Art. 821. - Art. 8 21 : Stabilirea pârâtului pentru litigiile cu Uniunea Europeană sau statele sale membre - Acord din 30-oct-2016 ECONOMIC ŞI COMERCIAL CUPRINZĂTOR (CETA) între Canada, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte
Acte UE
Jurnalul Oficial 11L
În vigoare Versiune de la: 28 Octombrie 2016
Art. 821: Stabilirea pârâtului pentru litigiile cu Uniunea Europeană sau statele sale membre
(1)În cazul în care litigiul nu poate fi soluţionat în termen de 90 de zile de la data depunerii cererii de consultări, cererea se referă la o presupusă încălcare a prezentului acord de către Uniunea Europeană sau un stat membru al Uniunii Europene şi investitorul intenţionează să depună o cerere de arbitraj în temeiul articolului 8.23, investitorul transmite Uniunii Europene o comunicare prin care solicită stabilirea pârâtului.
(2)Comunicarea la alineatul (1) identifică măsurile cu privire la care investitorul intenţionează să depună o cerere.
(3)După ce a luat o decizie, Uniunea Europeană informează investitorul cu privire la identitatea pârâtului, şi anume Uniunea Europeană sau un stat membru al Uniunii Europene.
(4)În cazul în care investitorul nu a fost informat cu privire la hotărârea luată în termen de 50 de zile de la transmiterea notificării prin care a solicitat stabilirea pârâtului:
a)dacă măsurile identificate în notificare sunt exclusiv măsuri ale unui stat membru al Uniunii Europene, statul membru în cauză este pârâtul;
b)dacă măsurile identificate în notificare includ măsuri ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană este pârâtul.
(5)Investitorul poate depune o cerere în conformitate cu articolul 8.23 pe baza hotărârii luate în temeiul alineatului (3) şi, în cazul în care o astfel de hotărâre nu a fost comunicată investitorului, pe baza aplicării alineatului (4).
(6)În cazul în care Uniunea Europeană sau un stat membru al Uniunii Europene este pârâtul, în temeiul alineatului (3) sau al alineatului (4), nici Uniunea Europeană, nici statul membru al Uniunii Europene nu pot să afirme inadmisibilitatea cererii, lipsa de competenţă a tribunalului sau să se opună în alt mod cererii sau hotărârii pe motiv că pârâtul nu a fost stabilit în mod corespunzător în temeiul alineatului (3) sau identificat în mod corespunzător pe baza aplicării alineatului (4).
(7)Tribunalul este obligat de hotărârea luată în temeiul alineatului (3) şi, în cazul în care o astfel de hotărâre nu a fost comunicată investitorului, de aplicarea alineatului (4).