Capitolul 6 - 6. DIGITALIZARE, DEZVOLTAREA REŢELELOR INTELIGENTE ŞI SECURITATEA CIBERNETICĂ Digitalizarea şi dezvoltarea reţelelor inteligente vor contribui semnificativ la eficientizarea şi creşterea siguranţei funcţionării sistemului energetic naţional, îmbunătăţind capacitatea de administrare a sistemului şi de răspuns în situaţia unor disfuncţionalităţi. Totodată, este necesară gestionarea cu maximă celeritate a vulnerabilităţilor, riscurilor, atacurilor şi ameninţărilor cibernetice la adresa sistemelor şi reţelelor informatice din sectorul energetic. Soluţiile digitale pentru monitorizarea şi controlul sistemelor energetice permit implementarea măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, producerea distribuită, sporirea flexibilităţii reţelei, prioritizarea consumului de energie curată şi optimizarea consumurilor la utilizatori. Acestea impun implementarea unor funcţii de tip reţele inteligente la nivelul transportului şi distribuţiei de energie electrică, dar şi la cel al utilizatorilor. Totodată se facilitează agregarea, stocarea, participarea activă a cererii şi se pot transmite semnale de preţ în timp real. Având în vedere descentralizarea accelerată a pieţelor de energie, cu un număr tot mai mare de prosumatori, instrumentele de gestionare a cererii, precum şi flexibilitatea pe termen scurt a alimentării, este nevoie de o transparenţă sporită şi de actualizări mai frecvente în schimburile de date între autorităţi şi participanţii la piaţă, precum şi o granularitate mai mare şi o standardizare a formatelor pentru astfel de schimburi - acest lucru va ajuta autorităţile să înţeleagă tendinţele comerciale şi să evalueze eficacitatea politicilor, iar participanţii la piaţă vor accesa rapoarte naţionale mai bogate în informaţii, pentru o mai bună modelare a propriilor strategii. Introducerea contoarelor inteligente şi a contractelor de energie electrică cu preţuri dinamice reprezintă un salt înainte semnificativ pentru modernizarea infrastructurii energetice. Contoarele inteligente permit monitorizarea şi gestionarea în timp real a consumului de energie electrică în locuinţe şi întreprinderi. Aceste dispozitive oferă consumatorilor informaţii precise despre consumul lor de energie, permiţându-le să ia decizii mai informate şi să-şi optimizeze modelele de consum de energie electrică. Acest fapt nu doar că dă putere consumatorilor să preia un control mai mare asupra costurilor cu energie, dar sprijină şi o utilizare mai eficientă a electricităţii. ANRE urmăreşte implementarea planului de înlocuire a contoarelor vechi cu cele inteligente. Mai mult, pentru integrarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.) este necesară adaptarea reţelelor de gaze naturale la standardul "smart grid", datorită creşterii complexităţii administrării reţelelor, întrucât producţia de gaze verzi este una descentralizată. Digitalizarea în sectorul energetic românesc este încă într-o fază incipientă, comparativ cu alte state din UE. Investiţiile în tehnologii noi sunt încă sporadice şi adesea depind de finanţare externă. Multe componente ale infrastructurii energetice din România sunt depăşite tehnologic, făcând integrarea soluţiilor digitale complexă şi costisitoare. Nu în ultimul rând, există un deficit de competenţe în domeniul tehnologiilor noi în rândul forţei de muncă din sectorul energetic. În contextul digitalizării, sectorul energetic devine unul dintre domeniile cele mai vizate de atacuri cibernetice, dată fiind importanţa critică a serviciilor pe care le furnizează. Securitatea cibernetică este esenţială pentru protejarea infrastructurilor critice. Atacurile asupra unor infrastructuri critice pot avea consecinţe majore asupra securităţii naţionale. Aşadar, este necesară întărirea urgentă a protecţiei cibernetice a sectorului energetic românesc, pe măsura introducerii noilor tehnologii digitale. România are un potenţial semnificativ de dezvoltare în industria centrelor de date datorită mixului de resurse, forţei de muncă calificate şi poziţiei geografice strategice. Conform estimărilor experţilor şi analizelor de piaţă, România poate extinde capacitatea infrastructurii de centre de date de la sub 100 MW la 1.000 MW în următorul deceniu, cu condiţia