Secţiunea 3 - Context şi evoluţii economice - Strategie din 2021 Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027

M.Of. 559 bis

În vigoare
Versiune de la: 31 Mai 2021
SECŢIUNEA 3:
3.1.Context şi evoluţii economice
România a înregistrat o evoluţie economică pozitivă în perioada 2011-2019, Produsul Intern Brut (PIB-ul) înregistrând creşteri reale semnificative comparativ cu evoluţia mediei europene UE-27. Aceste evoluţii economice bune au fost resimţite şi pe piaţa muncii printr-o îmbunătăţire semnificativă a principalilor indicatori de ocupare şi şomaj şi prin îndeplinirea la nivelul anului 2019 a ţintei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă asumate în contextul Strategiei Europa 2020. Totuşi, se preconizează că impactul pandemiei şi măsurile adoptate pentru reducerea răspândirii SARS-CoV-2 vor determina o deteriorare a situaţiei economice şi a indicatorilor de piaţa muncii. Conform prognozelor disponibile pentru anul 2020 s-a anticipat o dinamică negativă a PIB-ului real, dar şi o evoluţie negativă a principalilor indicatori de piaţa muncii.
Figura nr. 5 - Evoluţia Produsului Intern Brut (creştere reală, %)
Sursa datelor: Eurostat 2008-2019, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză - Prognoza preliminară de toamnă - luna noiembrie 2020
3.2.Evoluţia principalilor indicatori statistici şi administrativi ai pieţei muncii
(1)3.2.1. Evoluţiile demografice negative
România continuă să înregistreze evoluţii demografice negative accentuate. În anul 2019 populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) s-a diminuat cu peste 152.000 de persoane comparativ cu valoarea înregistrată în anul precedent.
Astfel, în anul 2019 populaţia în vârstă de muncă a fost de 12,78 milioane de persoane, pe sexe distribuţia fiind de 51% bărbaţi şi 49% femei.
Analiza demografică indică o continuare a reducerilor semnificative de populaţie în vârstă de muncă şi populaţie tânără (sub 15 ani). În perioada 2010 - 2019, populaţia în vârstă de muncă s-a redus cu peste 1,038 milioane de persoane, iar aproximativ 75% (diminuare de 780.000 persoane) din această reducere a fost înregistrată în perioada 2014-2019.
Evoluţiile demografice accentuat negative în rândul populaţiei în vârstă de muncă reprezintă un factor deosebit de îngrijorător pentru piaţa muncii din România. Aceste tendinţe de scădere a populaţiei active vulnerabilizează perspectivele de creştere economică şi dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung, dar şi sustenabilitatea sistemului de pensii publice.
Populaţia rezidentă cu vârsta sub 15 ani a înregistrat un declin de aproximativ 163.800 persoane în perioada 2010 - 2019 şi de 58.650 persoane în perioada 2014-2019. Astfel, în anul 2019 populaţia rezidentă sub 15 ani a fost de 3,042 milioane de persoane, o pondere de 15,7% în populaţia totală. În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei cu vârsta peste 65 de ani, în perioada 2010 - 2019 se înregistrează o creştere de 321.600 de persoane, până la o valoare de aproximativ 3,6 milioane de persoane. În anul 2019, această grupă de vârstă are o pondere de 18,5% în populaţia totală, iar pe sexe se remarcă o distribuţie diferită comparativ cu celelalte grupe de vârstă având în vedere că 40% din persoane sunt bărbaţi şi 60% femei.
În acest context, se identifică necesitatea implementării de măsuri şi acţiuni adiţionale care să vizeze participarea deplină pe piaţa muncii a resurselor de forţă de muncă disponibilă, pentru limitarea efectelor negative ale declinului demografic.
Totodată este necesară promovarea conceptului de îmbătrânire activă şi în condiţii bune de sănătate, precum şi a unor măsuri de activare şi reţinere pe piaţa muncii, astfel încât toate persoanele vârstnice interesate să îşi poată continua viaţa activă, măsuri care să fie corelate cu alte documente programatice din domeniu, în continuarea obiectivelor stabilite prin Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 - 2020.
(2)3.2.2. Rata de ocupare şi evoluţia numărului de persoane ocupate
Rata de ocupare (pentru grupa de vârstă 20-64 ani) a fost 70,9% în anul 2019, în creştere cu 1 punct procentual comparativ cu valoarea din anul 2018, iar media europeană a ratei de ocupare UE-27 a fost de 73%. Valoarea înregistrată este superioară ţintei de 70% asumată la nivel naţional în contextul Strategiei Europa 2020. Totuşi, reducerea activităţilor economice pentru limitarea răspândirii pandemiei COVID-19 va avea un impact pe piaţa muncii pe termen scurt şi mediu şi va determina cel mai probabil stoparea tendinţei de creştere a ratei de ocupare.
Susţinerea unui nivel ridicat al ocupării forţei de muncă trebuie să reprezinte în continuare o prioritate pentru a putea valorifica în termeni optimi potenţialului economic al României.
