Art. 116. - Art. 116: Articolul SERVIN.2.4: Clauza naţiunii celei mai favorizate - Acord din 30-dec-2020 COMERCIAL ŞI DE COOPERARE ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE, PE DE O PARTE, ŞI REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD, PE DE ALTĂ PARTE

Acte UE

Jurnalul Oficial 444L

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 23 Februarie 2021
Art. 116: Articolul SERVIN.2.4: Clauza naţiunii celei mai favorizate
1.Fiecare parte acordă investitorilor celeilalte părţi şi întreprinderilor vizate un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă, în situaţii similare, investitorilor unei ţări terţe şi întreprinderilor acestora, în ceea ce priveşte stabilirea pe teritoriul său.
2.Fiecare parte acordă investitorilor celeilalte părţi şi întreprinderilor vizate un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă, în situaţii similare, investitorilor unei ţări terţe şi întreprinderilor acestora, în ceea ce priveşte exploatarea pe teritoriul său.
3.Alineatele (1) şi (2) se interpretează ca impunând unei părţi să acorde investitorilor celeilalte părţi sau întreprinderilor vizate avantajul unui tratament care decurge:
(a)dintr-un acord internaţional pentru evitarea dublei impuneri sau dintr-un alt acord sau aranjament internaţional care se referă în întregime sau în principal la fiscalitate sau
(b)din măsuri care prevăd recunoaşterea, inclusiv recunoaşterea standardelor sau a criteriilor pentru acordarea de autorizaţii, licenţe sau certificate unei persoane fizice sau unei întreprinderi în vederea desfăşurării unei activităţi economice sau din recunoaşterea măsurilor prudenţiale menţionate la alineatul (3) din anexa privind serviciile financiare la acordul GATS.
4.Pentru mai multă certitudine, "tratamentul" menţionat la alineatele (1) şi (2) nu include procedurile de soluţionare a litigiilor dintre investitori şi stat prevăzute în alte acorduri internaţionale.
5.Pentru mai multă certitudine, existenţa unor dispoziţii de fond în alte acorduri internaţionale încheiate de una dintre părţi cu o ţară terţă sau simpla transpunere formală a dispoziţiilor respective în dreptul intern, în măsura în care acest lucru este necesar pentru încorporarea acestora în ordinea juridică internă, nu constituie în sine "tratamentul" menţionat la alineatele (1) şi (2). Măsurile luate de o parte în temeiul dispoziţiilor respective pot constitui un astfel de tratament şi, prin urmare, pot conduce la o încălcare a prezentului articol.