realizării investiţiilor anunţate. Aceasta ar presupune investiţii de ordinul miliardelor de euro. Un centru de date este o clădire sau un ansamblu de clădiri dedicate pentru a găzdui sisteme informatice, cum ar fi sistemele de telecomunicaţii şi de stocare. În România, sectorul centrelor de date a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2018-2022, impulsionată de factori economici şi tehnologici favorabili. Dezvoltarea infrastructurii pentru un centru de date necesită investiţii semnificative. Costul pentru 1 MW de infrastructură de centru de date se situează între 7-9 milioane de euro, incluzând construcţia, echipamentele necesare şi terenul, dar fără a include echipamentele IT. Unul dintre cele mai mari obstacole în dezvoltarea acestor centre este finanţarea, deoarece puţine bănci înţeleg tehnologia şi sunt dispuse să finanţeze acest domeniu. Energia verde şi preţurile competitive ale energiei electrice sunt factori esenţiali pentru dezvoltarea centrelor de date, ceea ce face ca România să fie o destinaţie atractivă pentru investitori. România dispune atât de o populaţie tânără şi bine educată, în special în domeniul tehnologiei şi ingineriei, cât şi de teren disponibil pentru construcţia de noi centre de date, în special în zonele industriale dezafectate. Mai mult, Bucureştiul şi Ilfovul sunt identificate ca posibile hub-uri regionale pentru industria centrelor de date, datorită conectivităţii excelente şi infrastructurii de telecomunicaţii dezvoltate. Astfel, prin atragerea investiţiilor internaţionale şi dezvoltarea continuă a infrastructurii, România poate deveni un punct central pentru operatorii de centre de date din întreaga regiune, contribuind astfel la creşterea economică şi la inovarea tehnologică a ţării. În conformitate cu obiectivele stabilite de Strategia Europeană "Deceniul Digital", dezvoltarea şi implementarea Edge Nodes (EN) reprezintă un element esenţial în modernizarea şi securizarea infrastructurii energetice a României. Comisia Europeană a evidenţiat în cadrul Programului "Busola Digitală 2030" vulnerabilităţile Europei, inclusiv dependenţa crescută de tehnologiile critice, adesea din afara Uniunii Europene, şi dependenţa de câteva mari companii tehnologice şi platforme online. În acest context, una dintre ţintele strategice pentru Deceniul Digital al UE implică implementarea a 10.000 de noduri marginale neutre din punct de vedere climatic, foarte sigure, distribuite într-un mod care să garanteze accesul la servicii de date cu latenţă scăzută. Implementarea Edge Nodes în reţelele electrice din România va contribui semnificativ la îmbunătăţirea securităţii şi eficienţei infrastructurii energetice. EN sunt noduri de calcul distribuite care oferă capacităţi avansate de procesare a datelor aproape de sursa de generare sau consum a energiei. Aceasta reduce dependenţa de centrele de date centralizate şi permite o monitorizare şi control mai rapid al reţelei. Unul dintre obiectivele principale ale implementării EN este reducerea latenţei în transferul de date, ceea ce este esenţial pentru funcţionarea optimă a reţelelor electrice inteligente (smart grids) din România. Prin distribuirea a 10.000 de noduri marginale foarte sigure în întreaga UE, se asigură un acces rapid şi fiabil la servicii de date. În România, acest lucru va permite o gestionare mai eficientă a resurselor energetice, optimizarea fluxurilor de energie şi răspunsuri rapide la fluctuaţiile de cerere şi ofertă. Edge Nodes vor fi neutre din punct de vedere climatic, aliniindu-se astfel cu obiectivele de sustenabilitate şi reducere a emisiilor de carbon ale României şi UE. Prin integrarea acestor noduri în infrastructura energetică, se vor putea monitoriza şi gestiona mai eficient sursele de energie regenerabilă, contribuind la tranziţia către o economie verde. Prin dezvoltarea şi implementarea EN, România va reduce dependenţa de tehnologiile critice şi platformele tehnologice din afara UE. Această autonomie tehnologică este esenţială pentru asigurarea securităţii energetice naţionale şi pentru protejarea infrastructurii critice de posibile atacuri cibernetice sau disfuncţionalităţi externe. EN vor oferi capacităţi locale de procesare şi stocare a datelor, diminuând riscurile