Art. 229. - Art. 229: Standarde şi acorduri multilaterale în domeniul muncii - Acord din 27-iun-2014 între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Georgia, pe de altă parte
Acte UE
Jurnalul Oficial 261L
În vigoare Versiune de la: 15 Noiembrie 2023
Art. 229: Standarde şi acorduri multilaterale în domeniul muncii
(1)Părţile recunosc că ocuparea integrală şi productivă a forţei de muncă şi munca decentă pentru toţi sunt elemente- cheie ale gestionării globalizării şi îşi reafirmă angajamentul de a promova dezvoltarea comerţului internaţional astfel încât să contribuie la ocuparea integrală şi productivă a forţei de muncă şi la o muncă decentă pentru toţi. În acest context, părţile se angajează să se consulte şi să coopereze, după caz, cu privire la aspectele comerciale de interes comun legate de muncă.
(2)În conformitate cu obligaţiile care le revin în calitate de membrii ai OIM şi cu Declaraţia OIM cu privire la principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă şi continuarea acesteia, adoptată de Conferinţa Internaţională a Muncii în cadrul celei de a 86-a sale sesiuni din 1998, părţile se angajează să respecte, să promoveze şi să pună în aplicare în legislaţia şi practicile lor, pe întregul lor teritoriu, standardele fundamentale de muncă recunoscute la nivel internaţional, astfel cum sunt consacrate în convenţiile fundamentale ale OIM, în special:
a)libertatea de asociere şi recunoaşterea efectivă a dreptului la negocieri colective;
b)eliminarea tuturor formelor de muncă forţată sau obligatorie;
c)abolirea efectivă a muncii copiilor; şi
d)eliminarea discriminării cu privire la încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă.
(3)Părţile îşi reafirmă angajamentul de a pune în aplicare în mod efectiv în legislaţia şi în practicile lor convenţiile fundamentale, prioritare şi alte convenţii ale OIM ratificate de Georgia şi, respectiv, de statele membre.
(4)Părţile vor lua în considerare, de asemenea, ratificarea convenţiilor prioritare rămase şi a altor convenţii ale OIM care sunt clasificate de către OIM ca fiind actuale. În acest context, părţile fac în mod regulat schimb de informaţii cu privire la propria situaţie şi la evoluţiile în acest sens.
(5)Părţile recunosc că încălcarea principiilor şi a drepturilor fundamentale la locul de muncă nu poate fi invocată sau utilizată în alt mod ca avantaj comparativ legitim şi că standardele în materie de muncă nu ar trebui folosite în scopul protecţionismului comercial.