În plus, intervenţiile pe piaţa muncii şi măsurile de reducere a impactului pandemiei COVID-19 trebuie să fie în concordanţă cu eforturile pe termen lung de facilitare a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii.
Provocările structurale ale pieţei muncii din România, dar şi perspectivele economice negative pe termen scurt determină necesitatea adaptării cadrului de reglementare, acţiunilor şi măsurilor pe termen scurt şi mediu pentru echilibrarea pieţei muncii şi pentru continuarea eforturilor de integrare şi creştere a participării persoanelor inactive apte de muncă şi a grupurilor de persoane care întâmpină dificultăţi în procesul de revenire la statutul de persoană ocupată.
În ceea ce priveşte evoluţia ratei de ocupare pe sexe, în anul 2019 rata de ocupare pentru bărbaţi şi pentru femei a înregistrat evoluţii pozitive comparativ cu valorile din anul precedent. Rata de ocupare pentru femei a crescut cu 0,7 puncte procentuale până la valoarea de 61,3%, în timp ce rata de ocupare pentru bărbaţi a crescut cu 1,4 puncte procentuale faţă de valoarea din 2018 la 80,3%. Acestei evoluţii au determinat creşterea diferenţei între rata de ocupare a bărbaţilor şi a femeilor până la o valoare de 19 puncte procentuale în anul 2019. Rata de ocupare a bărbaţilor înregistrează în România o valoare superioară mediei europene UE-27 (78,9% în anul 2019). În cazul femeilor, rata de ocupare naţională este sub media UE-27 (67,2% în anul 2019).
Reducerea diferenţelor de participare pe piaţa muncii între femei şi bărbaţi trebuie să constituie o prioritate pentru măsurile şi acţiunile adoptate pe termen scurt şi mediu pentru a permite o participare deplină a forţei de muncă disponibile.
Situaţia participării pe piaţa muncii variază foarte mult în plan regional, în special între femei şi bărbaţi şi între persoane cu nivel de educaţie diferit.
Astfel, după cum se poate observa în Figura nr. 6, în anul 2019 rata de ocupare (grupa de vârstă 20-64 ani) a înregistrat evoluţii pozitive, în toate regiunile României atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, comparativ cu situaţia din anul 2014. Există în continuare discrepanţe în plan regional Nord-Est, Bucureşti-Ilfov, Nord-Vest şi Sud-Muntenia înregistrând valori ale ratei de ocupare peste sau la nivelul ţintei naţionale de 70%.
Figura nr. 6 - Evoluţia ratei de ocupare pe regiuni (grupa de vârstă 20-64 ani) 2014 comparativ cu 2019
Sursa: EUROSTAT
Rata de ocupare în rândul bărbaţilor este în general ridicată în majoritatea regiunilor, existând o diferenţă de 12 puncte procentuale între regiunea Nord-Est 87,3% şi regiunea - Centru 75,3%.
Măsurile şi acţiunile pentru piaţa muncii implementate în perioada noului cadru strategic post 2020 trebuie să vizeze cu precădere activarea forţei de muncă feminine din regiuni precum Sud-Est, Centru, Vest şi Sud-Muntenia.
Rata de ocupare în rândul tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani) a fost 24,7% în anul 2019, în creştere cu 2,2 puncte procentuale faţă de anul 2014, dar în continuare mult sub media UE-27 (33,4% în 2019). În plan regional, disparităţile sunt la fel de ridicate, cu diferenţe de peste 24 puncte procentuale între regiunea Nord-Est (37,4%) şi Vest (12,9%). Femeile tinere au rata de ocupare mult mai redusă decât cea înregistrată în rândul bărbaţilor, iar în plan regional cele mai mici rate de ocupare se înregistrează în următoarele regiuni: Vest (femei 9,9%, bărbaţi 15,6%), Centru (femei 11,3%) şi Bucureşti - Ilfov (bărbaţi 19,9%). În acest sens, sunt necesare măsuri adiţionale care să stimuleze participarea pe piaţa muncii a tinerilor din regiunile cu o rată a ocupării sub media naţională, respectiv Vest, Centru, Bucureşti-Ilfov, Nord-Vest şi Sud-Est.
Pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani rata de ocupare a înregistrat o valoare de 47,8% în anul 2019, în creştere cu 4,7 puncte procentuale faţă de valoarea din anul 2014. Dar şi în cazul acestui grup sunt înregistrate diferenţe regionale foarte ridicate. În anul 2019, rata de ocupare a persoanelor vârstnice a înregistrat valoarea cea mai ridicată de 63% în Nord-Est, la o distanţă de 22,7 puncte procentuale de regiunea Centru (40,3%) unde a fost înregistrată valoarea cea mai redusă. Pe sexe, cea mai ridicată rată este înregistrată atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei în regiunea Nord-Est (72,8% bărbaţi, 53,6% femei), iar cea mai redusă rată se înregistrează în următoarele regiuni: pentru femei Sud-Est 31%, Bucureşti - Ilfov 30,1%, Centru 29,4% şi Vest 28,7%; pentru bărbaţi Vest 53,6% şi Centru 52,4%.
