Capitolul ii - Tipuri de relaţii şi comportamentul personalului din Armata României - Regulamentul 1/2008 DE ORDINE INTERIOARĂ ÎN UNITATE - R.G.-1
M.Of. 815
Ieşit din vigoare Versiune de la: 1 Noiembrie 2008
CAPITOLUL II:Tipuri de relaţii şi comportamentul personalului din Armata României
SECŢIUNEA 1:Relaţiile dintre militari
Art. 5
(1)Îndatoririle militarilor sunt cele stabilite de Constituţia României, de legile ţării şi de prezentul regulament.
(2)Îndatoririle principale ale cadrelor militare sunt prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Îndatoririle principale ale soldaţilor şi gradaţilor profesionişti sunt prevăzute în Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare.
SUBSECŢIUNEA 1:Relaţiile dintre comandanţi şi subordonaţi
Art. 6
Relaţiile dintre militari se stabilesc prin sistemul de conexiuni interumane impus de specificitatea organismului militar. Relaţiile între militari se bazează pe disciplină, respect şi încredere, se cristalizează şi se consolidează prin instrucţie şi prin îndeplinirea îndatoririlor.
Art. 8
(1)Comandanţii sunt cei cărora li se subordonează, chiar şi temporar, militarii şi/sau civilii pe linie de serviciu; comandantul cu funcţia imediat superioară unui subordonat se numeşte comandant nemijlocit.
(2)Comandanţii structurilor militare cu funcţii ierarhice superioare comandantului nemijlocit al unui subordonat sunt pentru acesta comandanţi direcţi.
Art. 9
(1)După gradele pe care le au, militarii sunt, unii faţă de alţii, superiori, egali sau inferiori în grad.
(2)În Armata României, ierarhia gradelor militare este stabilită prin statutul cadrelor militare şi prin statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti.
Art. 10
În cazul executării unei activităţi/unui serviciu în comun de către mai mulţi militari care nu sunt subordonaţi unii faţă de alţii şi când relaţiile de subordonare dintre ei nu au fost stabilite, este considerat comandant militarul cel mai mare în grad; la grade egale, militarul cel mai mare în funcţie; la funcţii şi grade egale, militarul care face parte din eşalonul superior.
SUBSECŢIUNEA 2:Darea şi executarea ordinelor
Art. 11
(1)Ordinul este o cerinţă imperativă, dat în conformitate cu actele normative şi stă la baza oricărei acţiuni/activităţi militare; el este cel mai important act al funcţionării structurii militare şi de aceea implică cea mai mare responsabilitate.
(2)Comandantul dă ordine şi este obligat să controleze executarea lor; el poartă întreaga răspundere pentru legalitatea şi urmările ordinelor sau dispoziţiilor date; ordinul dat nu trebuie să contravină obiceiurilor războiului, convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care România este parte.
(3)Comandantul care dă ordinul este obligat să se convingă că subordonatul l-a înţeles şi să asigure toate condiţiile pentru a fi executat.
(4)Ordinul trebuie să fie scurt, clar şi precis; dacă este necesar, ordinul va fi completat cu datele necesare pentru a fi executat întocmai şi la timp.
Art. 12
(1)Pe linie de subordonare, ordinele se dau, de regulă, prin comandantul nemijlocit; şeful de modul poate da ordine numai pe linia atribuţiilor sale.
(2)Dreptul de a anula sau a schimba un ordin îl are numai persoana care l-a emis ori comandantul acestuia, cu obligaţia de a-l informa pe comandantul care l-a dat.
(3)Când un comandant dă un ordin unui subordonat, trecând peste comandantul nemijlocit al acestuia, subordonatul care a primit ordinul îl execută şi îi raportează despre aceasta comandantului său nemijlocit. Comandantul care a dat ordinul este obligat să îl informeze pe comandantul nemijlocit al militarului care execută ordinul.
(4)După primirea ordinului, militarul răspunde: "Am înţeles!", apoi trece la executarea lui. Dacă nu a înţeles ordinul primit, raportează: "Nu am înţeles. Vă rog să repetaţi ordinul!" sau numai ce nu a înţeles din ordin. După executarea ordinului primit, militarul este obligat să îi raporteze de îndeplinirea lui comandantului de la care a primit ordinul.
(5)În cazul în care militarul constată că nu poate executa ordinul, nu poate executa ordinul la timp sau aşa cum a fost dat, este obligat să îi raporteze imediat această situaţie comandantului care i-a dat ordinul.
