Subcapitolul 2 - NIVELUL NAŢIONAL - Strategie din 2024 energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050

M.Of. 1226 bis

În vigoare
Versiune de la: 5 Decembrie 2024
SUBCAPITOLUL 2:NIVELUL NAŢIONAL
Politicile şi măsurile prin care România acţionează pentru îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor europene sunt conţinute în următoarele documente programatice (prezentare non exhaustivă):
Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030(PNIESC), aprobat prin Hotărârea nr. 1076/2021, se află în prezent în curs de actualizare, urmând să fie aprobat printr-un act normativ. PNIESC reprezintă angajamentul României de a contribui la îndeplinirea obiectivelor europene stabilite pentru anul 2030 în domeniul energiei şi climei, prin stabilirea unor: (i) ţinte naţionale privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră, creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final de energie, îmbunătăţirea eficienţei energetice în toate sectoarele economice şi creşterea gradului de interconectare a pieţei interne de energie electrică la piaţa europeană de energie, precum şi a unor (ii) politici şi măsuri pentru atingerea respectivelor ţinte. Ţintele, politicile şi măsurile stabilite în cadrul PNIESC subliniază angajamentul României de a se alinia la obiectivele UE pentru un viitor energetic durabil, cu emisii reduse de carbon. PNIESC vizează nu doar aspectele tehnice privind dezvoltarea şi integrarea SRE şi reducerea emisiilor GES, ci şi dimensiunile sociale şi economice, asigurându-se că tranziţia energetică va fi benefică atât pentru mediu, cât şi pentru cetăţeni.
Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - România Neutră în 2050 (STL), a fost elaborată în conformitate cu prevederile Anexei IV a Regulamentului (UE) 2018/1999 şi aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2023.
În cadrul STL sunt evidenţiate elemente esenţiale pentru realizarea transformării economice necesare îndeplinirii obiectivelor şi atingerii ţintelor stabilite la nivel naţional, în conformitate cu obiectivul european de atingere a neutralităţii climatice in orizontul anului 2050, prin implementarea Pachetului legislativ Pregătiţi pentru 55.
Regulamentul (UE) 2018/1999 stabileşte procesul prin care statele membre elaborează aceste strategii care trebuie să fie în concordanţă cu planurile naţionale integrate de energie şi schimbări climatice ale statelor membre pentru perioada 2021-2030, precum şi cu strategiile şi planurile naţionale din domeniile relevante.
Astfel, STL, prin scenariul ales - România Neutră - care vizează reducerea emisiilor nete cu 99% comparativ cu nivelul din 1990, este armonizată cu foaia de parcurs Pactul ecologic european şi conduce la implementarea Pachetului legislativ Pregătiţi pentru 55, cu o perspectivă de cel puţin 30 de ani, urmărind următoarele:
- Reducerea emisiilor de GES şi îmbunătăţirea reducerii emisiilor prin absorbţie;
- Reducerea emisiilor şi îmbunătăţirea reducerii emisiilor prin absorbţie în fiecare sector care generează gaze cu efect de seră: producţia de electricitate, industrie, transport, sisteme de încălzire şi răcire şi sectorul clădirilor (rezidenţial şi terţiar), agricultură, deşeuri şi LULUCF;
- Progresul aşteptat în tranziţia către o economie cu emisii scăzute de GES, inclusiv intensitatea GES;
- Intensitatea CO2 a produsului intern brut (PIB), estimări aferente investiţiilor pe termen lung şi strategii pentru CDI aferente;
- În măsura în care este fezabil, efectul socio-economic preconizat al măsurilor de decarbonare, inclusiv, printre altele, aspecte legate de dezvoltarea macroeconomică şi socială, riscurile şi beneficiile pentru sănătate şi protecţia mediului;
- Legături cu alte obiective naţionale pe termen lung, planificare şi alte politici, măsuri şi investiţii.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, aprobat de Consiliul UE la 28 octombrie 2021, modificat prin Decizia de implementare a Consiliului din data de 11 Decembrie 2023 include finanţări totale de 28,5 mld. EUR(14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) şi acoperă 66 de reforme şi 111 investiţii (177 de măsuri), structurat în jurul a 16 componente. PNRR se concentrează pe tranziţia verde şi digitalizare, dedicând o componentă substanţială pentru independenţa de combustibilii fosili şi promovarea energiei verzi. Printre măsurile principale se numără accelerarea producţiei de energie din SRE, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi recalificarea forţei de muncă afectată de tranziţie. Acest plan vizează, de asemenea, consolidarea infrastructurii digitale şi sprijinirea gospodăriilor vulnerabile spre o tranziţie energetică sustenabilă.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030)este răspunsul României la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi stabileşte cadrul naţional pentru implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), oferind răspunsuri la provocările schimbărilor climatice, în acord cu obiectivele Acordului de la Paris şi ale Cadrului Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre, precum şi cu documentele strategice ale UE, asigurând astfel coerenţa politicilor pentru dezvoltare durabilă la nivel naţional.
