Secţiunea 2 - Funcţionarea consiliilor de judecată - Regulament din 2013 DISCIPLINEI MILITARE
M.Of. 399 bis
În vigoare Versiune de la: 3 Iulie 2013
SECŢIUNEA 2:Funcţionarea consiliilor de judecată
Art. 127
(1)Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt trimişi în faţa consiliilor de judecată de către comandanţii/şefii eşaloanelor la care acestea se constituie, fiecare pentru cadrele din subordine.
(2)Comandanţii/şefii de la nivelurile ierarhice superioare pot trimite cadrele militare din structurile subordonate, iar ministrul apărării naţionale pe orice ofiţer, maistru militar sau subofiţer, în faţa consiliilor de judecată de la eşaloanele la care, potrivit prevederilor art. 122 şi art. 123, acestea trebuie să fie judecate.
(3)Cadrele militare care săvârşesc abateri pe timpul cât sunt detaşate la alte unităţi din Ministerul Apărării Naţionale pentru a îndeplini funcţii sau a executa misiuni, ori pentru a urma diferite forme de pregătire în ţară, vor fi trimise în faţa consiliului de judecată de la eşalonul de care aparţin, la propunerea comandanţilor/şefilor în subordinea cărora se află detaşate.
(4)Cadrele militare care săvârşesc abateri pe timpul cât sunt detaşate în afara Ministerului Apărării Naţionale pentru a executa misiuni, precum şi pe timpul cât se află la studii în străinătate, sunt trimise în faţa consiliului de judecată al eşalonului de la care provin, la propunerea comandanţilor/şefilor structurilor din care fac parte.
Art. 128
(1)Comandantul/şeful unităţii militare unde se constituie consiliul de judecată iniţiază demersurile necesare cercetării faptelor care se supun analizei consiliului de judecată, astfel:
a)la ordinul ministrului apărării naţionale sau al comandanţilor/şefilor eşaloanelor superioare;
b)în urma hotărârii consiliilor de onoare;
c)când constată personal că se impune acest lucru şi sunt date certe în acest sens;
d)când primesc propuneri din partea comandanţilor/şefilor eşaloanelor subordonate sau ai unităţilor militare unde sunt detaşate cadrele militare care urmează a fi judecate;
e)în urma unei reclamaţii sau sesizări primite de la o persoană care şi-a declinat identitatea şi a prezentat date certe transmise pe cale legală.
(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), propunerea se înaintează, ierarhic, la eşalonul unde se constituie consiliul de judecată, în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la descoperirea faptei, fiecare dintre comandanţii/şefii ierarhici, fiind obligaţi să consemneze în scris punctul lor de vedere.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (1), comandantul/şeful unităţii militare emite un ordin scris, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7, prin care numeşte un ofiţer desemnat pentru cercetarea faptei/faptelor.
(4)Ofiţerul desemnat este numit, de regulă, dintre ofiţerii cu studii juridice şi nu poate fi consilierul juridic al unităţii, în situaţia în care în unitatea militară există un singur consilier juridic.
(5)În situaţia existenţei mai multor abateri disciplinare sau mai multor făptuitori, comandantul/şeful unităţii militare poate numi o comisie desemnată pentru cercetarea acestora, din care cel puţin un membru să îndeplinească condiţiile prevăzute la alin. (4).
Art. 129
(1)Ofiţerul desemnat efectuează cercetarea şi întocmeşte dosarul cauzei, pe care îl înmânează comandantului/şefului unităţii militare, în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la data numirii prin ordin; pentru motive temeinice, termenul poate fi prelungit cu cel mult 2 zile lucrătoare la solicitarea ofiţerului desemnat, cu aprobarea comandantului/şefului care a emis ordinul.
(2)În vederea întocmirii dosarului cauzei, ofiţerul desemnat poate solicita, pe cale oficială, copii ale acelor acte, care pot constitui probe necesare consiliului de judecată pentru a se putea pronunţa asupra cauzei; acesta are obligaţia de a asculta punctul de vedere al cadrului militar cercetat şi, dacă este cazul, pe cel/cei care a/au formulat o plângere împotriva acestuia, precum şi persoanele care cunosc faptele imputate, luându-le note explicative.