Art. 13
(1)Când un militar este în curs de executare a unui ordin şi primeşte de la un alt comandant direct, mai mare în funcţie, un alt ordin, care împiedică executarea ordinului primit anterior, îi raportează despre aceasta comandantului care i-a dat noul ordin, iar dacă acesta menţine totuşi ordinul dat, militarul îl execută. După executarea noului ordin, militarul le raportează atât comandantului care i l-a dat, cât şi comandantului care a dat primul ordin.
(2)Comandantul trebuie să îi informeze pe subordonaţi asupra gradului de dificultate/periculozitate al executării ordinelor, să permită manifestarea iniţiativei în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale şi să intervină atunci când constată că se încalcă prevederile actelor normative în vigoare.
SUBSECŢIUNEA 3:Salutul militar
Art. 14
(1)Salutul este un semn de respect şi demnitate personală, de politeţe militară şi onoare.
(2)Militarul este obligat să salute, în orice împrejurare, pe comandanţi şi pe superiorii în grad, respectând prevederile "Regulamentului instrucţiei de front", cu următoarele excepţii:
a)când se află la conducerea autovehiculului, navei sau a aeronavei;
b)când, pe timpul executării unor activităţi, salutul poate produce riscuri în desfăşurarea acestora;
c)când este pe linia de tragere, la examene sau în cazul existenţei unor afecţiuni care împiedică executarea salutului;
d)în sălile de mese ale unităţilor.
(3)Militarii cu acelaşi grad sunt obligaţi să se salute reciproc, astfel:
a)cel mai nou în grad, pe cel mai vechi în grad; când nu se cunosc, cel care observă primul salută;
b)cel mai mic în funcţie, pe cel mai mare în funcţie, când se cunosc;
c)soldaţii şi gradaţii profesionişti, pe elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ, cu excepţia celor din colegiile militare liceale;
d)militarii-bărbaţi salută militarii-femei;
e)militarul care este singur salută pe cel care merge însoţit de alte persoane;
f)militarul care intră într-o încăpere sau se găseşte în mişcare salută pe cel care este în interior sau stă pe loc.
(4)Militarul salutat, indiferent de grad şi funcţie, este obligat să răspundă la salut.
(5)Răniţii îmbrăcaţi în uniformă militară, cei cărora starea sănătăţii nu le permite să salute prin ducerea mâinii drepte la coifură sau la tâmplă ori atunci când sunt descoperiţi salută prin înclinarea şi întoarcerea capului spre cel salutat.
(6)Militarii armatelor străine, în uniformă, sunt salutaţi după regulile stabilite pentru armata noastră. La grade egale, militarii români salută primii.
Art. 15
(1)Dacă este chemat sau doreşte să raporteze ceva unui comandant/superior în grad care se află într-o încăpere, subordonatul/inferiorul în grad, după ce bate la uşă şi i se permite accesul, se descoperă, intră, salută, se prezintă şi raportează motivul pentru care a venit.
(2)Militarii din serviciul interior, când se prezintă la comandant pentru schimbare, salută, raportează de predarea/primirea serviciului şi acţionează în raport cu ordinele primite. La plecare, militarii salută şi apoi părăsesc încăperea.
Art. 16
(1)Între militari se folosesc următoarele formule de salut:
a)de la subordonat sau inferior în grad la comandant sau superior în grad: soldaţii şi gradaţii profesionişti: "Să trăiţi domnule/doamnă, domnişoară ..... gradul!"; cadrele militare: "Am onoarea să vă salut, domnule/doamnă, domnişoară ..... gradul!";
b)între militari egali în grad: "Vă salut, domnule/doamnă, domnişoară ..... gradul!";
c)de la comandant sau superior în grad la subordonat sau inferior în grad: "Bună ziua/dimineaţa/seara, domnule/doamnă domnişoară ..... gradul!".
(2)Când comandantul salută o unitate/subunitate, se adresează cu formula: "Bună ziua/dimineaţa/seara!", la care militarii care sunt în formaţie răspund cu formula: "Să trăiţi!". În cazul formaţiilor/subunităţilor constituite numai din cadre, la adunări şi convocări ale cadrelor militare desfăşurate în încăperi, comandantul primeşte numai raportul, personalul aflându-se în poziţia "drepţi".