asociate cu transmiterea datelor sensibile către centre de date aflate în afara graniţelor naţionale. Securitatea datelor este primordială pentru buna funcţionare a infrastructurii energetice moderne, specifice perioadei 2025-2035. Prin implementarea criptării end-to-end a datelor atât în tranzit, cât şi la rest, se asigură protecţia confidenţialităţii şi integrităţii datelor împotriva interceptărilor şi accesului neautorizat. Utilizarea tehnologiilor avansate precum AES-256 pentru date la rest şi TLS 1.3 pentru date în tranzit constituie standarde de top care oferă un nivel înalt de securitate şi care se vor impune întregului sistem energetic naţional. Aceste măsuri sunt complementate de implementarea autentificării multi-factor (MFA), care adaugă un strat suplimentar de protecţie prin solicitarea de credenţiale suplimentare pe lângă parola obişnuită, astfel riscul compromiterii conturilor scade semnificativ. Tehnologii precum token-urile hardware şi aplicaţiile de autentificare (de exemplu, Google Authentificator şi Authy) sunt deja recunoscute pentru eficienţa lor în prevenirea accesului neautorizat şi se impune aplicarea lor la nivelul fiecărei companii din sectorul energetic. Pentru a combate ameninţările cibernetice avansate, detectarea şi răspunsul la anomalii bazate pe inteligenţă artificială (AI) devin esenţiale pentru sectorul energetic AI permite monitorizarea continuă şi detectarea rapidă a activităţilor suspecte în trafic şi comportamentul utilizatorilor, oferind capacitatea de a reacţiona pro-activ la potenţiale ameninţări. Algoritmii de învăţare automată şi sistemele de gestionare a informaţiilor şi evenimentelor de securitate (SIEM) sunt esenţiale în acest sens, oferind o capacitate de detecţie şi răspuns eficientă şi în timp real, prin echipe SOC şi CSIRT sectorial care sare să intervină reactiv şi pro-activ. Segmentarea reţelei reprezintă o altă măsură esenţială de securitate în sectorul energetic, prin care infrastructura va trebui divizată în zone distincte, limitând astfel mişcarea laterală a atacatorilor în caz de compromitere. Se impune utilizarea VLAN-urilor (Virtual Local Area Networks) şi a firewall-urilor de segmentare care să asigure izolarea diferitelor părţi ale reţelei din cadrul companiilor energetice, reducând impactul potenţial al unei breşe de securitate. Această abordare va contribui semnificativ la menţinerea integrităţii şi securităţii reţelei energetice ale companiilor, consolidând securitatea energetică a României. Managementul patch-urilor şi actualizărilor de securitate este crucial pentru prevenirea exploatării vulnerabilităţilor cunoscute în sistemul energetic naţional. Se impune implementarea unui program riguros de actualizare continuă pentru toate sistemele şi aplicaţiile prin care se asigură că infrastructura este protejată împotriva ameninţărilor emergente. Utilizarea sistemelor de management al actualizărilor, cum ar fi Windows Server Update Services (WSUS) şi System Center Configuration Manager (SCCM), va facilita distribuirea rapidă şi eficientă a patch-urilor critice, menţinând securitatea sistemelor informatice din energie la un nivel optim. Auditarea periodică a securităţii este vitală pentru a evalua eficienţa măsurilor implementate şi pentru a identifica posibilele vulnerabilităţi în sectorul energetic naţional. Realizarea de audituri de securitate anuale şi la intervale regulate asigură conformitatea cu standardele şi reglementările de securitate şi permite ajustarea măsurilor de protecţie în funcţie de noile ameninţări cibernetice din energie. Formarea continuă şi conştientizarea în securitatea cibernetică pentru toţi angajaţii din sectorul energetic este esenţială pentru a reduce riscul erorilor umane, care sunt adesea vectori principali pentru atacurile cibernetice. Strategia impune astfel implementarea unui program continuu de igienă cibernetică, constând în formare şi conştientizare, folosind platforme de e-learning şi simulări săptămânale de atacuri de phishing, care să crească competenţele de securitate ale angajaţilor şi să asigure o reacţie adecvată în cazul unui incident de securitate cibernetică. Planurile de răspuns la incidente şi continuitatea activităţii energetice trebuie să fie bine definite