(3)Ofiţerul desemnat sintetizează rezultatele cercetării într-un referat care conţine:
a)datele personale ale cadrului militar cercetat;
b)modul de comportare anterioară;
c)sancţiunile disciplinare aplicate neradiate şi recompensele acordate pe parcursul carierei militare;
d)descrierea amănunţită a faptei şi condiţiile în care aceasta a fost săvârşită, cu menţionarea expresă a articolului de lege sau de act normativ specific, în care aceasta se încadrează.
Art. 130
(1)Dosarul cauzei trebuie să cuprindă:
a)un opis al tuturor documentelor componente, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8;
b)ordinul de numire a ofiţerului desemnat;
c)referatul întocmit de ofiţerul desemnat;
d)punctul de vedere al comandantului/şefului unităţii militare în care este încadrat cel trimis în judecată;
e)după caz, reclamaţia sau sesizarea persoanei care şi-a declinat identitatea, procesul-verbal de cercetare administrativă, alte probe transmise pe cale legală;
f)nota explicativă a cadrului militar cercetat sau, după caz, procesul-verbal întocmit de ofiţerul desemnat, prin care se menţionează refuzul întocmirii notei;
g)note explicative ale persoanelor care au cunoştinţă despre fapte sau documente în legătură cu fapta pentru care cel în cauză este cercetat;
h)documente probatorii obţinute pe durata cercetării;
i)dovada de luare la cunoştinţă de către cadrul militar a conţinutului ordinului de numire a ofiţerului desemnat să cerceteze cauza, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, sau procesul-verbal de constatare prevăzut la art. 134 alin. (5).
(2)În situaţia în care cel reclamat este comandant/şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a persoanei care a făcut reclamaţia sau sesizarea, se va asigura protecţia acesteia, prin ascunderea identităţii faţă de cel reclamat.
(3)Documentele care compun dosarul cauzei trebuie să fie, în mod obligatoriu, datate şi semnate.
(4)Dosarul cauzei, cuprinzând documentele prevăzute la alin. (1), se înregistrează la compartimentul documente clasificate şi se prezintă în aceeaşi zi comandantului/şefului unităţii militare.
Art. 131
(1)Când două sau mai multe cadre militare sunt cercetate pentru aceleaşi fapte săvârşite în comun, li se întocmesc dosare separate şi sunt judecate împreună de către acelaşi consiliu de judecată, constituit în raport cu cel mai mare în grad, respectiv în funcţie, la grade egale, dintre cei în cauză.
(2)Dacă cei trimişi în judecată fac parte din unităţi militare subordonate unor eşaloane care constituie consilii de judecată diferite, aceştia vor fi trimişi în faţa consiliului de judecată al primului eşalon superior comun, la ordinul comandantului/şefului acestuia.
Art. 132
În cazul în care comandantul/şeful unităţii militare consideră că rezultatul cercetărilor nu este edificator, ordonă ofiţerului desemnat, prin rezoluţie pe referatul întocmit, să completeze dosarul în cel mult 2 zile lucrătoare; rezoluţia trebuie să indice elementele concrete suplimentare, necesare lămuririi cauzei.
Art. 133
(1)Dacă pe parcursul cercetării cauzei rezultă şi implicarea unor cadre militare din afara unităţii militare, ofiţerul desemnat raportează situaţia comandantului/şefului unităţii militare, care este obligat să îi sesizeze în scris pe comandanţii/şefii unităţilor militare din care fac parte cadrele militare respective.
(2)Comandanţii/şefii unităţilor militare din care fac parte cadrele militare implicate în săvârşirea abaterilor disciplinare pot iniţia proceduri similare de cercetare a cadrelor militare din unităţile lor, dacă apreciază că se impune această măsură.
Art. 134
(1)Comandantul/şeful unităţii militare analizează dosarul cauzei şi, dacă este cazul, emite ordinul de trimitere în faţa consiliului de judecată, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare.
(2)În ordinul de trimitere în faţa consiliului de judecată se înscriu, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 10 pentru ofiţerii care îndeplinesc funcţii prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia şi, respectiv, anexa nr. 11 pentru celelalte cadre militare, cel puţin următoarele date:
a)preşedintele consiliului de judecată şi membrii;
b)ofiţerul desemnat/comisia care a întocmit dosarul cauzei;
c)fapta care constituie abatere gravă de la disciplina militară cu menţionarea expresă a articolului de lege sau de act normativ specific în care aceasta se încadrează;
d)dreptul cadrului militar trimis în faţa consiliului de judecată de a fi asistat de un apărător ales.