Strategia naţională privind economia circulară (SNEC) abordează reducerea consumului de energie, de creştere a eficienţei energetice şi de utilizare a surselor de energie regenerabilă pe durata de viaţă a produselor sau în faza de producţie, precum şi promovarea achiziţiilor publice ecologice din prisma circularităţii, în toate sectoarele, printr-o manieră transversală. Planul de acţiune pentru SNEC (PAEC) prevede acţiuni de evaluare şi creştere a gradului de utilizare a biomasei provenite din activităţi agricole şi forestiere, respectiv nămoluri pentru producerea energie (biogazului).
Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung (SNRTL) pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050
Principalele acte normative prin care reglementările europene aferente pachetelor legislative cu impact asupra sectorului energetic au fost transpuse în legislaţia naţională sunt:
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, aprobată cu modificări prin Legea nr. 114/2013, cu modificările şi completările ulterioare,stabileşte cadrul juridic pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon, în condiţii de siguranţă din punctul de vedere al mediului, pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice.
Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare stabileşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării optime a resurselor primare de energie şi a atingerii obiectivelor de securitate energetică, competitivitate şi dezvoltare durabilă în condiţii de accesibilitate, disponibilitate şi suportabilitate a preţurilor şi cu respectarea normelor de siguranţă, calitate şi protecţie a mediului.
Legea privind eficienţa energetică nr. 121/2014,cu modificările şi completările ulterioare creează cadrul legal pentru elaborarea şi aplicarea politicii naţionale în domeniul eficienţei energetice. Măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice se aplică pe întreg lanţul: resurse primare, producere, distribuţie, furnizare, transport şi consum final.
Legea nr. 184/2018 privind stabilirea sistemul de promovare a energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare stabileşte cadrul legal pentru extinderea utilizării surselor regenerabile de energie prin atragerea de investiţii care sporesc securitatea energetică, stimulează dezvoltarea, locală şi regională şi ocuparea forţei de muncă şi reduc poluarea.
Legea nr. 362/2018, prin care România a transpus Directiva (UE) 2016/1.148, impune măsuri specifice pentru creşterea nivelului de securitate cibernetică a reţelelor şi sistemelor informatice utilizate în sectoarele vitale, inclusiv energie.
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificările şi ulterioare are ca obiectiv principal protejarea consumatorilor vulnerabili de creşterea preţurilor la energie prin acordarea de sprijin pentru încălzirea locuinţelor, pentru consumul de energie, pentru achiziţionarea de produse şi servicii pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor sau pentru racordarea la reţeaua energetică.
Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonarea sectorului energetic, aprobată pin Legea 334/2022, cu modificările ulterioare, s-a stabilit cadrul legal general pentru eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic, termenele pentru dezafectarea şi conservarea capacităţii totale instalate de energie pe bază de lignit şi cărbune, de 4.920 MW, până la 31 decembrie 2032, măsurile de reconversie şi formare profesională, precum şi alte măsuri socio-economice pentru tranziţia forţei de muncă şi oportunităţi economice la nivel local, inclusiv ajutorul de stat pentru reducerea impactului socio-economic.
Legea nr. 237/2023privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi transporturilor (Legea hidrogenului) stabileşte obligaţii pentru furnizorii de combustibili şi pentru consumatorii industriali de hidrogen.
Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore prevede ca pentru operaţionalizarea investiţiilor în energia eoliană pe mare, Ministerul Energiei va demara, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, un studiu de specialitate în baza căruia va fi pregătită procedura de concesiune şi activităţile de explorare, construcţie a centralelor electrice eoliene pe mare şi exploatare a acestora.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2023 pentru aprobarea Planului de amenajare a spaţiului maritim, aprobată prin Legea nr. 152/2024. Obiectivul principal al Planului vizează promovarea unui proces decizional coordonat şi integrat privind dezvoltarea durabilă a regiunii Mării Negre, prin politici coerente privind domeniul marin.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2024 privind înfiinţarea reţelei naţionale de ghişee unice de eficienţă energetică are ca obiective principale facilitarea accesului la programele de finanţare şi la informaţii privind eficienţa energetică în clădiri şi gospodării, renovarea energetică a clădirilor şi utilizarea surselor regenerabile de energie, precum şi a sprijinirii implementării şi monitorizării stadiului atingerii ţintelor naţionale privind eficienţa energetică şi rezilienţa la schimbările climatice, se înfiinţează reţeaua naţională de ghişee unice de eficienţă energetică.