social a fost majorat cu 9 milioane EUR. SPTCV a achiziţionat totalitatea acţiunilor noi, ajungând să deţină o participaţie de 98,4 %. SPTCV şi-a majorat participaţia ulterior, în februarie 2003 şi în mai 2004, prin achiziţii similare de capital social nou. În iulie 2004, compania Producciones Aguamarga şi-a vândut participaţia de 0,2 % deţinută la Ciudad de la Luz SA (6) către SPTCV (contra sumei de 139 059 EUR). Începând de la această dată, administraţia regională a Valenciei a deţinut 100 % din capitalul social al Ciudad de la Luz SAU prin intermediul SPTCV. Din acel moment, Ciudad de la Luz SAU a fost o întreprindere publică deţinută în întregime de SPTCV şi supusă dreptului public în ceea ce priveşte achiziţiile şi supravegherea financiară. Cu toate acestea, Producciones Aguamarga a continuat să gestioneze Ciudad de la Luz.
(6)Prin transferul de capital efectuat la 7 octombrie 2004, Ciudad de la Luz SA a devenit Ciudad de la Luz SAU, societate anonimă cu asociat unic (sociedad anonima unipersonal), capitalul său fiind deţinut în totalitate de SPTCV.
(18)În august 2005, complexul de studiouri cinematografice s-a deschis pentru filmare. Construcţia acestuia a început în 2002, fiind proiectat să găzduiască cele mai mari producţii cinematografice. Construirea a cuprins trei faze:
- faza 1 (finalizată): 6 platouri de filmare prevăzute cu sisteme de sunet şi cu aer condiţionat, cu o suprafaţă totală de 11 000 m2, clădiri aferente producţiei cinematografice, 15 050 m2 ateliere/depozite şi două zone de filmare exterioare (platouri exterioare) cu o suprafaţă totală de 14 hectare;
- faza 2 (finalizată după iniţierea investigării oficiale): facilităţi de catering, o clădire administrativă, un laborator post-producţie şi o a treia zonă pentru filmare a exterioarelor (platou exterior) cu o suprafaţă de 5 hectare şi cu un rezervor de apă pentru filmare;
- faza 2B (lucrare neîncepută): un rezervor costier mare, adânc, de apă naturală;
- faza 3 (lucrare neîncepută): un platou de filmare cu o suprafaţă de 5 000 m2 (proiectat să fie cel mai mare din lume), un alt platou exterior şi patru studiouri de televiziune.
(19)Complexul de studiouri găzduieşte, de asemenea, un centru universitar consacrat producţiei audiovizuale (cinematografie, TV, radio, internet) care oferă programe de masterat ce acoperă toate aspectele producţiei cinematografice (film artistic, comercializare tehnică, comunicaţii). Planurile iniţiale din 2000 au inclus alte investiţii suplimentare în centre comerciale, hoteluri şi un complex sportiv adiacent, care urmau să genereze fluxuri de numerar pozitive pentru proiect, dar care nu au fost dezvoltate până în prezent. Deşi terenul necesar a fost pus la dispoziţie de Generalitat în 2004, iar invitaţiile la procedura de ofertare pentru exploatarea acestor întreprinderi sub forma unei concesionări au fost lansate în 2005, ofertele nu au fost suficient de atractive, astfel încât nu au fost efectuate investiţii suplimentare.
(20)Anumite aspecte ale facilităţilor "de ultimă generaţie" ale Ciudad de la Luz au propulsat acest complex cinematografic într-o poziţie privilegiată comparativ cu marile studiouri de film concurente - în număr redus - din Europa, în ceea ce priveşte capacitatea pentru producţii cinematografice cu buget mare. De exemplu, în planurile iniţiale privind Ciudad de la Luz, platoul de filmare cu o suprafaţă de 5 000 m2 ar fi fost cel mai mare din lume (7). Comisia remarcă faptul că platourile de filmare de mari dimensiuni sunt relevante exclusiv pentru marile producţii cinematografice.
(7)Sursa: articolul "Let there be light" (Să se facă lumină), publicat în Hollywood Reporter la 31 octombrie 2006: http://www. hollywoodreporter.com/news/let-be-light-141371.