După nivelul de educaţie, în anul 2019, cel mai ridicat nivel al ratei de ocupare s-a înregistrat în rândul persoanelor absolvente de învăţământ superior 89,2% (grupa de vârstă 20-64 ani) peste media europeană UE-27 de 84,8%. Rata de ocupare a persoanelor cu nivel mediu de educaţie (ISCED14 3-4) a fost de 70,5%, iar pentru persoanele cu un nivel redus de educaţie (ISCED 0-2) rata de ocupare a fost 56,8% în anul 2019. Comparativ cu valorile înregistrate în anul 2014 se remarcă evoluţii pozitive la toate nivelurile de educaţie, totuşi mult mai reduse în cazul persoanelor cu un nivel redus ISCED 0-2.
__________
14 Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei
Figura nr. 7 prezintă distribuţia ratei de ocupare în anul 2019 pentru grupa de vârstă 20-64 ani în plan regional, pe sexe şi nivel de educaţie. Se remarcă faptul că rata de ocupare pentru persoanele absolvente de învăţământ superior ISCED 5-8 este ridicată în toate regiunile, cu valori de peste 80% şi, în unele cazuri, de peste 90%, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Diferenţe majore în plan regional sunt înregistrate în special în rândul persoanelor cu un nivel redus de educaţie ISCED 0-2 şi, în mod deosebit, în rândul femeilor, unde se remarcă o diferenţă de peste 50 de puncte procentuale între regiunea cea mai performantă Nord-Est (68,1%) şi Centru (16,8%). Rate de ocupare a femeilor cu un nivel redus de educaţie sunt înregistrate şi în regiunile Vest (24,5%) şi Sud-Est (32,9%).
Figura nr. 7 - Rata de ocupare după regiune, sex şi nivel de educaţie (populaţia 20 -64 ani) în anul 2019
Sursa: EUROSTAT
În acest sens, sunt necesare analize aprofundate pentru identificarea cauzelor ce determină aceste diferenţe semnificative în plan regional şi adoptarea de măsuri adiţionale dedicate regiunilor (Centru, Vest, Sud-Est) pentru a înregistra o creştere semnificativă a ratei de ocupare feminine în rândul persoanelor cu un nivel de educaţie ISCED 0-2.
(3)3.2.3. Rata şomajului
În anul 2019, rata şomajului15 s-a păstrat la un nivel redus, atingând valoarea de 3,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai mică faţă de valoarea din anul precedent şi cu 2,9 puncte procentuale mai mică decât valoarea din 2014. Rata şomajului din România se afla sub media europeană UE-27 de 6,7%. În plan regional, rata şomajului are valori ridicate în Sud-Est 6,4%, Centru 5,3% şi Sud-Vest Oltenia 5,3%, la polul opus se situează regiunile Bucureşti-Ilfov 2,5% şi Nord-Est 2,1%.
__________
15 Conform metodologiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii
Pe grupe de vârstă, în anul 2019 cea redusă rată a şomajului s-a înregistrat în rândul persoanelor între 55 şi 64 ani, respectiv 2,4%. Rata şomajului pentru tineri (grupa 15-24 ani) continuă să fie ridicată, respectiv 16,8% în creştere cu 0,6 puncte procentuale faţă de valoarea de înregistrată în anul precedent, dar cu 7,2 puncte procentuale mai redusă decât valoarea înregistrată în anul 2014.
Figura nr. 8 Evoluţia ratei şomajului 2009-2019 şi prognoze pe termen scurt
Sursa: EUROSTAT 2009-2019, Prognoza de primăvară a Comisiei Europene 2020 şi 2021
Pe sexe, în anul 2019 diferenţa între rata şomajului pentru bărbaţi şi cea pentru femei a fost de 0,9 puncte procentuale (4,3% la bărbaţi faţă de 3,4% la femei). Atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, rata şomajului în România înregistrează niveluri inferioare mediei europene UE-27 (6,4% la bărbaţi faţă de 7,1% la femei).
Pe termen scurt sunt necesare măsuri de limitare a creşterii şomajului în contextul pandemiei COVID-19 şi de reintegrare rapidă în muncă a persoanelor care îşi vor pierde locul de muncă ca urmare a reducerii activităţii economice.
Numărul total de şomeri în anul 2019 a fost de 353,4 mii persoane, în scădere cu 26,3 mii persoane faţă de anul precedent şi cu 275,3 mii de persoane, comparativ cu valoarea din anul 2014. Totuşi, diminuarea activităţii economice în contextul pandemiei va determina o creştere a numărului de şomeri în anul 2020. În acest sens, sunt necesare măsuri focalizate de suport pentru persoanele disponibilizate în scopul limitării perioadei de şomaj şi reintegrării rapide în activităţi productive. Pe regiuni, în Sud-Est (18,6% ponderea din totalul naţional), Sud-Muntenia (17,9%) şi Centru (14,6%) sunt localizaţi peste 51% din numărul total de persoanele şomere de la nivel naţional. Regiunea Vest cu 7,2% are ponderea cea mai mică de şomeri în numărul total.
În rândul tinerilor (15-29 ani) numărul total de şomeri a fost de 152.700 persoane în anul 2019, în scădere faţă de anul precedent şi de valoarea din 2014. În continuare persoanele şomere tinere (15-29 ani) au o pondere ridicată de peste 43% în numărul total de şomeri.
Tabel nr. 2 Evoluţia numărului de şomeri pe grupe de vârstă