(3)Ordinul de trimitere în faţa consiliului de judecată şi dosarul cauzei se transmit, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emitere, preşedintelui consiliului de judecată; în aceeaşi perioadă de timp ordinul de trimitere în faţa consiliului de judecată se comunică personal cadrului militar în cauză, de către ofiţerul desemnat/comisie, care îl primeşte şi semnează de luare la cunoştinţă.
(4)În acelaşi termen, ordinul de trimitere în faţa consiliului de judecată se transmite, după caz, comandantului/şefului unităţii militare din care face parte cel în cauză şi celui la care se află detaşat sau pus la dispoziţie; în situaţia în care cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră, termenul de comunicare curge de la data prezentării la serviciu.
(5)În situaţia în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoştinţă şi de primire a ordinului de trimitere în faţa consiliului de judecată, se încheie de către ofiţerul desemnat/comisie un proces-verbal de constatare a acestei situaţii, care se introduce în dosarul cauzei şi se înregistrează în opis.
(6)În termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emiterea ordinului de trimitere în faţa consiliului de judecată a unui ofiţer care îndeplineşte o funcţie prevăzută cu gradul de general de brigadă/similar sau superior, acesta este adus la cunoştinţă în scris de către şeful Direcţiei management resurse umane sau şeful Statului Major General, după caz, preşedintelui şi membrilor consiliului de judecată, comisiei de cercetare prealabilă şi ofiţerului în cauză.
(7)Preşedintele consiliului de judecată aduce la cunoştinţa membrilor consiliului de judecată şi ofiţerului desemnat conţinutul ordinului de trimitere în faţa consiliului de judecată al comandantului/şefului unităţii militare.
Art. 135
(1)Cadrele militare care au luat cunoştinţă de conţinutul ordinului de trimitere în faţa consiliului de judecată semnează în tabelul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, care se redactează pe versoul ordinului de trimitere în faţa consiliului de judecată.
(2)Ordinul de trimitere în faţa consiliului de judecată astfel semnat potrivit alin. (1) se introduce în dosarul cauzei şi se înregistrează în opisul acestuia.
Art. 136
(1)Cauza se analizează de către membrii consiliului de judecată care au gradul cel puţin egal cu al cadrului militar trimis în faţa acestuia.
(2)Cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată are dreptul să ceară recuzarea membrilor din compunerea consiliului de judecată în situaţia în care sesizează existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 125 alin. (3) şi (4).
(3)În cazul în care unul din membrii consiliului de judecată se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 125 alin. (3) şi (4) are obligaţia să declare că se abţine de la judecarea cazului.
(4)Cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere se face în scris, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de data şedinţei şi trebuie să fie temeinic argumentată.
(5)Preşedintele consiliului de judecată stabileşte dacă cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere este întemeiată şi consemnează admiterea sau respingerea sa într-un proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei şi se înregistrează în opis.
(6)Membrii consiliului de judecată recuzaţi, sau care din motive bine întemeiate se abţin să participe la judecarea unui caz, se înlocuiesc de comandantul/şeful care i-a numit cu alte cadre militare care îndeplinesc condiţiile prevăzute în regulament, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data când s-a admis recuzarea, respectiv abţinerea; această măsură se aduce la cunoştinţa celui trimis în faţa consiliului de judecată.
(7)În situaţia în care cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere îl vizează pe preşedintele consiliului de judecată, aceasta se soluţionează de către comandantul/şeful care a emis ordinul de trimitere în faţa consiliului de judecată, cu aplicarea procedurii prevăzute la alin. (4) şi (5).
Art. 137
(1)Şedinţa consiliului de judecată se desfăşoară în termen de cel mult 6 zile lucrătoare de la data emiterii ordinului de trimitere în faţa consiliului de judecată, timp în care dosarul este studiat de către membrii consiliului de judecată care participă la soluţionarea acestuia.
(2)Locul desfăşurării, data şi ora începerii şedinţei se stabilesc de preşedintele consiliului de judecată, cu aprobarea comandantului/şefului unităţii militare, se consemnează în ordinul de zi pe unitate şi se aduce la cunoştinţă celui ce urmează a fi analizat în consiliul de judecată, prin orice mijloace de comunicare care pot asigura confirmarea primirii de către acesta, precum şi martorilor prevăzuţi la art. 139 alin. (3).