şi testate periodic pentru a asigura o reacţie rapidă şi coordonată în cazul unui atac cibernetic. Dezvoltarea şi testarea regulată a acestor planuri la nivelul fiecărei companii din sectorul energetic va asigura minimizarea impactului asupra operaţiunilor, fluxurilor tehnologice şi asigurarea continuităţii serviciilor critice. Utilizarea platformelor de gestionare a incidentelor, cum ar fi Service Now şi Splunk, şi elaborarea planurilor de recuperare în caz de dezastru, sunt esenţiale pentru gestionarea eficientă a incidentelor şi menţinerea funcţionalităţii infrastructurii energetice. Monitorizarea continuă şi gestionarea ameninţărilor sunt esenţiale pentru menţinerea unui nivel ridicat de securitate pe termen lung în sector. Strategia impune implementarea unui sistem de monitorizare continuă a reţelelor şi sistemelor informatice care să permită detectarea şi răspunsul rapid la ameninţări în timp real. Utilizarea platformelor de tipul SIEM şi SOAR (Security Orchestration, Automation, and Response) pot asigura o capacitate de răspuns rapidă şi coordonată la incidentele de securitate în sectorul cibernetic. Prezenta strategie impune evaluări periodice de risc care permit identificarea şi atenuarea potenţialelor ameninţări şi vulnerabilităţi, asigurând astfel o înţelegere clară a riscurilor şi implementarea măsurilor adecvate de protecţie în sectorul cibernetice. Realizarea acestor evaluări pe baza standardelor ISO 31000 şi utilizarea instrumentelor de evaluare a riscurilor, cum ar fi Risk Watch, vor contribui la menţinerea securităţii infrastructurii energetice a României. Prezenta strategie încurajează colaborarea şi parteneriatele pentru securitate între companiile din sectorul energetic, pe de-o parte, şi agenţii guvernamentale, parteneri din industrie şi organizaţii internaţionale, pe de altă parte, cu scopul de a îmbunătăţi capacitatea de răspuns la ameninţări şi securitatea generală a infrastructurii energetice. Utilizarea platformelor de partajare a informaţiilor despre ameninţări, de tipul PNRISC, şi dezvoltarea parteneriatelor public-private sunt cruciale pentru menţinerea unui nivel ridicat de securitate în sectorul energetic şi constituie o condiţie esenţială de prevenire a oricăror tipuri de ameninţări cibernetice. - Strategie din 2024 energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050

M.Of. 1226 bis

În vigoare
Versiune de la: 5 Decembrie 2024
SUBCAPITOLUL 6:6. DIGITALIZARE, DEZVOLTAREA REŢELELOR INTELIGENTE ŞI SECURITATEA CIBERNETICĂ
Digitalizarea şi dezvoltarea reţelelor inteligente vor contribui semnificativ la eficientizarea şi creşterea siguranţei funcţionării sistemului energetic naţional, îmbunătăţind capacitatea de administrare a sistemului şi de răspuns în situaţia unor disfuncţionalităţi. Totodată, este necesară gestionarea cu maximă celeritate a vulnerabilităţilor, riscurilor, atacurilor şi ameninţărilor cibernetice la adresa sistemelor şi reţelelor informatice din sectorul energetic.
Soluţiile digitale pentru monitorizarea şi controlul sistemelor energetice permit implementarea măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, producerea distribuită, sporirea flexibilităţii reţelei, prioritizarea consumului de energie curată şi optimizarea consumurilor la utilizatori. Acestea impun implementarea unor funcţii de tip reţele inteligente la nivelul transportului şi distribuţiei de energie electrică, dar şi la cel al utilizatorilor. Totodată se facilitează agregarea, stocarea, participarea activă a cererii şi se pot transmite semnale de preţ în timp real.
Având în vedere descentralizarea accelerată a pieţelor de energie, cu un număr tot mai mare de prosumatori, instrumentele de gestionare a cererii, precum şi flexibilitatea pe termen scurt a alimentării, este nevoie de o transparenţă sporită şi de actualizări mai frecvente în schimburile de date între autorităţi şi participanţii la piaţă, precum şi o granularitate mai mare şi o standardizare a formatelor pentru astfel de schimburi - acest lucru va ajuta autorităţile să înţeleagă tendinţele comerciale şi să evalueze eficacitatea politicilor, iar participanţii la piaţă vor accesa rapoarte naţionale mai bogate în informaţii, pentru o mai bună modelare a propriilor strategii.
