Secţiunea 1 - Strategie din 2021 Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027
M.Of. 559 bis
În vigoare Versiune de la: 31 Mai 2021
SECŢIUNEA 1:
Principalele rezultate vizate a fi obţinute prin implementarea SNOFM 2021-2027 sunt următoarele:
- îmbunătăţirea sistemului de elaborare a politicilor publice în domeniul ocupării şi formării profesionale prin implementarea unui mecanism de colectare sistematică a informaţiilor din piaţa muncii, de anticipare şi prognozare a nevoii de competenţe pe sectoare de activitate, în profil regional şi după mediu rezidenţial, de evaluare, monitorizare şi revizuire a măsurilor implementate;
- reducerea deficitului de forţă de muncă, prin stimularea potenţialului de ocupare a forţei de muncă disponibile, ca răspuns la provocările pe termen mediu şi lung determinate de declinul demografic şi de migraţie;
- îmbunătăţirea accesului la ocupare al persoanelor din cadrul grupurilor dezavantajate - persoane inactive, şomeri, inclusiv şomeri de lungă durată, tineri, inclusiv NEETs, femei, persoane care au calitatea de unici întreţinători a familiilor monoparentale şi/sau persoane care au copii mai mici de 12 ani,persoane cu dizabilităţi, persoane din zone rurale, persoane eliberate din detenţie, tineri postinstituţionalizaţi etc., prin reducere/eliminarea barierelor care le împiedică să intre sau să revină pe piaţa muncii, respectiv prin îmbunătăţirea angajabilităţii acestora;
- intensificarea sporirea intervenţiilor de stimulare a ocupării, corelat cu creşterea nivelului de adaptabilitatea acestora, atât la nevoile diferitelor grupuri, cât şi la cele individuale, prin implementarea de instrumente adecvate, bazate pe intervenţii mai aproape de beneficiari, prin crearea de echipe mobile mixte, stabilirea de profiluri ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi evaluarea nevoilor acestora, inclusiv în ceea ce priveşte parcursurile antreprenoriale, pregătirea de pachete prestabilite de măsuri dedicate fiecărei categorii de persoane dezavantajate şi implementarea managementului de caz;
- creşterea relevanţei şi calităţii intervenţiilor de formare profesională, prin punerea în aplicare a unor măsuri bazate pe anticiparea nevoilor de competenţe, cu luarea în considerare a potenţialelor transformări ale pieţei muncii, determinate de fenomene precum: globalizarea, dezvoltarea tehnologică şi tranziţia la economia digitală;
- eficientizarea măsurilor de activare a categoriilor sociale dezavantajate pe piaţa muncii prin evaluarea şi monitorizarea atentă şi constantă a nevoilor acestora în raport cu provocările pieţei muncii;
- sporirea gradului de acoperire, a diversităţii şi a calităţii serviciilor de ocupare prin crearea unor parteneriate între instituţiile/autorităţile publice responsabile, mediul privat, organizaţiile non-guvernamentale relevante, inclusiv entităţile de economie socială şi partenerii sociali, bazate pe o colaborare intens-participativă, precum şi prin stimularea furnizorilor de servicii de ocupare acreditaţi şi a întreprinderilor sociale de inserţie, în condiţii de sustenabilitate;
- debirocratizarea, eficientizarea şi flexibilizarea activităţii serviciului public de ocupare, prin implementarea unor instrumente digitale moderne şi prin regândirea procedurilor de lucru, aşa încât să se asigure interacţiunea facilă şi rapidă atât cu angajatorii, cât şi cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cu focus pe mediere;
- îmbunătăţirea ocupării tinerilor NEETs prin implementarea de măsuri de tipul Garanţiei pentru tineret consolidate, structurate în patru faze, respectiv cartografierea, informarea, pregătirea şi oferta propriu-zisă şi organizate în conformitate cu circumstanţele naţionale, regionale şi locale, acordând atenţie perspectivei de gen şi diversităţii tinerilor care sunt vizaţi de aceste scheme;
- întărirea rolului economiei sociale în ceea ce priveşte ocuparea persoanelor dezavantajate, prin implementarea unor măsuri care să sprijine inclusiv procesul de integrare socio-profesională a acestora în cadrul întreprinderilor sociale de inserţie;
- creşterea vizibilităţii sectorului economiei sociale pentru o mai mare recunoaştere din partea factorilor interesaţi din mediul public sau privat, la nivel naţional sau european, prin dezvoltarea unor instrumente şi structuri colaborative/participative, cu rol de monitorizare, evaluare, promovare, sensibilizare, conştientizare, sprijinire din punct de vedere organizaţional şi tehnic a entităţilor din acest sector;
- o mai bună valorificare a potenţialului antreprenorial, în special al persoanelor subreprezentate sau dezavantajate în ecosistemul antreprenorial din România, şi creşterea masei critice a IMM-urilor, prin implementarea de scheme de antreprenoriat care să asigure atât premisele sustenabilităţii start-upurilor (inclusiv de economie socială), cât şi pe cele de depăşire cu succes a potenţialelor dificultăţi economice şi de dezvoltare ulterioară, prin inovare şi digitalizare;
- reducerea deficitelor de forţă de muncă, prin pachete de măsuri adaptate nevoilor economice şi sociale de la nivel local/regional, identificate şi fundamentate pe date statistice/administrative robuste;
- atenuarea efectelor negative determinate de pandemia COVID-19, în special a riscului de şomaj, prin măsuri de răspuns rapid, menite să sprijine păstrarea locurilor de muncă, tranziţiile dinspre inactivitate spre ocupare, precum şi dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor relevante pe piaţa muncii, a adaptabilităţii şi rezilienţei forţei de muncă.