Secţiunea 4 - 3.4. Circulaţia turistică - Strategie din 2019 naţională de dezvoltare a ecoturismului în România - context, viziune şi obiective - 2019-2029

M.Of. 520 bis

În vigoare
Versiune de la: 6 Martie 2024
SECŢIUNEA 4:3.4. Circulaţia turistică
Ariile naturale protejate din România au reprezentat o motivaţie importantă de călătorie pentru numeroşi turişti rezidenţi şi străini, cu precădere din ţările central europene. În prezent, deoarece nu există un sistem de taxare a turiştilor la intrarea în cadrul parcurilor (cu anumite excepţii), nu există o evidenţă a numărului de vizitatori, acesta putând fi doar estimat.
Conform estimărilor făcute, aceste areale atrag în prezent aproape 3.000.000 de vizitatori (Anexa nr. 9). Dintre acestea se remarcă Parcul Naţional Cheile Bicazului Hăşmaş şi Parcul Natural Apuseni (cu câte 500.000 vizitatori), Parcurile Naturale Bucegi (350.000) şi Vânători Neamţ (300.000), Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului (175.000), Parcul Naţional Piatra Craiului (128.000), Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina şi Parcul Naţional Cozia (câte 100.000) şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (86.585) etc.
Conform acţiunilor de monitorizare şi înregistrare a vizitatorilor realizate de ariile protejate majore din România, se constată următoarele:
* Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
Conform Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării58:
________
58informaţiilor primite de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (2018)
- 48.372 vizitatori în primele 8 luni ale anului 2018, din care 77,9% au fost turişti români;
- 86.585 vizitatori în anul 2017, cu 17,5% mai mulţi decât în anul 2016;
- un număr de 7.852 vizitatori, dintre care 6.264 români şi 1.588 străini au solicitat informaţii în centrele de informare ale ARBDD (în anul 2017).
Conform Institutului Naţional de Statistică (pentru anul 2017) 59
________
59Date extrase de la Institutul Naţional de Statistică - baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro)
- 100.423 de turişti cazaţi la nivelul anului 2017 (inclusiv în municipiul Tulcea), dintre care 76% sunt turişti români;
- durata medie a sejurului este de 2,1 zile.
* Parcul Naţional Retezat60
________
60date oferite de Administraţia Parcului Naţional Retezat (2015 şi 2018); USAID, AER, Green Cross România, Strategie pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului Naţional Retezat, 2009
- aproximativ 11.000 de vizitatori (2017);
- aproximativ 20% din vizitatori sunt străini, marea majoritate provenind din Ungaria şi Republica Cehă;
- 50% stau în medie 4 nopţi în parc, iar 50% sunt vizitatori de o zi;
- 3 din 4 vizitatori sunt tineri cu vârstele cuprinse între 18 şi 35 ani;
- peste 50% dintre vizitatori nu folosesc nici una dintre facilităţile de cazare comerciale (folosesc propriile corturi), astfel impactul economic este în momentul de faţă extrem de mic;
- cea mai des folosită intrare în parc a fost Cârnic - 70% dintre vizitatori; - vizitatorii vin în special pentru: drumeţii, natură, alpinism, picnic.
* Parcul Naţional Munţii Rodnei61
________
61date oferite de Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei (2015 şi 2018); Asociaţia de Ecoturism din România, Strategia de management a vizitatorilor în Parcul Naţional Munţii Rodnei, 2009
- 29.690 vizitatori (2017);
- 80% din vizitatori pătrund pe teritoriul parcului prin partea nordică, iar o proporţie mult mai redusă (20%) prin partea de sud. Acest lucru este datorat existenţei unor căi de acces cu fluxuri mari de circulaţie rutieră, apropierii faţă de punctele de acces în parc şi existenţei unei staţiuni turistice de interes local.
- turiştii provin în principal din judeţele limitrofe: Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Suceava, Cluj, precum şi municipiul Bucureşti şi alte judeţe mai îndepărtate (Iaşi, Botoşani, Galaţi, Neamţ, Constanţa).
- 60% au sosit pentru drumeţie (în special partea centrală a zonei parcului), 33% se află într-o vizită ocazională în zonă, iar 7% vin în vizită la rude şi includ în această excursie o drumeţie sau o ieşire scurtă în parc (sau în zona învecinată);
- frecvenţa cea mai mare o au grupurile de 2-3 persoane, dar un procent semnificativ aparţine grupurilor formate din 4-5 persoane (în special pentru cei sosiţi pentru drumeţii mai lungi şi picnic sau grătar de week-end).