(3)În relaţiile dintre ei, militarii folosesc aceleaşi formule de salut şi în situaţia când sunt în ţinută civilă.
Art. 17
(1)Când un superior în grad sau în funcţie intră într-o zi pentru prima dată în încăpere, militarul care îl observă primul previne personalul prin cuvântul "Atenţiune!", la care cei prezenţi iau poziţia "drepţi", iar cel mai mare în funcţie/grad prezintă raportul.
(2)Cu permisiunea persoanei care a intrat în încăpere, militarul care a dat raportul comandă "Continuaţi!" sau "Luaţi loc!", după caz.
(3)În situaţia în care persoana sosită se adresează unui militar, acesta se prezintă menţionând funcţia, gradul şi numele, după care răspunde la întrebare.
(4)La ieşirea din încăpere a comandantului sau a superiorului în grad, militarii iau poziţia "drepţi", la comanda celui mai mare în grad sau funcţie dintre militarii rămaşi în încăpere.
(5)Când într-o încăpere intră mai mulţi comandanţi sau superiori în grad, care nu sunt cunoscuţi de cel care trebuie să dea raportul, acesta prezintă raportul celui care a intrat primul în încăpere.
Art. 18
Pe timpul servirii hranei, la intrarea comandanţilor, militarii nu încetează activitatea. Ofiţerul de serviciu sau, în lipsa acestuia, cel mai mare în funcţie ori în grad îl întâmpină şi se prezintă. Când persoana sosită se adresează unui militar, acesta se prezintă, fără să se ridice de la masă, după care răspunde la întrebare.
Art. 19
(1)Când se intonează Imnul naţional al României sau imnurile altor state, în cadrul unor ceremonialuri militare, precum şi pe timpul prezentării onorului la drapel, soldaţii şi gradaţii profesionişti aflaţi în formaţie prezintă onorul la comandă, cei cu armament îl mânuiesc pentru onor, iar cadrele militare salută. Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii constituiţi în subunităţi nu salută, ci iau poziţia "drepţi". În afara formaţiei, militarii iau poziţia "drepţi" şi salută. Persoanelor civile participante la activităţi li se va preciza ca pe timpul intonării imnului să aibă o comportare decentă, să se ridice în picioare, iar bărbaţii să se descopere.
(2)În timpul oficierii serviciului religios, tot personalul se descoperă, mai puţin garda drapelului de luptă.
Art. 20
(1)Când comandantul felicită sau aduce mulţumiri unui militar pentru probleme de serviciu, militarul răspunde: "Servesc Patria!".
(2)Când comandantul felicită o unitate/subunitate, militarii acesteia răspund prin: "Ura!" prelung, repetat de 3 ori, iar când li se aduc mulţumiri, răspund prin: "Servim Patria!".
SUBSECŢIUNEA 4:Prezentarea militarilor în faţa comandanţilor sau superiorilor în grad/funcţie
Art. 21
La prezentarea în faţa comandantului sau superiorului în grad, militarul aplică prevederile Regulamentului instrucţiei de front.
Art. 22
În faţa unui comandant/superior în grad sosit în unitate se prezintă numai comandantul unităţii. Celelalte persoane se prezintă doar când comandantul sau superiorul în grad sosit în unitate se adresează direct lor, precum şi atunci când au fost date dispoziţii speciale în acest sens.
Art. 23
(1)Militarii se prezintă în faţa comandantului nemijlocit:
a)când sunt mutaţi în unitate sau numiţi într-o nouă funcţie;
b)când sunt mutaţi din unitate sau au predat o funcţie;
c)la plecarea în misiune/delegaţie/detaşare, permisie sau în concediu, precum şi la înapoiere;
d)la plecarea/înapoierea în/din spital, dacă starea sănătăţii permite;
e)dacă sunt chemaţi;
f)când au probleme de raportat;
g)când sunt trecuţi în rezervă/retragere.
(2)În situaţiile arătate mai sus, militarii, după ce salută, se adresează comandantului astfel:
a)cadrele militare: "Domnule/Doamnă/Domnişoară ..... gradul, sunt funcţia, gradul, numele, am onoarea să mă prezint cu ocazia ..........";
b)soldaţii şi gradaţii profesionişti: "Domnule/Doamnă/ Domnişoară ..... gradul, sunt funcţia, gradul, numele, mă prezint cu ocazia ..........".
(3)Când se prezintă unui comandant care îl cunoaşte, militarul nu îşi mai spune funcţia, gradul şi numele.