2009^1

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

15+ ani

624.0 - -

651.7

659.4

627.2

653

628.7

623.9

529.9

449.3

379.7

353.4

15-29 ani

258.1

272.4

280.4

274.3

279.4

277.1

263.1

222.1

195.6

158.9

152.7

Şomeri de lungă durată 15+ani

192.4

225.1

270.5

277.2

294.9

258.5

273.9

265

186.1

167.4

150

Pondere 15-29 ani în Total

41.4%

41.8%

42.5%

43.7%

42.8%

44.1%

42.2%

41.9%

43.5%

41.8%

43.2%

Pondere 55-64 ani în Total

5.4%

5.8%

6.3%

6.3%

6.8%

6.4%

6.9%

7.1%

8.4%

8.0%

8.0%

Pondere şomeri de lungă durată în Total

30.8%

34.5%

41.0%

44.2%

45.2%

41.1%

43.9%

50.0%

41.4%

44.1%

42.4%

Sursa: EUROSTAT, Valori exprimate în mii de persoane, INS pentru anul 2009
^1) Date recalculate după Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2011
Numărul de şomeri de lungă durată s-a diminuat în ultimii ani până la valoarea de 150 mii de persoane în anul 2019. Cu toate acestea, ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de şomeri a rămas relativ mare, în anul 2019 fiind de 43,4%. De asemenea, în rândul şomerilor de lungă durată 46,5% din persoane se află în şomaj de peste 24 luni.
În ceea ce priveşte prognozele pe termen scurt ale evoluţiei ratei şomajului ale Comisiei Europene, pentru România se estimează: 6,2% (2021) şi 5,1% (2022), iar pentru UE 27: 8,6% (2021) şi 8,0% (2022).
Astfel, sunt necesare măsuri personalizate pentru şomerii de lungă durată, inclusiv prin stimularea participării la măsuri de educaţie şi formare adaptate la nevoile pieţei muncii.
(4)3.2.4. Rata NEETs (tineri care nu sunt nici în ocupare şi nici în educaţie sau formare)
Rata NEETs are o evoluţie oscilantă în România şi s-a aflat în permanenţă peste media europeană UE-27. Valoarea acestui indicator a înregistrat o creştere în 2019 de 0,2 puncte procentuale, comparativ cu valoarea din anul precedent, valoarea înregistrată fiind 14,7% (grupa de vârstă 15-24 ani). Se observă o scădere a acestei rate comparativ cu anul 2014, dar valoarea din 2019 este superioară celei din 2009.
În plan teritorial, în anul 2019 cele mai ridicate valori ale ratei NEETs (15-24 ani) s-au înregistrat în regiunile Centru (22,7% total şi 25,2% rata pentru femei şi 20,3% rata pentru bărbaţi), Sud-Muntenia (18,9% total şi 25,6% rata pentru femei) şi Sud-Est (18,8% total şi 23,7% rata pentru femei).
Astfel, este necesară focalizarea de resurse şi investiţii în măsuri dedicate tinerilor NEET din aceste regiuni, în special pentru integrarea populaţiei feminine, dar şi a celei masculine din regiunea Centru.
După gradul de urbanizare, se observă o rată NEETs (grupa de vârstă 15-24 ani) cu valori mai mari în oraşele mici şi zonele sub-urbane (16,6% şi 19,4% rata pentru femei) şi în zonele rurale (17,5% şi 22,5% rata pentru femei).
Având în vedere că rata NEETs continuă să fie mai ridicată în anul 2019 pentru grupa de vârstă 1529 de ani (16,8%), este necesară modificarea legislaţiei prin extinderea categoriei de vârstă a grupului ţintă al tinerilor NEETs şi utilizarea acesteia ca referinţă pentru măsurile dedicate tinerilor.
Femeile continuă să înregistreze un nivel ridicat al ratei NEETs (15-29 ani) de 22,1%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul 2018. În rândul bărbaţilor, nivelul înregistrat în anul 2019 a fost 11,8%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de anul precedent.
Tabel nr. 3 Evoluţia ratei NEETs pe grupe de vârstă şi sexe (%)

