Capitolul vii - DISPOZIŢII REFERITOARE LA CONFIDENŢIALITATE - Decizia 2009/371/JAI/06-apr-2009 privind înfiinţarea Oficiului European de Poliţie (Europol)
Acte UE
Jurnalul Oficial 121L
Ieşit din vigoare Versiune de la: 15 Mai 2009
CAPITOLUL VII:DISPOZIŢII REFERITOARE LA CONFIDENŢIALITATE
Art. 40: Confidenţialitatea
(1)Europol şi statele membre iau toate măsurile necesare pentru protejarea informaţiilor supuse regimului de confidenţialitate, care au fost obţinute de către Europol sau acordate acestuia pe bază de reciprocitate în temeiul dispoziţiilor prezentei decizii. În acest scop, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, după consultarea Parlamentului European, adoptă norme corespunzătoare cu privire la confidenţialitate, pregătite de consiliul de administraţie. Aceste norme cuprind dispoziţii care reglementează cazurile în care Europol poate face schimb de informaţii cu terţii, informaţiile respective fiind supuse regimului de confidenţialitate.
(2)În cazul în care Europol însărcinează anumite persoane cu desfăşurarea unor activităţi de natură sensibilă din punct de vedere al securităţii, statele membre se angajează să efectueze, la solicitarea directorului şi în conformitate cu dispoziţiile lor naţionale, anchete de securitate asupra propriilor lor cetăţeni şi să îşi acorde asistenţă reciprocă în acest sens. Autoritatea competentă în baza dispoziţiilor naţionale informează Europol doar în legătură cu rezultatele anchetei de securitate. Aceste rezultate au caracter obligatoriu pentru Europol.
(3)Atât fiecare stat membru, cât şi Europol pot însărcina cu prelucrarea datelor în cadrul Europol numai acele persoane care au fost special instruite în acest sens şi care au fost supuse unei anchete de securitate. Consiliul de administraţie adoptă normele de abilitare în materie de securitate a angajaţilor Europol. Consiliul de administraţie este informat în mod regulat de director cu privire la desfăşurarea anchetelor de securitate privind personalul Europol.
Art. 41: Obligaţia de discreţie şi de confidenţialitate
(1)Membrii consiliului de administraţie, directorul, directorii adjuncţi, personalul Europol şi ofiţerii de legătură se abţin de la desfăşurarea oricărei activităţi sau de la exprimarea oricăror opinii care ar putea prejudicia Europol sau activităţile acestuia.
(2)Membrii consiliului de administraţie, directorul, directorii adjuncţi, personalul Europol şi ofiţerii de legătură, precum şi orice altă persoană supusă unei obligaţii de discreţie sau de confidenţialitate, au obligaţia de a nu divulga unor persoane neautorizate sau publicului fapte sau informaţii care le-au fost aduse la cunoştinţă în exercitarea sarcinilor de serviciu sau în cursul desfăşurării activităţilor lor. Această dispoziţie nu se aplică faptelor şi informaţiilor cu o importanţă prea redusă pentru a necesita tratament confidenţial. Obligaţia de discreţie şi de confidenţialitate rămâne valabilă şi după încetarea mandatului sau a contractului de muncă sau după încetarea activităţii. Obligaţia specială prevăzută la prima teză a acestui alineat este notificată de Europol, împreună cu un avertisment privind consecinţele juridice ale oricărei încălcări a prezentelor dispoziţii. Notificarea se înregistrează în scris.
(3)Membrii consiliului de administraţie, directorul, directorii adjuncţi, personalul Europol şi ofiţerii de legătură, precum şi alte persoane supuse obligaţiei prevăzute la alineatul (2), nu pot, fără a-l consulta pe director sau, în cazul implicării directorului, fără a consulta consiliul de administraţie, să facă depoziţii sau să dea declaraţii, în instanţă sau în afara acesteia, referitoare la fapte sau informaţii care le-au fost aduse la cunoştinţă în exercitarea sarcinilor de serviciu sau în desfăşurarea activităţii.
Consiliul de administraţie sau directorul, după caz, se adresează organului judiciar sau oricărui alt organ competent, pentru a se asigura că au fost luate măsurile necesare, în conformitate cu dreptul intern aplicabil organului sesizat.
Aceste măsuri pot consta fie în adaptarea procedurilor de administrare a probelor, pentru a asigura confidenţialitatea informaţiilor, fie, cu condiţia ca dreptul intern să permită acest lucru, în refuzul comunicării oricăror informaţii, în măsura în care acest lucru este absolut necesar pentru protejarea intereselor Europol sau ale unui stat membru.
În măsura în care legislaţia unui stat membru prevede dreptul de a refuza depunerea unei mărturii, persoanelor menţionate la alineatul (2), chemate să depună mărturie, necesită obţinerea unei aprobări în acest sens. Această aprobare este acordată de director, iar în cazul în care directorul este chemat să depună mărturie, de către consiliul de administraţie. În cazul în care i se solicită unui ofiţer de legătură să depună mărturie cu privire la informaţiile pe care le primeşte de la Europol, aprobarea respectivă se acordă după obţinerea acordului statului membru de origine al ofiţerului respectiv. Obligaţia de a solicita o aprobare pentru depunerea unei mărturii rămâne valabilă şi după încetarea mandatului sau a contractului de muncă sau după încetarea activităţii.
De asemenea, în cazul în care există posibilitatea ca mărturia respectivă să divulge informaţii şi date care au fost comunicate Europol de către un stat membru sau care implică în mod evident un anumit stat membru, înainte de acordarea permisiunii de a depune mărturie este consultat statul membru respectiv cu privire la mărturia în cauză.
Permisiunea de a depune mărturie poate fi refuzată numai în măsura în care refuzul este justificat de necesitatea protejării unor interese prioritare ale Europol sau ale statului membru sau statelor membre care au nevoie de protecţie.
(4)Fiecare stat membru tratează orice încălcare a obligaţiei de păstrare a discreţiei şi a confidenţialităţii prevăzută la alineatele (2) şi (3) ca pe o încălcare a obligaţiilor impuse de legea statului respectiv cu privire la secretul oficial sau profesional sau ca o încălcare a dispoziţiilor referitoare la protejarea informaţiilor clasificate.
Fiecare stat membru se asigură, de asemenea, că normele şi dispoziţiile respective se aplică şi propriilor lor angajaţi care intră în contact cu Europol, în cadrul activităţilor lor profesionale.