(4)Prezentarea cadrelor militare în faţa comandantului se face în ţinută de oraş/serviciu, în haine civile sau în ţinuta de instrucţie, după caz.
Art. 24
Cadrele militare se prezintă în faţa comandantului unităţii când sunt mutate în/din unitate sau trecute în rezervă/retragere. La sosirea în unitate a cadrelor mutate/repartizate, comandantul unităţii sau locţiitorul acestuia le prezintă personalului din unitate, la prima adunare; în faţa subunităţilor la care sunt repartizaţi, sunt prezentaţi de comandanţii nemijlociţi.
SUBSECŢIUNEA 5:Prezentarea militarilor cu ocazia controalelor sau a altor activităţi
Art. 25
Dacă persoana sosită în control sau pentru alte activităţi ordonate de eşalonul superior este egală sau mai mare în grad decât comandantul unităţii/subunităţii, ultimul se prezintă celui sosit; când însă persoana sosită în control este inferioară în grad, aceasta se prezintă comandantului unităţii/subunităţii, informându-l asupra scopului sosirii.
Art. 26
Când cel care execută controlul vine în subunitate împreună cu comandantul unităţii, raportul se dă celui care execută această activitate, dacă este egal sau mai mare în grad decât comandantul.
Art. 27
Dacă pe timpul controlului soseşte un comandant mai mare în grad decât cel care execută această activitate, raportul îl dă comandantul unităţii/subunităţii, iar cel care execută controlul se prezintă.
SECŢIUNEA 2:Relaţiile dintre militari şi personalul civil cu funcţii de conducere
Art. 28
Militarii pot fi faţă de personalul civil în relaţie de şef, de subordonat sau pe funcţii similare, conform statului de organizare.
Art. 29
În cazul executării unei activităţi de serviciu, în comun, de către militari şi personalul civil, care pe linie de serviciu nu sunt subordonaţi unii faţă de alţii, cel mai mare în funcţie este considerat şef. La funcţii egale, militarul conduce activitatea.
Art. 30
(1)Militarii şi personalul civil, indiferent de grad şi funcţie, se salută folosind formula "Bună ziua/dimineaţa/seara domnule/doamnă/domnişoară ..... gradul pentru militari/funcţia pentru personalul civil!".
(2)Militarii când se prezintă folosesc aceeaşi formulă de adresare ca la salut, la care mai adaugă gradul şi numele.
(3)Personalul civil când se prezintă foloseşte aceeaşi formulă de adresare ca la salut, adăugând numai numele; la funcţii egale, personalul civil bărbat salută primul.
SECŢIUNEA 3:Comportarea militarilor în diferite situaţii
Art. 31
În relaţiile dintre ei, militarii sunt obligaţi să respecte regulile de politeţe militară. Militarii se adresează unul altuia, astfel: comandantul sau superiorul în grad, subordonatului sau inferiorului în grad, cu "Dumneavoastră" sau "Dumneata", iar subordonatul sau inferiorul în grad comandantului sau superiorului în grad şi egali în grad, cu "Dumneavoastră".
Art. 32
(1)Când un militar se adresează altui militar îşi spune gradul şi numele fără a-şi specifica arma sau titlul ştiinţific. Când se adresează subordonaţilor şi inferiorilor în grad, în probleme de serviciu, comandanţii şi superiorii în grad îi numesc pe cei dintâi după grad şi nume sau numai după grad, eventual, adăugând înaintea gradului cuvântul "Domnule/Doamnă/ Domnişoară".
(2)Când se adresează comandanţilor sau superiorilor în grad, subordonaţii sau inferiorii în grad adăugă înaintea gradului cuvântul "Domnule/Doamnă/Domnişoară". Atunci când sunt mai multe cadre militare sau la adunarea acestora, comandantul sau superiorul în grad foloseşte formula: "Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri".
(3)Când un militar doreşte să se adreseze altui militar în prezenţa unui comandant sau superior în grad, salută, apoi cere permisiunea acestuia astfel: "Domnule/Doamnă/Domnişoară ..... gradul, vă rog să îmi permiteţi să mă adresez domnului/ doamnei/domnişoarei ..... gradul, numele".
Art. 33
(1)Când o unitate/subunitate în formaţie, cu Drapel de luptă, se deplasează pe lângă militari izolaţi sau în grup aflaţi în mişcare, aceştia se opresc cu faţa spre Drapelul de luptă şi salută până când acesta trece. Dacă întâlnesc o unitate/subunitate fără Drapel de luptă, ei salută fără a se opri.