2009^1)

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Rata NEETs 15-24 ani UE-27

12.3

12.7

12.7

13.1

13.0

12.6

12.2

11.7

11.0

10.5

10.1

Rata NEETs 15-29 ani UE-27

14.8

15.4

15.4

16.0

16.1

15.7

15.2

14.5

13.7

13.1

12.6

Rata NEETs 15-24 ani RO

14.6

16.6

17.5

16.8

17.0

17.0

18.1

17.4

15.2

14.5

14.7

Rata NEETs

15-29 ani RO

16.7

18.9

19.5

19.3

19.6

19.9

20.9

20.2

17.8

17.0

16.8

Rata NEETs 15-29 ani RO - Bărbaţi

12.4

14.7

16.7

16.3

16.2

16.5

16.1

15.2

13.2

12.0

11.8

Rata NEETs 15-29 ani RO - Femei

21.3

23.3

22.5

22.5

23.2

23.5

26.1

25.5

22.6

22.4

22.1

Sursa: EUROSTAT, INS pentru anul 2009
^1) Date recalculate după Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2011
(5)3.2.5. Distribuţia populaţiei ocupate în plan regional, pe activităţi ale economiei naţionale şi după statutul ocupaţional
În anul 2019, numărul de persoane ocupate în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 8,41 milioane de persoane, în creştere cu 26.1000 persoane faţă de anul precedent şi cu 153.500 de persoane
comparativ cu valoarea din anul 2014. Totuşi, nivelul din anul 2019 este cu aproximativ 128 mii de persoane mai mic decât numărul de persoane ocupate în anul 2009.
Populaţia ocupată din România reprezintă aproximativ 4,3% din populaţia ocupată în Uniunea Europeană (UE-27) de aproximativ 195 milioane de persoane.
În plan regional, numărul persoanelor ocupate a înregistrat valori de peste un milion de persoane în Nord-Est (1,5 milioane persoane), Sud-Muntenia (1,23), Bucureşti - Ilfov (1,15) şi Nord-Vest (1,14), iar cele mai reduse valori în Sud-vest Oltenia (809 mii persoane) şi Vest (726 mii persoane).
Tabel nr. 4 Populaţia ocupată (15-64 ani) pe regiuni şi sexe (mii persoane)