(21)Până de curând, studioul a fost gestionat de Aguamarga Gestion de Estudios SL, care a acţionat ca reprezentant al studioului de film, în schimbul unei remuneraţii stabilite printr-un contract multianual de gestionare încheiat cu acţionarul.
I.Investiţiile publice ale SPTCV şi planurile de afaceri ale Ciudad de la Luz
(22)Înainte de a începe lucrările de construcţii, în 19992000, fezabilitatea, domeniul de aplicare şi orientările strategice ale dezvoltării Ciudad de la Luz au fost analizate de consultanţii persoanei terţe în patru studii prezentate de Spania pe parcursul procedurii oficiale de investigare.
(23)Aceste studii au analizat perspectivele de creştere a numărului de producţii cinematografice (8), au comparat locaţiile alternative din Regiunea Valencia pentru construcţia de studiouri de film (9) şi au oferit o analiză preliminară (10) şi un plan de afaceri (11) cu privire la un complex de studiouri de film. Ele nu au fost prezentate de autorităţile spaniole înainte de decizia Comisiei de a iniţia procedura oficială de investigare privind ajutorul de stat în ceea ce priveşte proiectul. Datele din decizia de iniţiere din 22 februarie 2008 au fost preluate dintr-un studiu (realizat de Consultia), cu privire la care autorităţile spaniole au informat Comisia că a fost realizat în 2002. Cu toate acestea, ulterior deciziei de iniţiere, Spania a informat Comisia cu privire la faptul că acest studiu a fost realizat în 2004.
(8)- Anexa I la răspunsul din partea Spaniei din 28 aprilie 2008: "La Industria Audiovisual: Continuo crecimiento" (Estudios e Investigationes Audiovisuales - ianuarie 1999).
(9)- Anexa IV la răspunsul din partea Spaniei din 28 aprilie 2008: "Estudio de Alternativas de Ubicacion de un Centro de Produccion Audiovisual de Alta Tecnologi'a en la Comunidad Valenciana - Executive Summary" (sinteză) (PriceWaterhouseCoopers - 30 ianuarie 2000).
(10)- Anexa II la răspunsul din partea Spaniei din 28 aprilie 2008: "Ciudad Audiovisual de la Comunidad Valenciana - Analisis Preliminar de la Viabilidad del Proyecto" (Arthur Andersen - nedatat).
(11)- Anexa III la răspunsul din partea Spaniei din 28 aprilie 2008: "Plan de negocio y viabilidad de la ciudad audiovisual de la Comunidad Valenciana" (Arthur Andersen - nedatat).
(24)Concluziile planului de afaceri pentru anul 2000 elaborat de Arthur Andersen (12) au fost pozitive, inclusiv perspectivele pe termen mediu şi lung privind rentabilitatea. Fluxurile pozitive de numerar ale proiectului de studio cinematografic au fost documentate pentru o perioadă de cinci ani (2002-2006), după finalizarea construcţiei clădirilor studioului, a sălii de conferinţe şi a şcolii de tehnici cinematografice şi de televiziune.
(12)A se vedea nota de subsol 10.
(25)Costul construcţiei aferent acestor faze a fost estimat la 16,9 miliarde de pesete (101,7 milioane EUR). Nu a fost inclus costul terenului, iar din planul de afaceri rezulta că analiza costurilor ar putea varia cu ± 30 %. Pentru fazele ulterioare necesare pentru finalizarea proiectului nu au fost stabilite costurile.
(26)Pe baza acestui plan de afaceri, în perioada 2000-2004, SPTCV a efectuat ori a angajat investiţii în Ciudad de la Luz prin majorări de capital social şi terenuri, în valoare totală de 104 259 759 EUR. A se vedea detalii la considerentul 53.
(27)Întrucât construcţia a durat cu doi ani mai mult decât se aştepta şi planul de investiţii a fost modificat pentru a fi majorat semnificativ, în 2004 Ciudad de la Luz/SPTCV au comandat firmei Consultia un studiu şi un plan de afaceri noi (13). Concluziile studiului realizat de Consultia au fost, de asemenea, pozitive în ceea ce priveşte profitabilitatea proiectului, planul de afaceri conceput pentru perioada 2004-2014 indicând o cifră de afaceri pozitivă până în 2014 şi pe termen mai lung în ceea ce priveşte investiţia realizată de SPTCV.