* Parcul Naţional Călimani62
________
62date oferite de Administraţia Parcului Naţional Călimani; RNP Romsilva - Administraţia Parcului Naţional Călimani RA, Planul de management revizuit al Parcului Naţional Călimani,pag. 81-82
- circa 13.500 vizitatori anual;
- principalele categorii de vizitatori: turişti montani; cercetători, elevi, studenţi în grupuri organizate; practicanţi de turism ecvestru, grupuri organizate în scop turistic provenite din staţiunea Vatra Dornei şi din circuitul cultural istoric al Bucovinei de Nord, practicanţi de mountain-bike, localnici, culegători.
- majoritatea turiştilor preferă accesul pe drumul asfaltat Vatra Dornei - Gura Haitii - Calimani, şi pe drumul de pe Valea Lomaşului dinspre Topliţa.
- principalele obiective vizate sunt "12 Apostoli", "Lacul Iezer", creasta calderei vulcanice a Munţilor Calimani.
* Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa63
________
63informaţii primite de la Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa (2015 şi 2018)
- numărul de vizitatori a crescut constant, de la aproximativ 8.000 de vizitatori/an în perioada 2011-2013, la aproximativ 25.000 de vizitatori în 2014 şi la circa 70.000 vizitatori în anul 2017. Creşterea semnificativă din ultimii ani se datorează promovării Cascadei Bigăr, drept cea mai frumoasă cascadă din lume într-un clasament realizat de "The World Geography";
- 75% din vizitatori sunt români; 10% sunt turişti germani; 8% cehi; 5% sârbi; 2% alte naţionalităţi;
- activităţi practicate: opriri de scurtă durată la cascada Bigăr, speoturism, rafting, ciclism, drumeţie, escaladă, vizite culturale de scurtă durată la mănăstirile Slatina Nera şi Calugăra, călătorii cu trenul până la Anina.
* Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş64
________
64informaţii primite de la Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş
- există două categorii de vizitatori: vizitatori de tranzit, al căror număr se poate estima la aproximativ 475.000-500.000 vizitatori anual şi vizitatori care stau în zonă 1-3 zile, de regulă la sfârşit de săptămână (circa 18.000 în anul 2017).
* Parcul Naţional Piatra Craiului65
________
65informaţii primite de la Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului (2015 şi 2018), RNP Romsilva - Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului RA, Planul de management al Parcului Naţional Piatra Craiului, pag. 114-116 (http://www.pcrai.ro//files/Plan_site.pdf)
- aproximativ 128.000 de vizitatori anual (2017);
- circa 4-10% turişti străini (procentul a crescut în ultimii ani);
- principalele motive ale călătoriei sunt legate de unicitatea reliefului şi naturii;
- circa 48% sunt tineri cu vârstă cuprinsă între 18-29 ani, 45% au între 30-49 ani, 6% au sub 18 ani.
- 25% din turişti stau o zi sau mai puţin, 40% între două şi trei zile, 25% stau între patru zile şi o săptămâna şi numai 10% din turişti stau mai mult de o săptămână.
- 64% din turişti folosesc camparea la cort, 20% folosesc pensiunile din comunităţile locale, iar restul de 27% innoptează la cabanele montane şi refugiile alpine. Deşi numărul pensiunilor din localităţile adiacente parcului a crescut la câteva sute, se apreciază că mai mult de 60% din clienţii acestora nu intreprind excursii în parc, mulţumindu-se să se odihneacă, să admire peisajele rurale şi montane şi să experimenteze gastronomia şi obiceiurile tradiţionale.
- 65% din vizitatorii parcului menţionează zona de creastă ca fiind destinaţia principală a vizitei.
* Parcul Naţional Cozia66
________
66informaţii primite de la Administraţia Parcului Naţional Cozia (2015 şi 2018)
- 100.000 de vizitatori anual (2017);
- o uşoară creşterea a numărului vizitatorilor în perioada 2009-2016, numărul acestora fiind de aproximativ 80-90.000;
- structura vizitatorilor: 80% români şi 20% străini;
- distribuţia pe puncte de intrare în parc şi trasee: 60% pe cele 3 trasee tematice amenajate şi 40% pe celelalte trasee turistice;
- principalele motive ale vizitei sunt: excursii, vizitarea mănăstirilor, picnic, fotografiere, scurte plimbări;
- o parte dintre vizitatorii care frecventează în general locurile mai accesibile de la intrările în parc sunt sosiţi în zonă pentru tratament balnear în staţiunea Călimaneşti - Căciulata.
* Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei67
________
67informaţii primite de la Administraţia Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei (2015 şi 2018)
- aproximativ 15.000 de turişti (2017), însă numărul acestora poate fi mult mai mare;
- majoritatea vin în parc pentru recreere (38%), drumeţie (24%) şi tratamente balneare la izvoarele termale (23%). Pe suprafaţa parcului naţional, tratamentele balneare pot fi desfăşurate în zona 7 Izvoare, în bazine situate în aer liber.
- 30 % dintre turiştii intervievaţi au ca obiectiv principal staţiunea Băile Herculane dar, pe durata şederii lor în zonă parcurg şi câteva trasee turistice, iar 12% dintre cei interievaţi au spus că Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei este singura lor destinaţie;
- majoritatea vin din judeţele din zonă.
* Parcul Naţional Munţii Măcinului68
________
68informaţii primite de la Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (2015 şi 2018); Asociaţia de Ecoturism din România, Strategia de management a vizitatorilor în Parcul Naţional Munţii Măcinului, 2009
- aproximativ 14.000 vizitatori (2017);
- majoritatea români din oraşele din apropiere (Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa), dar şi din Bucureşti, Iaşi, Braşov, Timişoara etc., dar şi din străinătate, din Germania, Franţa, Austria, Olanda etc.
- durata medie a sejurului este de o zi - impact economic minim asupra comunităţilor locale;
- principalele grupe de vizitatori: localnici din localităţile din apropierea parcului (pentru picnic), bird-watcheri, drumeţi în grupuri mici (2-10 persoane), utilizatori de ATVuri, grupuri organizate de 20-40 persoane care solicită ghid din partea administraţiei parcului, cicloturişti, căţărători, familii cu rulote şi autoturisme personale.
* Parcul Naţional Buila Vânturariţa69
________
69informaţii primite de la Administraţia Parcului Naţional Buila Vânturariţa
- 3.300 vizitatori în primele 8 luni din 2018;
- în ultimii trei ani analizaţi tendinţa a fost una pozitivă: 1000 vizitatori în anul 2015, 2.284 vizitatori în 2016 şi 3.800 vizitatori în anul 2017.
* Parcul Naţional Defileul Jiului70
________
70informaţii primite de la Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului (2018)
- 103 turişti şi 834 vizitatori din cadrul şcolilor cu care parcul are încheiate protocoale (2017).
* Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului71
- 7.095 vizitatori în anul 2017.
________
71informaţii primite de la Administraţia Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului (2018)
* Parcul Naţional Ceahlău72
________
72Informaţii primite de la Administraţia Parcului Naţional Ceahlău (2015 şi 2018)
- 36.412 vizitatori în anul 2017, cu 2,7% mai puţini decât în anul 2016. Se estimează că numărul de intrări în parc este cu aproximativ 15% mai mare deoarece, conform Regulamentului parcului, persoanele care sunt în sejur mai multe zile în localităţile din jurul parcului achită taxa de vizitare o singură dată chiar dacă în intervalul de şedere ei intră în parc de mai multe ori. În acelasi timp în cei 15% mai pot fi incluşi şi cei care intră clandestin în parc ocolind porţile de intrare.
- Majoritatea turiştilor străini provin din statele membre ale Uniunii Europene şi Republica Moldova.
- afluxul cel mai mare de vizitatori a fost în lunile iunie-septembrie când s-au înregistrat 28.933 vizitatori (aproape 80% din totalul anual).
- 24.777 vizitatori (68,0% din total) au intrat în parc pe la Durău; 8.042 vizitatori (22,1% din total) pe la Izvorul Muntelui şi 3.593 vizitatori (9,9%) pe la confluenţa Bistrelor (comuna Bicazu Ardelean, sat Telec).
- Pe teritoriul Parcului cele mai întâlnite activităţi turistice se leagă de drumeţii, ascensiuni montane, precum şi activităţi specifice de camping.
