Secţiunea 28 - Compatibilitate - Decizia 2011/5/CE/28-oct-2009 privind amortizarea fiscală a Fondului comercial financiar în cazul achiziţionării unor titluri de participare străine C 45/07 (ex NN 51/07, ex CP 9/07) pusă în aplicare de Spania
Acte UE
Jurnalul Oficial 7L
În vigoare Versiune de la: 11 Ianuarie 2011
SECŢIUNEA F:Compatibilitate
(140)În conformitate cu decizia de iniţiere, Comisia consideră că schema de ajutor în cauză nu îndeplineşte criteriile pentru niciuna dintre scutirile prevăzute la articolul 87 alineatele (2) şi (3) din tratat.
(141)În decursul procedurii, autorităţile spaniole şi cele treizeci de părţi interesate şi-au prezentat argumentele pentru a demonstra că scutirile prevăzute la articolul 87 alineatul (3) litera (c) din tratat s-ar aplica în situaţia în cauză (107). Cele două părţi au considerat că în cazul de faţă nu se aplică niciuna dintre dispoziţiile articolului 87 alineatul (2) sau ale articolului 87 alineatul (3) din tratat.
(107)A se vedea considerentul 56 et seq.
(142)Scutirile prevăzute la articolul 87 alineatul (2) din tratat referitoare la ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, ajutoarele destinate remedierii daunelor provocate de catastrofe naturale sau de alte evenimente excepţionale şi ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni din Republica Federală Germania nu se aplică în contextul de faţă.
(143)Nu se aplică nici scutirea prevăzută la articolul 87 alineatul (3) litera (a), care autorizează ajutoare pentru promovarea dezvoltării economice a unor regiuni în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forţei de muncă extrem de redus deoarece măsura nu este condiţionată de desfăşurarea unei anumite activităţi în regiuni specifice (108).
(108)A se vedea alte exemple de practică anterioară a Comisiei, precum Decizia 2004/76/CE din 13 mai 2003 privind schema de ajutor pusă în aplicare de Franţa în favoarea cartierelor generale şi a centrelor logistice, JO L 23, 28.1.2004, p. 1, considerentul 73; a se vedea, de asemenea, din aceleaşi raţionamente, Decizia 2003/515/CE a Comisiei din 17 februarie 2003 privind schema de ajutor pusă în aplicare de Ţările de Jos pentru activităţi de finanţare internaţională, JO L 180, 18.7.2003, p. 52, considerentul 105; Decizia 2004/77/CE a Comisiei din 24 iunie 2003 privind schema de ajutor pusă în aplicare de Belgia sub forma unui regim fiscal de „ruling" aplicabil US Foreign Sales Corporations, JO L 23, 28.1.2004, p. 14, considerentul 70.
(144)De asemenea, măsura contestată, adoptată în 2001, nu poate fi considerată ca fiind destinată să promoveze realizarea unui proiect de interes european comun sau să remedieze o perturbare gravă a economiei spaniole, în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) litera (b). Scopul acesteia nu este nici să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului cultural în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (d).
(145)În cele din urmă, măsura în cauză trebuie examinată în lumina articolului 87 alineatul (3) litera (c), care prevede acordarea ajutoarelor destinate să favorizeze dezvoltarea anumitor activităţi sau regiuni economice, în cazul în care acestea nu afectează schimburile comerciale într-o măsură care să contravină interesului comun. În această privinţă, trebuie observat în primul rând că măsura în cauză nu intră sub incidenţa niciunui cadru sau niciunei orientări care definesc condiţiile de a considera anumite tipuri de ajutor ca fiind compatibile cu piaţa comună.
(146)În ceea ce priveşte argumentele prezentate de autorităţile spaniole şi de cele treizeci de părţi interesate pe baza planului de acţiune privind ajutoarele de stat din 2005 (109), în care acestea consideră că anumite măsuri pot fi compatibile dacă răspund în esenţă unui eşec al pieţei, Comisia observă că presupusele dificultăţi generale în efectuarea fuziunilor transfrontaliere nu pot fi considerate un eşec al pieţei.
(109)A se vedea nota de subsol 37.