Art. 138
În vederea pregătirii şi desfăşurării şedinţei, membrii consiliului de judecată pot solicita asistenţă juridică din partea consilierului juridic care asigură asistenţă juridică unităţii militare.
Art. 139
(1)Cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată are dreptul ca la şedinţa consiliului de judecată să fie asistat de un apărător ales, în condiţiile prevăzute la art. 26 lit. b).
(2)Apărătorul nu poate fi ales din rândul membrilor consiliului de judecată al unităţii militare şi nu poate fi consilierul juridic care a asigurat asistenţa juridică a consiliului.
(3)Cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată comunică preşedintelui acestuia, în oricare dintre zilele premergătoare şedinţei, inclusiv în ziua stabilită pentru analizarea cazului, numele apărătorului ales şi numele persoanelor propuse a fi audiate în calitate de martori.
(4)Martorii propuşi de către cel în cauză să fie audiaţi de către consiliul de judecată sunt informaţi în timp util asupra datei şi locului de desfăşurare a şedinţei.
(5)Comandanţii/şefii unităţilor militare în care sunt încadraţi martorii şi apărătorul ales iau măsuri pentru permiterea participării acestora la şedinţele consiliului de judecată şi pentru înscrierea activităţii în ordinul de zi pe unitate.
Art. 140
(1)Preşedintele consiliului de judecată, cu cel puţin 4 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei, aduce la cunoştinţa celui trimis în faţa consiliului de judecată, pe bază de semnătură în documentul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 13, precum şi apărătorului acestuia, în cazul în care şi l-a ales şi este prezent, conţinutul dosarului cauzei; cu acest prilej cadrul militar în cauză poate propune şi martorii pe care doreşte să îi aducă pentru a fi audiaţi în şedinţa consiliului de judecată.
(2)Dosarul cauzei poate fi studiat de cel trimis în faţa consiliului de judecată sau de către apărătorul acestuia, după ce dosarul i-a fost adus la cunoştinţă, ori de câte ori este nevoie, în oricare dintre zilele lucrătoare premergătoare şedinţei consiliului de judecată, în baza înştiinţării prealabile, în scris, a preşedintelui consiliului de judecată; dosarul este studiat în prezenţa a cel puţin unui membru al consiliului de judecată.
(3)În cazul în care cel trimis în faţa consiliului de judecată nu vrea să semneze de luare la cunoştinţă a conţinutului dosarului ori, din motive neîntemeiate, nu se prezintă pentru luare la cunoştinţă, preşedintele consiliului de judecată informează despre acest fapt în deschiderea şedinţei de analiză a faptelor săvârşite de cel în cauză.
Art. 141
(1)Prezenţa cadrului militar în cauză în faţa consiliului de judecată este obligatorie.
(2)Atunci când se constată absenţa acestuia pentru motivele prevăzute la art. 134 alin. (4), şedinţa se desfăşoară în cel mult 2 zile lucrătoare de la data încetării situaţiei pentru care cel în cauză a absentat justificat.
(3)În cazul în care cel în cauză absentează nejustificat, deşi a fost înştiinţat, şedinţa consiliului de judecată se desfăşoară în lipsa acestuia, specificându-se această situaţie în procesul-verbal al şedinţei şi în hotărâre.
Art. 142
Pentru asigurarea efectului preventiv şi educativ al activităţii consiliilor de judecată, la şedinţele acestora pot asista cadrele militare prezente în unitatea militară care sunt cel puţin egale în grad cu cel trimis în faţa consiliului de judecată, mai puţin martorii propuşi, care se introduc, pe rând, în sală şi rămân după ce au fost audiaţi, numai dacă îndeplinesc condiţiile de a asista la dezbateri.
Art. 143
(1)În situaţia în care cadrul militar a făcut o avertizare în interes public şi este analizat ca urmare a unui act de avertizare, acesta poate cere să fie invitaţi presa şi un reprezentant al asociaţiei profesionale din care face parte; în acest sens, anunţul se face la cererea scrisă a preşedintelui consiliului de judecată prin comunicat pe pagina de internet a Ministerului Apărării Naţionale, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii hotărârii consiliului de judecată.