Total persoane ocupate 2019

Diferenţe persoane ocupate 2019-2014

Diferenţe persoane ocupate 2019- 2009^1

Bărbaţi ocupaţi 2019

Diferenţe bărbaţi ocupaţi 2019-2014

Diferenţe bărbaţi ocupaţi 2019-2009

Femei ocupate 2019

Diferenţe femei ocupat e 2019-2014

Diferenţe femei ocupate 2019-2009

Romania

8407.9

153.5

-128.0

4825.6

148.6

-2.1

3582.3

5

-126.0

Nord-Est

1500.3

68.7

48.2

855

72.4

49.6

645.4

-3.6

-1.4

Sud - Muntenia

1228.9

-9.9

-89.5

728.9

14

-39.2

500.1

-23.8

-50.3

Bucureşti - Ilfov

1150.9

92

93.8

596.4

32.4

32.2

554.5

59.6

61.5

Nord-Vest

1141.5

6.8

52.5

645

13

33.4

496.5

-6.2

19.1

Sud-Est

939

21.7

-77.1

569.7

10.2

-41.3

369.3

11.6

-35.9

Centru

912

36.5

-19.4

532.4

25.5

-0.9

379.7

11.1

-18.5

Sud - Vest Oltenia

809.6

-35.2

-83.7

473.4

-2.1

-26.6

336.1

-33.3

-57.1

Vest

725.6

-27.1

-52.7

424.9

-16.7

-9.4

300.7

-10.4

-43.4

^1) Sursa: EUROSTAT, INS pentru anul 2009 (Date recalculate după Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2011)
În anul 2019, populaţia ocupată cu un nivel de educaţie redus (ISCED 0-2) a fost de 1,43 milioane de persoane, înregistrând o evoluţie negativă comparativ atât anul 2014 (scădere de 453 de mii de persoane), cât şi cu anul 2009 (scădere de 439 mii de persoane).
Numărul persoanelor cu un nivel mediu de educaţie (ISCED 3-4) a fost de 5,16 milioane de persoane în anul 2019, înregistrând o creştere de 359 mii de persoane faţă de anul 2014, dar o scădere de 150 mii de persoane comparativ cu nivelul din anul 2009.
În rândul persoanelor cu un nivel ridicat de educaţie (ISCED 5-8) s-a înregistrat o creştere constantă a numărului de persoane ocupare. Valoarea din anul 2019 de 1,83 milioane de persoane este superioară atât anului 2014 (+247 mii de persoane), cât şi anului 2009 (+461 mii de persoane).
Aceste evoluţii reflectă modificări structurale în economia românească şi tranziţia spre un nivel superior de dezvoltare, caracterizat prin crearea de locuri de muncă în special pentru persoanele cu un nivel de educaţie superior.
Totuşi, sunt necesare măsuri de facilitarea a integrării pe piaţa muncii a persoanelor cu un nivel de educaţie redus în principal prin stimularea participării la programe de educaţie (tip A doua şansă) sau în programe de formare care să le permită practicarea unor ocupaţii cerute pe piaţa muncii.
(6)3.2.6.Populaţia ocupată pe activităţi economice
În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei ocupate pe activităţi economice (conform clasificării NACE16 revizuită), în anul 2019 sectoarele economice cu o contribuţie ridicată în ceea ce priveşte ocuparea erau agricultura, silvicultura şi pescuitul (21,1% din total populaţie ocupată), industria prelucrătoare (18,9%), comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (14,6%), construcţiile (8,2%) şi transportul şi depozitarea (5,9%).
__________
16 Nomenclatorul Activităţilor din Comunitatea Europeană
Următoarele sectoare economice au înregistrat creşteri accentuate ale populaţiei ocupate comparativ cu anul 2014:
- Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 159.300 persoane;
- Construcţii 80.400 persoane;
- Transport şi depozitare 75.200 persoane;
- Activităţi de asistenţă socială şi sănătate 59.100 persoane.
Activităţile economice care au înregistrat o diminuare a populaţiei ocupate, în anul 2019, comparativ nivelul înregistrat în anul 2014, au fost:
- Agricultură, silvicultură şi pescuit - 590.100 persoane;
- Industria extractivă -19.200 persoane;
- Activităţi ale gospodăriilor în calitate de angajator - 17.100 persoane.
Tabel nr. 5 Evoluţia populaţiei ocupate (15+ ani) pe activităţi economice (mii persoane)