(147)Faptul că o anumită întreprindere poate să nu fie capabilă a desfăşura un anumit proiect sau tranzacţie fără ajutor nu înseamnă neapărat că există un eşec al pieţei. Numai dacă forţele pieţei nu ar putea prin sine să obţină un rezultat eficient - şi anume dacă nu se obţin toate câştigurile potenţiale din tranzacţie - se poate considera că există un eşec al pieţei.
(148)Comisia nu contestă că costurile pe care le presupun unele tranzacţii pot fi mai ridicate decât cele ale altor tranzacţii. Totuşi, întrucât aceste costuri reprezintă costuri reale care reflectă în mod exact natura proiectelor în curs de analizare - şi anume costurile aferente locaţiei geografice diferite sau contextului juridic diferit în care urmează să se desfăşoare - este eficient ca întreprinderile să ia în considerare pe deplin aceste costuri când iau decizii. Dimpotrivă, s-ar înregistra rezultate ineficiente dacă aceste costuri reale ar fi ignorate sau, într-adevăr, compensate de ajutorul de stat. De asemenea, se înregistrează aceleaşi diferenţe de cost real la compararea diferitor tranzacţii în cadrul aceleiaşi ţări, ca şi la compararea tranzacţiilor transfrontaliere, iar existenţa acestor diferenţe nu presupune că apar rezultate ineficiente pe piaţă.
(149)Exemplele oferite de autorităţile spaniole privind costurile crescute de desfăşurare a tranzacţiilor internaţionale comparativ cu tranzacţiile naţionale sunt legate de costurile reale ale desfăşurării tranzacţiilor, care ar trebui luate în considerare pe deplin de participanţii pe piaţă pentru a obţine rezultate eficiente.
(150)Pentru a se înregistra un eşec pe piaţă, trebuie să existe, în esenţă, externalităţi (efecte secundare pozitive) generate de tranzacţii sau informaţii semnificative incomplete sau asimetrice în urma cărora tranzacţiile care ar fi putut fi eficiente nu se mai efectuează. În timp ce, teoretic, acestea pot fi prezente în anumite tranzacţii, atât internaţionale, cât şi naţionale (de exemplu în contextul programelor comune de cercetare şi dezvoltare), nu se poate considera că sunt inerent prezente în toate tranzacţiile internaţionale, fără a mai menţiona tranzacţiile în cauză. În această privinţă, Comisia consideră că afirmaţia privind eşecurile pieţei nu poate fi acceptată.
(151)În plus, trebuie reamintit că, în momentul evaluării faptului dacă ajutorul poate fi considerat compatibil cu piaţa comună, Comisia pune în balanţă impactul pozitiv al măsurii în atingerea unui obiectiv de interes comun în raport cu potenţialele efecte secundare negative, precum denaturarea comerţului şi concurenţei. Planul de acţiune privind ajutoarele de stat, care se inspiră din practica existentă, a întocmit un „test de echilibru" în trei etape. Primele două etape vizează efectele pozitive ale ajutorului de stat, iar a treia abordează efectele negative şi echilibrarea care rezultă între efectele pozitive şi negative. Testul de echilibru este structurat astfel:
a)evaluarea faptului dacă ajutorul urmăreşte un anumit obiectiv de interes comun (de exemplu creştere, ocuparea forţei de muncă, coeziune, mediu sau securitatea energetică);
b)evaluarea faptului dacă ajutorul este bine conceput pentru a îndeplini obiectivul de interes comun, şi anume dacă ajutorul propus soluţionează eşecul pieţei sau îndeplineşte celelalte obiective. Pentru a evalua acest fapt, trebuie să se verifice dacă:
(i)ajutorul de stat este un instrument politic corespunzător;
(ii)există un efect de stimulare, şi anume dacă ajutorul modifică comportamentul întreprinderilor;
(iii)măsura este proporţională, respectiv dacă se poate obţine aceeaşi modificare de comportament cu mai puţin ajutor;
c)evaluarea faptului dacă denaturările concurenţei şi efectul asupra comerţului sunt limitate, astfel încât bilanţul total să fie pozitiv.
(152)În primul rând, este necesar să se evalueze dacă obiectivul urmărit de ajutor poate fi considerat, într-adevăr, ca fiind de interes comun. În pofida presupusului obiectiv de a stimula integrarea pieţei unice, în cazul de faţă obiectivul urmărit de ajutor nu este clar definit deoarece se extinde dincolo de integrarea pieţei, promovând în special expansiunea întreprinderilor spaniole pe piaţa europeană.