Introducerea contoarelor inteligente şi a contractelor de energie electrică cu preţuri dinamice reprezintă un salt înainte semnificativ pentru modernizarea infrastructurii energetice. Contoarele inteligente permit monitorizarea şi gestionarea în timp real a consumului de energie electrică în locuinţe şi întreprinderi. Aceste dispozitive oferă consumatorilor informaţii precise despre consumul lor de energie, permiţându-le să ia decizii mai informate şi să-şi optimizeze modelele de consum de energie electrică. Acest fapt nu doar că dă putere consumatorilor să preia un control mai mare asupra costurilor cu energie, dar sprijină şi o utilizare mai eficientă a electricităţii. ANRE urmăreşte implementarea planului de înlocuire a contoarelor vechi cu cele inteligente.
Mai mult, pentru integrarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.) este necesară adaptarea reţelelor de gaze naturale la standardul "smart grid", datorită creşterii complexităţii administrării reţelelor, întrucât producţia de gaze verzi este una descentralizată.
Digitalizarea în sectorul energetic românesc este încă într-o fază incipientă, comparativ cu alte state din UE. Investiţiile în tehnologii noi sunt încă sporadice şi adesea depind de finanţare externă. Multe componente ale infrastructurii energetice din România sunt depăşite tehnologic, făcând integrarea soluţiilor digitale complexă şi costisitoare. Nu în ultimul rând, există un deficit de competenţe în domeniul tehnologiilor noi în rândul forţei de muncă din sectorul energetic.
În contextul digitalizării, sectorul energetic devine unul dintre domeniile cele mai vizate de atacuri cibernetice, dată fiind importanţa critică a serviciilor pe care le furnizează. Securitatea cibernetică este esenţială pentru protejarea infrastructurilor critice. Atacurile asupra unor infrastructuri critice pot avea consecinţe majore asupra securităţii naţionale. Aşadar, este necesară întărirea urgentă a protecţiei cibernetice a sectorului energetic românesc, pe măsura introducerii noilor tehnologii digitale.
România are un potenţial semnificativ de dezvoltare în industria centrelor de date datorită mixului de resurse, forţei de muncă calificate şi poziţiei geografice strategice. Conform estimărilor experţilor şi analizelor de piaţă, România poate extinde capacitatea infrastructurii de centre de date de la sub 100 MW la 1.000 MW în următorul deceniu, cu condiţia realizării investiţiilor anunţate. Aceasta ar presupune investiţii de ordinul miliardelor de euro.
Un centru de date este o clădire sau un ansamblu de clădiri dedicate pentru a găzdui sisteme informatice, cum ar fi sistemele de telecomunicaţii şi de stocare. În România, sectorul centrelor de date a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2018-2022, impulsionată de factori economici şi tehnologici favorabili.
Dezvoltarea infrastructurii pentru un centru de date necesită investiţii semnificative. Costul pentru 1 MW de infrastructură de centru de date se situează între 7-9 milioane de euro, incluzând construcţia, echipamentele necesare şi terenul, dar fără a include echipamentele IT. Unul dintre cele mai mari obstacole în dezvoltarea acestor centre este finanţarea, deoarece puţine bănci înţeleg tehnologia şi sunt dispuse să finanţeze acest domeniu.
Energia verde şi preţurile competitive ale energiei electrice sunt factori esenţiali pentru dezvoltarea centrelor de date, ceea ce face ca România să fie o destinaţie atractivă pentru investitori. România dispune atât de o populaţie tânără şi bine educată, în special în domeniul tehnologiei şi ingineriei, cât şi de teren disponibil pentru construcţia de noi centre de date, în special în zonele industriale dezafectate.
Mai mult, Bucureştiul şi Ilfovul sunt identificate ca posibile hub-uri regionale pentru industria centrelor de date, datorită conectivităţii excelente şi infrastructurii de telecomunicaţii dezvoltate. Astfel, prin atragerea investiţiilor internaţionale şi dezvoltarea continuă a infrastructurii, România poate deveni un punct central pentru operatorii de centre de date din întreaga regiune, contribuind astfel la creşterea economică şi la inovarea tehnologică a ţării.
În conformitate cu obiectivele stabilite de Strategia Europeană "Deceniul Digital", dezvoltarea şi implementarea Edge Nodes (EN) reprezintă un element esenţial în modernizarea şi securizarea infrastructurii energetice a României. Comisia Europeană a evidenţiat în cadrul Programului "Busola Digitală 2030" vulnerabilităţile Europei, inclusiv dependenţa crescută de tehnologiile critice, adesea din afara Uniunii Europene, şi dependenţa de câteva mari companii tehnologice şi platforme online. În acest context, una dintre ţintele strategice pentru Deceniul Digital al UE implică implementarea a 10.000 de noduri marginale neutre din punct de vedere climatic, foarte sigure, distribuite într-un mod care să garanteze accesul la servicii de date cu latenţă scăzută.