2009

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2019-2014

2019-2009

Total

8952,4

8613,7

8535,4

8448,8

8670,6

8688,5

8680,3

66,6

-272,0

Agricultură, silvicultură şi pescuit

2683,9

2441,9

2183,8

1951,9

1974,9

1938,1

1843,8

-598,1

-840,1

Industria prelucrătoare

1671,2

1595,2

1551,4

1597,8

1667,7

1676,2

1641,1

45,9

-30,2

Industria extractivă

99,1

74,6

73,1

69,2

64,8

66,2

57,4

-17,2

-41,7

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer

126,1

92,3

82,5

81,5

80,1

85,1

83,9

-8,4

-42,3

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontamina

65,7

89,9

85,7

97,6

103,2

104,5

113,5

23,6

47,8

Construcţii

695,1

639,8

636,3

678,4

696,1

677,2

714,5

74,7

19,4

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

1093,0

1112,0

1149,0

1176,8

1207,0

1242,2

1271,1

159,1

178,1

Transport şi depozitare

444,4

432,3

475,3

472,4

492,3

510,9

512,2

80,0

67,8

Hoteluri şi restaurante

151,2

180,6

186,0

205,4

203,1

220,5

222,1

41,5

70,9

Informaţii şi comunicaţii

117,3

147,6

172,8

168,3

187,0

185,4

177,6

30,0

60,4

Intermedieri financiare şi asigurări

114,3

112,5

104,8

110,9

116,1

111,8

116,2

3,7

1,9

Tranzacţii imobiliare

15,2

20,8

22,0

18,1

14,8

16,6

20,9

0,1

5,7

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

145,5

193,4

185,5

195,6

215,4

217,5

215,1

21,7

69,6

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

143,3

183,6

204,1

206,8

206,1

210,7

226,7

43,1

83,4

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public

470,3

391,5

441,7

433,7

424,1

408,1

418,6

27,1

-51,7

Învăţământ

373,0

311,5

355,0

346,2

364,2

359,5

359,1

47,7

-13,9

Sănătate şi asistenţă socială

376,9

368,3

387,9

390,1

406,5

414,6

427,4

59,0

50,5

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative

46,5

55,2

56,6

61,3

65,5

63,8

69,3

14,0

22,8

Alte activităţi ale economiei naţionale

120,3

170,9

181,7

186,7

181,5

179,5

189,8

18,9

69,5

Sursa: INS
Din analiza populaţiei ocupate (15+ ani) în anul 2019 pe sectoare economice şi în plan regional, reiese că sectorul economic Agricultură, silvicultură şi pescuit avea o pondere ridicată în regiunile Nord-Est (pondere de 40,6% în total populaţiei ocupate în regiune) şi Sud-Vest Oltenia (pondere de 30,7% în total populaţiei ocupate în regiune), în timp ce la polul opus se regăseau regiunile Centru (9,5%), Vest (6,8%) şi Bucureşti-Ilfov (0,7%).
Industria reprezintă sectorul economic cu o pondere ridicată a populaţiei ocupate în regiunile Vest (42,8% din total populaţiei ocupată în regiune), Centru (32,5%), Nord-Vest (26,3%), Sud-Muntenia (24,1%), Sud-Est (22,1%) şi Sud-Vest Oltenia (22,1%).
Activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport, cazare şi servicii alimentare au o pondere importantă în ceea ce priveşte populaţia ocupată în anul 2019 în majoritatea regiunilor, dar în mod deosebit în Bucureşti-Ilfov (31,7%), Nord-Vest (24,8%), Sud-Est (24,7%), Centru (24,1%), Sud-Muntenia (23,6%) şi Vest (23,2%).
Populaţia ocupată în Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială are ponderi ridicate în majoritatea regiunilor,cele mai mari valori fiind înregistrate în Sud-Est, Nord-Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov.
Construcţiile reprezintă a cincea ramură ca pondere a populaţiei ocupate în toate regiunile, cu excepţia Bucureşti-Ilfov, unde se clasează pe locul şase cu o pondere de 7,4%.
Tabel nr. 6 Distribuţia populaţiei ocupate în anul 2019 pe sectoare economice şi în plan regional

Regiune

Sector Economic I

Sector Economic II

Sector Economic III

Sector Economic IV

Sector Economic V

Nord-Est

Agricultură, silvicultură şi pescuit - 40,6%

Activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport, cazare şi servicii alimentare - 18,5%

Industrie - 12,8%

Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială - 10,7%

Construcţii - 10,2%

Sud-Est

Activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport, cazare şi servicii alimentare - 24,7%

Industrie - 22,1%

Agricultură, silvicultură şi pescuit - 19,5%

Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială - 17,4%

Construcţii - 9,2%

Bucureşti - Ilfov

Activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport, cazare şi servicii alimentare - 31,7%

Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială - 20,3%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi administrative şi de asistenţă - 13,2%

Industrie - 9,6%

Informaţii şi comunicaţii - 8,4%

Centru

Industrie - 32,5%

Activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport, cazare şi servicii alimentare - 24,1%

Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială - 14,6%

Agricultură, silvicultură şi pescuit - 9,5%

Construcţii - 8,9%

Sud-Muntenia

Industrie - 24,1%

Activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport, cazare şi servicii alimentare - 23,6%

Agricultură, silvicultură şi pescuit - 19,6%

Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială - 12,3%

Construcţii - 9,3%

Sud-Vest Oltenia

Agricultură, silvicultură şi pescuit - 30,7%

Industrie - 22,1%

Activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport, cazare şi servicii alimentare - 20,6%

Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială - 13,2%

Construcţii - 6,6%

Nord-Vest

Industrie - 26,3%

Activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport, cazare şi servicii alimentare - 24,8%

Agricultură, silvicultură şi pescuit - 15,8%

Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială - 14,7%

Construcţii - 8,5%

Vest

Industrie - 42,8%

Activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport, cazare şi servicii alimentare - 23,2%

Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială - 11,5%

Agricultură, silvicultură şi pescuit - 6,8%

Construcţii - 5,8%

Sursa: Eurostat, % ponderea populaţiei ocupate în sectorul economic respectiv în total populaţie ocupată în regiune, grupa de vârstă 15-64 ani
În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei ocupate pe grupe majore din Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR), în anul 2019, au înregistrat creşteri relevante, faţă de anul 2014, după cum urmează:
- Specialişti în diverse domenii de activitate (Grupa 2) 185.800 persoane;
- Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (Grupa 5) 156.700 persoane;
- Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente (Grupa 8) 123.000 persoane;
- Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic (Grupa 3) 44.200 persoane;
- Muncitori calificaţi şi asimilaţi (Grupa 7) 36.100 persoane.
Grupele majore de ocupaţii care au înregistrat scăderi ale numărului de persoane ocupate, în anul 2019, comparativ cu valorile din anul 2014, au fost:
- Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (Grupa 6) 442.300 persoane;
- Ocupaţii elementare (Grupa 9) 33.300 persoane;
- Forţele armate (Grupa 0) 9.800 persoane.
Tabel nr. 7 Evoluţia populaţiei ocupate pe grupe majore COR (mii persoane)