(13)- Anexa VI la răspunsul din partea Spaniei din 28 aprilie 2008: "Li'neas Estrategicas y Plan de Negocio 2004-2014" (Consultia IT - 7 mai 2004).
(28)Acţiunile Ciudad de la Luz SA deţinute de Producciones Aguamarga SL au fost cumpărate de SPTCV în iulie 2004, cu 139 059 EUR. Spre deosebire de SPTCV, Producciones Aguamarga SL nu a mai făcut nicio investiţie în Ciudad de la Luz Sad după investiţia sa iniţială de 150 000 EUR din noiembrie 2000. Prin urmare, acţiunile Ciudad de la Luz SA deţinute de Producciones Aguamarga SL au scăzut la 0,2 % până la data cumpărării acesteia de către SPTCV. Ulterior acestei tranzacţii, societatea a fost deţinută integral de stat şi, de la acel moment, a devenit Ciudad de la Luz SAU.
(29)În baza programului de lucru şi a planului de afaceri modificate, SPTCV, în calitate de acţionar unic, a acordat două împrumuturi participative, unul în valoare de 95 de milioane EUR, în 2005, şi altul în valoare de 20 de milioane EUR, în 2007. La 31 decembrie 2010, situaţia contabilă a Ciudad de la Luz SAU, prezentată de autorităţile spaniole în aprilie 2012, arată că, în perioada 2008-2010, SPTCV a continuat să investească o sumă totală de 45 829 840 EUR în obligaţiuni convertibile. Din situaţia contabilă rezultă, de asemenea, că SPTCV avea de încasat o dobândă pentru împrumuturile participative acordate în 2005 şi 2007, în valoare totală de 7 222 160 EUR, pentru 2009 şi 2010. În plus, până la 31 decembrie 2010 se acumulase o dobândă nerambursată aferentă obligaţiunilor convertibile în valoare de 1 814 187 EUR. Prin urmare, investiţia din fonduri publice realizată de SPTCV în Ciudad de la Luz, inclusiv dobânda care urma să fie plătită pentru împrumuturile acordate, totalizau 274 125 946 EUR până la finalul anului 2010.
II.Strategia comercială şi rezultatele activităţii Ciudad de la Luz
(30)În planul de afaceri pentru anul 2000, Ciudad de la Luz urmărea să devină complexul de studiouri cinematografice cu cea mai mare capacitate din Europa după Pinewood şi să atragă producţii spaniole (cinematografie, TV şi reclame), obiectiv la care se adăugau 16 producţii cinematografice străine (Uniunea Europeană şi Statele Unite) pe an. În planul de afaceri revizuit aferent anului 2004 s-a considerat că unul dintre obiectivele strategice ale Ciudad de la Luz ar trebui să fie realizarea de mari producţii cinematografice şi de televiziune pentru clienţii săi principali.
(31)În planul de afaceri pentru anul 2004 au fost menţionaţi drept principali concurenţi internaţionali ai Ciudad de la Luz studiourile mari din afara Statelor Unite, în special cele care au caracteristici similare cu Ciudad de la Luz, şi anume, Pinewood-Shepperton (Regatul Unit), Cinecitta (Italia), Barrandov (Republica Cehă), Babelsberg (Germania), Cinecite Montreal & Lions Gate (Canada) şi Warner Roadshow & Fox (Australia).
(32)În planul de afaceri iniţial pentru anul 2000, tarifele avute în vedere pentru serviciile studioului (de exemplu, închiriere platou exterior, atelier) au fost preconizate în baza unei game de tarife aplicate de studiouri comparabile din Uniunea Europeană (adică, Shepperton şi Elstree din Regatul Unit, Babelsberg, din Germania) Planul de afaceri revizuit pentru anul 2004 prezintă un model strategic de stabilire a preţurilor, cu referire la tarifele aplicate de studiourile cu reputaţie internaţională, cu aproximativ 15-20 % mai mici decât în cazul liderilor recunoscuţi (SUA şi Pinewood din Regatul Unit), dar cu 50 %-100 % mai mari decât studiourile din UE (Barrandov din Republica Cehă şi Babelsberg din Germania).