(2)În cazul când întâlnesc un cortegiu funerar însoţit de trupe, militarii izolaţi se opresc, se întorc cu faţa spre acesta şi salută până ce a trecut carul mortuar şi garda care îl însoţeşte. Dacă întâlnesc un cortegiu funerar neînsoţit de trupe, militarii se descoperă pe timpul trecerii carului mortuar.
(3)Când întâlnesc un cortegiu funerar neînsoţit de trupe, militarii aflaţi în formaţie se opresc la comandă, se întorc cu faţa la acesta, se descoperă, rămânând în această poziţie până la trecerea carului mortuar.
(4)Când intră într-un lăcaş de cult sau participă la activităţi religioase, cu sau fără ceremonii militare, militarii se descoperă, mai puţin garda drapelului de luptă, şi se comportă conform convingerilor lor fără a întreprinde acte ori acţiuni de învrăjbire religioasă.
Art. 34
(1)Pe stradă, în instituţii publice, săli de aşteptare, gări, parcuri, stadioane şi în unităţi sanitare, militarul în uniformă salută numai prin ducerea mâinii drepte la coifură sau, dacă este descoperit, prin ducerea mâinii drepte la tâmplă.
(2)La intrarea în săli de spectacole sau în localuri publice, militarul se descoperă, iar când trece pe lângă un comandant ori un superior în grad, salută prin înclinarea capului.
(3)Atunci când pe lângă un militar aflat într-o sală de spectacole sau într-un local public trece un comandant ori un superior în grad, acesta, fără a se ridica în picioare, salută prin înclinarea capului.
(4)În mijloacele de transport în comun, militarii salută comandantul sau superiorul în grad prin înclinarea capului.
(5)În toate situaţiile militarul trebuie să aibă o atitudine decentă şi să nu aducă ofense camarazilor sau altor persoane cu care intră în contact.
Art. 35
(1)Pe trotuar, cel care însoţeşte pe comandant sau un superior în grad va merge pe partea dinspre carosabil, iar când sunt mai mulţi militari, comandantul ori superiorul în grad va fi încadrat de aceştia.
(2)La diferite adunări, spectacole sau convocări în cadrul unităţii ori în garnizoană, militarii superiori în grad sau în funcţie, când nu s-au dat alte dispoziţii, ocupă locurile începând cu rândurile din faţă.
(3)Dacă la întâlnirea cu un comandant sau superior în grad subordonatul ori inferiorul în grad nu poate trece pe lângă acesta din cauza spaţiului îngust, el este obligat să îi lase trecerea liberă; dacă este necesar ca superiorul în grad sau comandantul să fie depăşit, trebuie să i se ceară permisiunea, astfel: "Domnule/Doamnă/Domnişoară ..... gradul, vă rog să îmi permiteţi să trec".
Art. 36
(1)Militarii nu au voie să ţină mâinile în buzunare, să se aşeze sau să fumeze în prezenţa unui comandant ori a unui superior în grad şi funcţie, fără permisiunea acestuia. De asemenea, nu au voie să fumeze în formaţie şi pe stradă, când sunt îmbrăcaţi în uniformă.
(2)Militarii au voie să fumeze în cazarmă, în tabere sau în cartiruire numai în locurile special amenajate.
(3)În afara unităţii, militarii în uniformă nu au voie să transporte sacoşe sau pachete voluminoase.
Art. 37
(1)Când se află în societate, dacă nu se cunosc, militarii trebuie să se prezinte reciproc în mod discret. Dacă au grade diferite, inferiorii în grad se prezintă superiorilor în grad, astfel:
a)cadrele militare: "Am onoarea să mă prezint. Sunt ..... gradul şi numele";
b)soldaţii şi gradaţii profesionişti, soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sau soldaţii/gradaţii în rezervă când sunt încorporaţi/concentraţi/mobilizaţi, studenţii şi elevii din instituţiile militare de învăţământ: "Domnule/Doamnă/Domnişoară ..... gradul, sunt ..... gradul şi numele".
(2)La grade egale se prezintă cel care a sosit ultimul.
Art. 38
Trimiterea, înmânarea sau oferirea de cadouri de către militarul subordonat la comandant şi de la militarul inferior în grad la militarul superior în grad este interzisă.