(153)Cea de-a doua etapă impune să se evalueze dacă ajutorul este conceput corespunzător pentru a atinge obiectivul specific de interes comun. Mai precis, ajutorul de stat trebuie să modifice comportamentul unei întreprinderi beneficiare astfel încât aceasta să se implice în activităţi care contribuie la atingerea obiectivului de interes comun, pe care nu l-ar atinge fără ajutor sau pe care l-ar atinge în mod limitat sau diferit. Autorităţile spaniole şi cele treizeci de părţi interesate nu au prezentat niciun argument specific care să demonstreze posibilitatea producerii acestui efect de stimulare.
(154)Cea de-a treia etapă abordează efectele negative ale ajutorului de stat. Deşi este bine conceput pentru a aborda un obiectiv de interes comun, ajutorul acordat unei anumite întreprinderi sau unui sector economic poate conduce la denaturări grave ale concurenţei şi comerţului între statele membre. În această privinţă, cele treizeci de părţi interesate consideră că schema de ajutor nu are impact asupra situaţiei competitive a întreprinderilor supuse impozitului pe profit în Spania, întrucât efectul financiar al articolului 12 alineatul (5) ar fi neglijabil. Cu toate acestea, astfel cum s-a indicat deja anterior în considerentul 101 et seq., există indicii serioase că efectul articolului 12 alineatul (5) este departe de a fi neglijabil. În plus, întrucât schema de ajutor este aplicabilă numai tranzacţiilor străine, aceasta are, în mod clar, efectul de a direcţiona denaturările concurenţei către pieţele străine.
(155)Ultima etapă în analiza compatibilităţii constă în evaluarea faptului dacă efectele pozitive ale ajutorului, în cazul în care acestea există, prevalează asupra efectelor negative. Astfel cum se indică mai sus, în această situaţie autorităţile spaniole şi cele treizeci de părţi interesate nu au demonstrat existenţa unui obiectiv specific care conduce la efecte pozitive clare. Acestea consideră, în termeni generali, că articolul 12 alineatul (5) din TRLIS îndeplineşte obiectivul comunitar de promovare a tranzacţiilor transfrontaliere, fără a iniţia evaluarea efectelor negative potenţiale şi efective ale măsurii în cauză. În orice caz, chiar presupunând că efectul pozitiv al măsurii este promovarea tranzacţiilor transfrontaliere prin eliminarea barierelor în calea acestor tranzacţii, Comisia consideră că efectele pozitive ale măsurii nu prevalează asupra celor negative, mai ales întrucât domeniul de aplicare a măsurii este imprecis şi general.
(156)În concluzie, Comisia consideră că, în ceea ce priveşte analiza, în special în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c), avantajele fiscale acordate în temeiul măsurii în cauză nu sunt legate de investiţii, de crearea de locuri de muncă sau de anumite proiecte. Acestea eliberează pur şi simplu întreprinderile în cauză de taxele suportate de obicei de acestea şi, prin urmare, trebuie considerate ajutor de exploatare. Ca regulă generală, ajutorul de exploatare nu se încadrează în domeniul de aplicare a articolului 87 alineatul (3) litera (c), întrucât denaturează concurenţa în sectoarele în care se acordă şi, în acelaşi timp, nu poate prin natura sa să atingă niciunul dintre obiectivele prevăzute de dispoziţia respectivă (110). În conformitate cu practica standard a Comisiei, un astfel de ajutor nu poate fi considerat compatibil cu piaţa comună, întrucât nici nu facilitează dezvoltarea unor activităţi sau domenii economice, nici nu este limitat în timp, degresiv sau proporţional cu măsurile necesare în vederea remedierii unei anumite deficienţe economice din zonele respective. Rezultatul „testului de echilibru" confirmă această analiză.
(110)A se vedea Hotărârea din 4 septembrie 2009, Italia/Comisia, T- 211/05, încă neraportată, punctul 173; a se vedea, de asemenea, Hotărârea din 8 iunie 1995, Siemens/Comisia, T-459/93, Rec., p. II- 1675, punctul 48.
(157)În lumina celor menţionate anterior, trebuie concluzionat că schema de ajutor în cauză, în măsura în care se aplică achiziţiilor intracomunitare, este incompatibilă cu piaţa comună.