(33)În practică, obiectivele naţionale şi internaţionale ale strategiei de afaceri a Ciudad de la Luz nu s-au concretizat. Din 33 de filme turnate în Ciudad de la Luz în perioada 2005-2009, 28 sunt producţii spaniole şi doar 5 sunt coproducţii europene (Grecia, Franţa). În afară de unele evenimente majore reprezentate de mari coproducţii europene precum "Asterix la Jocurile Olimpice" şi, cel mai recent, de o coproducţie Statele Unite-Spania, în realitate filmele turnate la Ciudad de la Luz, de la deschiderea sa din august 2005, au fost eminamente producţii naţionale spaniole.
(34)În pofida perspectivelor prezentate în planul de afaceri pentru anul 2004, care stabileşte anul 2010 ca primul an cu rezultate din exploatare pozitive (modeste), situaţia comercială a Ciudad de la Luz a continuat în tot acest timp să înregistreze pierderi. Până al sfârşitul anului 2010, pierderile suferite de Ciudad de la Luz se ridicau la valoarea totală de 84 de milioane EUR, comparativ cu profiturile totale de 12 milioane EUR obţinute până la aceeaşi dată, cifră prevăzută de planul de afaceri pentru anul 2004. Comparativ cu studiourile sus-menţionate, Ciudad de la Luz nu a reuşit până acum să atragă volumul planificat de producţii străine şi, chiar şi în cazul cererii la nivel naţional, rezultatele au fost sub aşteptări. Pierderile din exploatare sunt, de asemenea, mai mari decât se preconiza.
III.Argumente pentru iniţierea procedurii
(35)În 2007, Comisia a fost solicitată, printr-o plângere din partea reclamantului A, precum şi o plângere ulterioară a reclamantului B, ambii fiind actori importanţi din sectorul cinematografic din diverse state membre, să iniţieze procedura de investigare. Plângerile fac referire la un presupus ajutor de stat ilegal în cadrul finanţării publice a Ciudad de la Luz şi, în special, în cadrul sistemului de stimulente specifice sectorului cinematografic instituit de Ciudad de la Luz.
(36)După cum s-a menţionat mai sus, la data la care Comisia a iniţiat procedura oficială de investigare în februarie 2008, singurul temei pentru decizia de investiţii care a fost furnizat de autorităţile spaniole a fost planul de afaceri întocmit de Consultia, care se presupune a fi fost realizat în 2002. În urma unei evaluări preliminare, Comisia a avut mari îndoieli că un investitor pe piaţă ar fi investit în aceleaşi condiţii şi la aceeaşi dimensiune ca administraţia regională a Valenciei.
(37)În ceea ce priveşte eventuala compatibilitate a ajutorului, Comisia nu avea nicio informaţie în baza căreia să poată verifica dacă au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de orientările privind ajutoarele de stat regionale, aplicabile Regiunii Valencia la acel moment (2000-2004). Comisia a avut, de asemenea, îndoieli cu privire la faptul că se putea aplica excepţia culturală la care se face referire la articolul 107 alineatul (3) litera (d) din tratat, dat fiind faptul că Ciudad de la Luz nu promova cultura sau conservarea patrimoniului, şi dacă putea fi utilizată pentru toate tipurile de lucrări audiovizuale, inclusiv reclame, cu atât mai mult cu cât Ciudad de la Luz concura cu alţi operatori pentru a atrage producţii comerciale.
(38)Comisia a remarcat, de asemenea, un eventual ajutor de stat în sistemul de stimulente pentru filmarea pe platourile Ciudad de la Luz şi a identificat drept beneficiari pe producătorii de film relevanţi. Stimulentele specifice sectorului cinematografic vizau activităţi specifice dintr-o anumită locaţie, pe baza unor criterii necunoscute şi, astfel, nu rezulta că îndeplinesc normele prevăzute în Comunicarea Comisiei privind cinematografia.