2009

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2019-2014

2019-2009

TOTAL

8952355

8613739

8535386

8448777

8670556

8688539

8680325

66,6

-272,0

Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice conducători şi funcţionari superiori

201488

175390

187517

1843143

162606

164145

182315

6,9

-19,2

Specialişti în diverse domenii de activitate

925276

1164370

1260599

1285976

1334518

1335691

1350202

185,8

424,9

Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic

817011

508908

491776

506136

520031

524404

553083

44,2

-263,9

Funcţionari administrativi

434769

365329

373161

368774

389479

384275

364513

-0,8

-70,3

Lucrători în domeniul serviciilor

964886

1166356

1242225

1261308

1283454

1311458

1323091

156,7

358,2

Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit

2219690

2009717

1823451

1642799

1661634

1583860

1567386

-442,3

-652,3

Muncitori calificaţi şi asimilaţi

1404362

1364385

1353580

1402991

1463559

1454887

1400498

36,1

-3,9

Alte categorii de ocupaţii, din care: muncitori necalificaţi

1984873

1859284

1803077

1797649

1855274

1929818

1939235

80,0

-45,6

946987

878159

819186

788350

792774

823933

844920

-33,2

-102,1

Sursa: INS
Comparativ cu anul 2009, populaţia ocupată pe tipuri de ocupaţii COR a crescut în anul 2019 în următoarele grupe majore de ocupaţii:
- Specialişti în diverse domenii de activitate (Grupa 2): 424,9 mii persoane;
- Lucrători în domeniul serviciilor (Grupa 5): 358,2 mii persoane.
Grupele de ocupaţii care au înregistrat scăderi ale numărului de persoane ocupate, în anul 2019, comparativ cu valorile din anul 2009, au fost:
- Muncitori calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (Grupa 6): 652,3 mii persoane;
- Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic (Grupa 3): 263,9 mii persoane;
- Muncitori necalificaţi (Grupa 9): 102,1 mii persoane;
- Funcţionari administrativi (Grupa 4): 70,3 mii persoane;
- Muncitori calificaţi şi asimilaţi (Grupa 7): 3,9 mii persoane;
- Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice conducători şi funcţionari superiori (Grupa 1): 19,2 mii persoane.
3.3.Ocuparea prin măsuri active furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
În anul 2019, prin măsurile şi serviciile oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au fost ocupate 275.830 de persoane din cele 568.534 de persoane care au beneficiat de servicii specializate de ocupare sau au fost cuprinse în măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă. Numărul total de şomeri la finele lunii decembrie 2019 a fost de 257.865 persoane.
Tabel nr. 8 Evoluţia numărului de persoane ocupate prin măsuri active în perioada 2014 - 2019

Persoane ocupate prin măsuri active(persoane)

Tipul măsurii active

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Total

371.363

354.029

288.589

300.474

282.921

275.830

Medierea muncii

319.781

309.303

254.956

272.917

261.666

256.729

Formare profesională

16.961

11.646

11.742

11.873

11.158

9.107

Subvenţionarea ocupării şomerilor din grupuri dezavantajate (45+ şi unici întreţinători ai familiilor monoparentale)

19.398

15.779

17.962

22.414

23.289

29.189

Subvenţionarea ocupării şomerilor care mai au 3/5 ani până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare

403

328

300

496

505

748

Stimularea ocupării persoanelor şomere înainte de expirarea perioadei de acordare a indemnizaţiei de şomaj

19.213

16.923

16.973

15.861

13.998

14.760

Subvenţionarea ocupării persoanelor cu handicap

212

142

141

156

167

171

Subvenţionarea ocupării absolvenţilor*

6.893

5.923

4.898

4.780

4.346

4.625

Subvenţionarea ocupării tinerilor supuşi riscului de marginalizare socială

420

372

297

143

116

71

Prime de încadrare absolvenţi*

4.249

3.627

2.544

2.571

1.280**

1.365

Stimularea mobilităţii în scop de muncă*

1.641

1.291

1.106

1.879

2.076

2.528

Stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor pe perioada vacanţelor

1.291

2.070

2.527

2.358

1.995

814

Subvenţionarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior*

40

49

55

74

250

45

Prima de activare pentru şomerii neindemnizaţi*

-

-

-

27.129

7.706

9.279

Subvenţionarea ocupării tinerilor NEETs*

-

-

-

1.318

2.165

7.557

Subvenţionarea ocupării şomerilor de lungă durată*

-

-

-

76

165

199

Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă - Realizările Programului de Ocupare 2014 - 2019
*Măsuri de ocupare introduse sau modificate în perioada 2016 - 2017.
**Prima de inserţie.