* Parcul Natural Bucegi73
________
73informaţii primite de la Administraţia Parcului Natural Bucegi (2015 şi 2018)
- peste 350.000 de vizitatori în anul 2017;
- cei mai mulţi vizitatori vin în week-end-uri, în perioadele de sărbători şi vara în perioada de vacanţe şi concedii.
* Parcul Natural Porţile de Fier74
________
74informaţii primite de la Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier (2015 şi 2018)
- circa 65.530 vizitatori în 2017, majoritatea fiind montorizaţi la Peştera Veteranii (52.112).
- în mare parte turişti români (95%);
- interesul este din ce în ce mai mare pentru zonă, numărul de vizitatori a crescut constant în ultimii ani (16.000 persoane în 2011; 26.000 în 2012; 27.000 în 2013; 29.000 în 2014)
- activităţile recreative principale: pescuitul, plimbările cu ambarcaţiuni pe fluviul Dunărea, drumeţii pe diverse trasee amenajate sau nu;
* Parcul Natural Apuseni75
________
75informaţii primite de la Administraţia Parcului Natural Apuseni
- aproximativ 500.000 vizitatori pe an;
- dintre principalele motive ale vizitei se remarcă relieful spectaculos, traseele montane deosebite, frumuseţea peisajelor şi peşterile;
- majoritatea sunt de naţionalitate română, dar sunt şi un număr consistent de străini (maghiari, polonezi, slovaci, cehi, francezi etc.).
* Parcul Natural Balta Mică a Brăilei76
- 1.200 vizitatori în anul 2017.
________
76informaţii primite de la Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (2018)
* Parcul Natural Vânători Neamţ77
________
77informaţii primite de la Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ; RNP-ROMSILVA Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ R.A., Plan de management - Parcul Natural Vânători Neamţ
- 300.000 de vizitatori (2017);
- 90% turişti români (din Moldova - 42%, Muntenia - 36%, Ardeal - 22%) şi 10% turişti străini (Europa Centrală - 34%, Europa de Sud - 42%, Europa de Est şi spaţiul ex-sovietic - 24%);
- cele mai vizitate obiective turistice: mănăstirile, Cetatea Neamţului (aprox. 100.000 vizitatori/an), Casa memorială Ion Creangă (aprox. 70.000 vizitatori/an), Grădina zoologică Dragoş Vodă şi Centrul de Vizitare al Parcului (aproximativ 60.000 vizitatori).
* Parcul Natural Putna Vrancea78
________
78informaţii primite de la Administraţia Parcului Natural Putna Vrancea (2018)
- 21.887de vizitatori în 2017 (7.234 vizitatori la rezervaţia naturală Tişiţa şi 14.653 vizitatori la rezervaţia naturală Cascada Putnei);
- Numărul de vizitatori a crescut constant în ultimii ani: 9.973 vizitatori în 2014, 15.471 vizitatori în 2015, 20.297 vizitatori în 2016);
- majoritatea fiind români, dar au început să viziteze zona şi turişti străini; - afluxul maxim de turişti se înregistrează vara şi cu ocazia sărbătorilor pascale.
* Parcul Natural Lunca Mureşului79
________
79informaţii primite de la Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului (2015)
- circa 38.000 vizitatori/an (2014);
- dintre aceştia, 2.895 persoane au solicitat servicii din partea Administraţiei Parcului Natural Lunca Mureşului (1.980 persoane au participat la programe de educaţie ecologică; 627 persoane au solicitat cazare; 241 persoane au închiriat canoe; 47 persoane au închiriat biciclete).
* Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina80
________
80informaţii primite de la Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina
- circa 100.000 vizitatori (2017), majoritatea venind pentru cetatea dacică Sarmisegetusa Regia, principalul obiectiv turistic pe teritoriul parcului.
* Parcul Natural Munţii Maramureşului81
________
81informaţii primite de la Administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului (2015 şi 2018)
- circa 46.000 de vizitatori (2017);
- predomină turiştii români, urmaţi de germani, maghiari, polonezi, cehi şi francezi; - principalul punct de acces este Valea Vaserului, iar principala atracţie este Mocăniţa.
* Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior82
________
82informaţii primite de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi; http://www.luncaprutului.ro/activitati-recreationale/
- din cauza faptului că parcul nu are încă o structură de administrare, nu se poate face o estimare a numărului de vizitatori;
- principalele categorii: cei care doresc să viziteze zone naturale şi arii naturale protejate din Lunca Joasa a Prutului Inferior, turişti care prefera pescuitul sportiv, cei ce doresc să facă plimbari în week-end în natura şi cei care vor sa dobândeasca noi cunostinţe despre flora şi fauna.