Implementarea Edge Nodes în reţelele electrice din România va contribui semnificativ la îmbunătăţirea securităţii şi eficienţei infrastructurii energetice. EN sunt noduri de calcul distribuite care oferă capacităţi avansate de procesare a datelor aproape de sursa de generare sau consum a energiei. Aceasta reduce dependenţa de centrele de date centralizate şi permite o monitorizare şi control mai rapid al reţelei.
Unul dintre obiectivele principale ale implementării EN este reducerea latenţei în transferul de date, ceea ce este esenţial pentru funcţionarea optimă a reţelelor electrice inteligente (smart grids) din România. Prin distribuirea a 10.000 de noduri marginale foarte sigure în întreaga UE, se asigură un acces rapid şi fiabil la servicii de date. În România, acest lucru va permite o gestionare mai eficientă a resurselor energetice, optimizarea fluxurilor de energie şi răspunsuri rapide la fluctuaţiile de cerere şi ofertă.
Edge Nodes vor fi neutre din punct de vedere climatic, aliniindu-se astfel cu obiectivele de sustenabilitate şi reducere a emisiilor de carbon ale României şi UE. Prin integrarea acestor noduri în infrastructura energetică, se vor putea monitoriza şi gestiona mai eficient sursele de energie regenerabilă, contribuind la tranziţia către o economie verde.
Prin dezvoltarea şi implementarea EN, România va reduce dependenţa de tehnologiile critice şi platformele tehnologice din afara UE. Această autonomie tehnologică este esenţială pentru asigurarea securităţii energetice naţionale şi pentru protejarea infrastructurii critice de posibile atacuri cibernetice sau disfuncţionalităţi externe. EN vor oferi capacităţi locale de procesare şi stocare a datelor, diminuând riscurile asociate cu transmiterea datelor sensibile către centre de date aflate în afara graniţelor naţionale.
Securitatea datelor este primordială pentru buna funcţionare a infrastructurii energetice moderne, specifice perioadei 2025-2035. Prin implementarea criptării end-to-end a datelor atât în tranzit, cât şi la rest, se asigură protecţia confidenţialităţii şi integrităţii datelor împotriva interceptărilor şi accesului neautorizat. Utilizarea tehnologiilor avansate precum AES-256 pentru date la rest şi TLS 1.3 pentru date în tranzit constituie standarde de top care oferă un nivel înalt de securitate şi care se vor impune întregului sistem energetic naţional. Aceste măsuri sunt complementate de implementarea autentificării multi-factor (MFA), care adaugă un strat suplimentar de protecţie prin solicitarea de credenţiale suplimentare pe lângă parola obişnuită, astfel riscul compromiterii conturilor scade semnificativ. Tehnologii precum token-urile hardware şi aplicaţiile de autentificare (de exemplu, Google Authentificator şi Authy) sunt deja recunoscute pentru eficienţa lor în prevenirea accesului neautorizat şi se impune aplicarea lor la nivelul fiecărei companii din sectorul energetic.
Pentru a combate ameninţările cibernetice avansate, detectarea şi răspunsul la anomalii bazate pe inteligenţă artificială (AI) devin esenţiale pentru sectorul energetic AI permite monitorizarea continuă şi detectarea rapidă a activităţilor suspecte în trafic şi comportamentul utilizatorilor, oferind capacitatea de a reacţiona pro-activ la potenţiale ameninţări. Algoritmii de învăţare automată şi sistemele de gestionare a informaţiilor şi evenimentelor de securitate (SIEM) sunt esenţiale în acest sens, oferind o capacitate de detecţie şi răspuns eficientă şi în timp real, prin echipe SOC şi CSIRT sectorial care sare să intervină reactiv şi pro-activ.
Segmentarea reţelei reprezintă o altă măsură esenţială de securitate în sectorul energetic, prin care infrastructura va trebui divizată în zone distincte, limitând astfel mişcarea laterală a atacatorilor în caz de compromitere. Se impune utilizarea VLAN-urilor (Virtual Local Area Networks) şi a firewall-urilor de segmentare care să asigure izolarea diferitelor părţi ale reţelei din cadrul companiilor energetice, reducând impactul potenţial al unei breşe de securitate. Această abordare va contribui semnificativ la menţinerea integrităţii şi securităţii reţelei energetice ale companiilor, consolidând securitatea energetică a României.
