Art. 8. - Art. 8: Unităţile naţionale - Decizia 2009/371/JAI/06-apr-2009 privind înfiinţarea Oficiului European de Poliţie (Europol)
Acte UE
Jurnalul Oficial 121L
Ieşit din vigoare Versiune de la: 15 Mai 2009
Art. 8: Unităţile naţionale
(1)Fiecare stat membru înfiinţează sau desemnează o unitate naţională responsabilă de îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezentul articol. Un funcţionar este desemnat în calitate de şef al unităţii naţionale în fiecare stat membru.
(2)Unitatea naţională constituie singurul organism de legătură dintre Europol şi autorităţile competente ale statelor membre. Cu toate acestea, statele membre pot permite contacte directe între autorităţile competente desemnate şi Europol, sub rezerva respectării condiţiilor stabilite de statul membru în cauză, inclusiv implicarea prealabilă a unităţii naţionale.
Unitatea naţională primeşte totodată din partea Europol toate informaţiile schimbate în cursul contactelor directe dintre Europol şi autorităţile competente desemnate. Relaţiile dintre unitatea naţională şi autorităţile competente sunt guvernate de dreptul intern şi, în special, de normele constituţionale naţionale relevante.
(3)Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că unităţile naţionale sunt capabile să îndeplinească sarcinile care le revin şi, în special, că au acces la date naţionale relevante.
(4)Unităţile naţionale:
a)furnizează Europol, din proprie iniţiativă, informaţiile publice şi secrete necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;
b)răspund solicitărilor de informaţii publice şi secrete şi de consiliere ale Europol;
c)actualizează informaţiile publice şi secrete;
d)evaluează, pentru autorităţile competente, şi transmit acestora informaţii publice şi secrete, în conformitate cu dreptul intern;
e)adresează Europol solicitări de consiliere, de informaţii publice şi secrete, precum şi de analiză;
f)furnizează Europol informaţii în vederea stocării acestora în bazele sale de date;
g)asigură respectarea legii în cadrul fiecărui schimb de informaţii între acestea şi Europol.
(5)Fără a aduce atingere exercitării atribuţiilor care le revin statelor membre cu privire la menţinerea ordinii publice şi apărarea securităţii interne, o unitate naţională nu este obligată, într-un anumit caz, să furnizeze informaţii publice şi secrete dacă acest lucru ar însemna:
a)lezarea intereselor naţionale fundamentale în materie de securitate;
b)punerea în pericol a reuşitei unei anchete în curs de desfăşurare sau a siguranţei unor persoane; sau
c)divulgarea unor informaţii referitoare la organizaţii sau la anumite activităţi ale serviciilor de informaţii în ceea ce priveşte securitatea statului.
(6)Cheltuielile efectuate de către unităţile naţionale în cadrul procesului de comunicare cu Europol sunt suportate de către statele membre şi, cu excepţia cheltuielilor de conectare, nu sunt imputate Europol.
(7)Şefii unităţilor naţionale se întâlnesc periodic, pentru a oferi Europol consultanţă în probleme operaţionale, din proprie iniţiativă sau la solicitarea consiliului de administraţie sau a directorului, în special pentru:
a)a analiza şi elabora propuneri care vor îmbunătăţi eficacitatea operaţională a Europol şi vor încuraja angajamentul statelor membre;
b)a evalua rapoartele şi analizele efectuate de Europol în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (f) şi pentru a elabora măsuri care să contribuie la punerea în aplicare a concluziilor acestora;
c)a asigura asistenţă la constituirea de echipe comune de anchetă cu participarea Europol în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (d) şi cu articolul 6.