- circulaţia turistica în zona se desfasoara în special în sezonul de vară.
* Parcul Natural Defileul Mureşului Superior83
________
83informaţii primite de la Administraţia Parcului Natural Defileul Mureşului Superior
- circa 2.500 de vizitatori (2014);
* Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului84
________
84Informaţii primite de Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului
- circa 170.000 de vizitatori (2014);
- se remarcă următoarele categorii: turistul în tranzit care vizitează principalele obiective din zonă - ex: Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Biserica Densuş etc. (circa 120.000 persoane în 2014, tendinţa este de creştere accelerată); turistul care înnoptează cel puţin o dată pe teritoriul Geoparcului (circa 55.000 persoane în 2014); turistul care înnoptează în geoparc şi care vizitează cel puţin unul dintre obiectivele specifice ale geoparcului - georute, puncte de vizitare şi interpretare (circa 30.000 persoane în 2014).
* Geoparcul Platoul Mehedinţi85
________
85Informaţii primite de Geoparcul Platoul Mehedinţi (2018)
- 5.850 vizitatori în anul 2017, din care 1.800 din judeţul Mehedinţi, 3.700 din alte judeţe, 350 turişti străini, în special nemţi.
* Parcul Natural Comana86
________
86informaţii primite de la Administraţia Parcului Natural Comana (2015 şi 2018)
- aproximativ 40.000 vizitatori (2017), dintre care mai mult de 90% provin din Bucureşti;
- principalul punct de acces îl reprezintă intersecţia DJ 411 - DJ 412A, unde se găseşte pavilionul de informare al parcului.
* Parcul Natural Văcăreşti87
________
87http://parcnaturalvacaresti.ro/activitati
- circa 50 de grupuri de diferite vârste, aproximativ 1500 vizitatori au primit tururi ghidate din partea administraţiei parcului în anul 2017.
Deşi numărul estimat de vizitatori în cadrul parcurilor naturale şi naţionale este destul de mare, totuşi trebuie avut în vedere faptul că doar o mică parte din aceştia au ca motivaţie practicarea ecoturismului. Chiar dacă infrastructura de vizitare a fost uşor îmbunătăţită în ultimii ani, prin proiectele derulate în perioada 2007-2013, iar numărul de programe ecoturistice s-a înmulţit, cu toate acestea volumul turistic generat de acest segment este încă sub potenţialul enorm pe care îl are în România.
Este important de subliniat că folosind un management şi infrastructura potrivită, majoritatea ariilor naturale protejate ar putea primi mai mulţi vizitatori fără impact asupra mediului. Acest lucru ar permite să se genereze mai multe venituri din turism pentru comunităţile locale şi să crească gradul de acceptare al ariilor naturale protejate.
Asociaţia de Ecoturism din România, cea mai importantă asociaţie din domeniul ecoturismului, ai cărei membrii organizează programe cu specific în zone naturale şi în arii naturale protejate, apreciază că numărul de turişti atraşi exclusiv de membrii săi (date centralizate de la un număr de 17 tur-operatori şi 5 pensiuni turistice) s-a ridicat la 34 068, generând un număr de 104 676 de înnoptări la nivelul anului 2017.
Numărul de turişti cazaţi în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare ale membrilor AER (date de la un număr de 5 pensiuni), în anul 2017, a fost de aproximativ 17.245, iar durata medie a sejurului a fost de 2,78 zile/turist. Aceştia au venit pe cont propriu, având nevoie doar de servicii de cazare. Marea majoritate a turiştilor cazaţi au provenit din România (85,90%), Germania (4,31%), SUA (1,51%), Marea Britanie (1,46%), Franţa (1,09%) etc.
Numărul de turişti care au participat la programele organizate oferite de membrii AER (date de la un număr de 17 turoperatori), în anul 2017, s-a ridicat la 16.823, iar durata medie a unui astfel de tur a fost 3,37 zile. Majoritatea turiştilor participanţi la aceste programe au provenit din România (56,30%), Germania (7,21%), Marea Britanie (5,49%), Elveţia (3,79%), Belgia (3,54%), Bulgaria (3,16%) etc.