Managementul patch-urilor şi actualizărilor de securitate este crucial pentru prevenirea exploatării vulnerabilităţilor cunoscute în sistemul energetic naţional. Se impune implementarea unui program riguros de actualizare continuă pentru toate sistemele şi aplicaţiile prin care se asigură că infrastructura este protejată împotriva ameninţărilor emergente. Utilizarea sistemelor de management al actualizărilor, cum ar fi Windows Server Update Services (WSUS) şi System Center Configuration Manager (SCCM), va facilita distribuirea rapidă şi eficientă a patch-urilor critice, menţinând securitatea sistemelor informatice din energie la un nivel optim.
Auditarea periodică a securităţii este vitală pentru a evalua eficienţa măsurilor implementate şi pentru a identifica posibilele vulnerabilităţi în sectorul energetic naţional. Realizarea de audituri de securitate anuale şi la intervale regulate asigură conformitatea cu standardele şi reglementările de securitate şi permite ajustarea măsurilor de protecţie în funcţie de noile ameninţări cibernetice din energie.
Formarea continuă şi conştientizarea în securitatea cibernetică pentru toţi angajaţii din sectorul energetic este esenţială pentru a reduce riscul erorilor umane, care sunt adesea vectori principali pentru atacurile cibernetice. Strategia impune astfel implementarea unui program continuu de igienă cibernetică, constând în formare şi conştientizare, folosind platforme de e-learning şi simulări săptămânale de atacuri de phishing, care să crească competenţele de securitate ale angajaţilor şi să asigure o reacţie adecvată în cazul unui incident de securitate cibernetică.
Planurile de răspuns la incidente şi continuitatea activităţii energetice trebuie să fie bine definite şi testate periodic pentru a asigura o reacţie rapidă şi coordonată în cazul unui atac cibernetic. Dezvoltarea şi testarea regulată a acestor planuri la nivelul fiecărei companii din sectorul energetic va asigura minimizarea impactului asupra operaţiunilor, fluxurilor tehnologice şi asigurarea continuităţii serviciilor critice. Utilizarea platformelor de gestionare a incidentelor, cum ar fi Service Now şi Splunk, şi elaborarea planurilor de recuperare în caz de dezastru, sunt esenţiale pentru gestionarea eficientă a incidentelor şi menţinerea funcţionalităţii infrastructurii energetice.
Monitorizarea continuă şi gestionarea ameninţărilor sunt esenţiale pentru menţinerea unui nivel ridicat de securitate pe termen lung în sector. Strategia impune implementarea unui sistem de monitorizare continuă a reţelelor şi sistemelor informatice care să permită detectarea şi răspunsul rapid la ameninţări în timp real. Utilizarea platformelor de tipul SIEM şi SOAR (Security Orchestration, Automation, and Response) pot asigura o capacitate de răspuns rapidă şi coordonată la incidentele de securitate în sectorul cibernetic.
Prezenta strategie impune evaluări periodice de risc care permit identificarea şi atenuarea potenţialelor ameninţări şi vulnerabilităţi, asigurând astfel o înţelegere clară a riscurilor şi implementarea măsurilor adecvate de protecţie în sectorul cibernetice. Realizarea acestor evaluări pe baza standardelor ISO 31000 şi utilizarea instrumentelor de evaluare a riscurilor, cum ar fi Risk Watch, vor contribui la menţinerea securităţii infrastructurii energetice a României.
Prezenta strategie încurajează colaborarea şi parteneriatele pentru securitate între companiile din sectorul energetic, pe de-o parte, şi agenţii guvernamentale, parteneri din industrie şi organizaţii internaţionale, pe de altă parte, cu scopul de a îmbunătăţi capacitatea de răspuns la ameninţări şi securitatea generală a infrastructurii energetice. Utilizarea platformelor de partajare a informaţiilor despre ameninţări, de tipul PNRISC, şi dezvoltarea parteneriatelor public-private sunt cruciale pentru menţinerea unui nivel ridicat de securitate în sectorul energetic şi constituie o condiţie esenţială de prevenire a oricăror tipuri de ameninţări cibernetice.