(2)Termenii de avertizare în interes public şi act de avertizare au semnificaţiile prevăzute în Legea nr. 571/2004.
(3)Pentru accesul presei şi al reprezentantului asociaţiei profesionale la şedinţa consiliului de judecată trebuie avute în vedere următoarele:
a)informaţiile ce se discută să nu facă parte din categoria informaţiilor clasificate potrivit legii;
b)pentru informaţiile clasificate vehiculate reprezentanţii să deţină certificat de securitate ori autorizaţie de acces corespunzător/corespunzătoare.
Art. 144
(1)Membrii consiliului de judecată nu depun jurământ; preşedintele consiliului de judecată le atrage însă atenţia să îşi dea votul fără patimă şi prejudecăţi, îndeplinindu-şi datoria de conştiinţă în spiritul dreptăţii, al onoarei şi al demnităţii militare.
(2)Preşedintele consiliului de judecată desemnează un membru al consiliului de judecată care întocmeşte procesul-verbal al şedinţei, în care se consemnează modul de desfăşurare a acesteia.
(3)În continuarea şedinţei, preşedintele consiliului de judecată dă citire ordinului de trimitere în faţa acestui consiliu a cadrului militar în cauză, iar ofiţerul desemnat prezintă referatul şi alte documente relevante privind fapta săvârşită; preşedintele consiliului de judecată solicită apoi celui în cauză să prezinte, personal ori prin apărătorul ales, poziţia sa faţă de fapta/faptele care i se impută, precum şi eventualele probe pregătite în apărarea sa.
(4)Pentru a se edifica asupra faptei/faptelor săvârşite, membrii consiliului de judecată pot pune întrebări celui în cauză, prin intermediul preşedintelui; cel audiat răspunde la întrebări personal, având dreptul să se consulte ori de câte ori consideră necesar cu apărătorul său.
(5)După epuizarea întrebărilor sunt audiaţi, pe rând, martorii care sunt introduşi în sală; înainte de a fi audiaţi, martorilor li se cere să spună numai adevărul şi să nu ascundă nimic din ceea ce cunosc.
(6)Membrii consiliului de judecată pot adresa întrebări şi pot cere lămuriri martorilor, numai prin intermediul preşedintelui.
(7)Preşedintele consiliului de judecată dă cuvântul ofiţerului desemnat în situaţia în care acesta are de făcut precizări faţă de probatoriul administrat şi explicaţiile date de cel analizat în consiliul de judecată pe parcursul şedinţei.
(8)Preşedintele consiliului de judecată dă cuvântul cadrului militar trimis în faţa consiliului şi apărătorului său, pentru a-şi expune concluziile; la sfârşitul şedinţei, cadrul militar trimis în faţa consiliului de judecată poate depune la dosar, personal sau prin apărător, concluzii scrise.
(9)Preşedintele consiliului de judecată declară dezbaterile încheiate, iar membrii consiliului de judecată care au analizat cazul se retrag din sală pentru deliberare şi adoptarea hotărârii în aceeaşi zi.
(10)Când fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, consiliul de judecată propune aplicarea unei sancţiuni disciplinare în raport cu gravitatea abaterii săvârşite, avându-se în vedere prevederile art. 63.
(11)Consiliul de judecată adoptă o hotărâre, după ce fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad, propune una dintre soluţiile prevăzute la art. 145, impunându-se cea propusă de majoritatea sau unanimitatea membrilor; propunerea fiecărui membru al consiliului de judecată trebuie să fie clar exprimată, să nu conducă spre formulări de genul: "Sunt de acord cu propunerea făcută anterior" sau "Sunt de acord cu majoritatea".
(12)În situaţia în care nu se stabileşte o majoritate a aceleiaşi propuneri, membrul consiliului de judecată care a propus sancţiunea cea mai severă se alătură propunerii membrului consiliului de judecată celei mai apropiate de a sa.
(13)Rezultatul deliberării se consemnează în minuta şedinţei în care se înscrie hotărârea adoptată de către consiliul de judecată; minuta se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 14 şi se semnează de toţi membrii consiliului de judecată care au analizat cauza începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad.
(14)După întocmirea minutei membrii consiliului de judecată se întorc în sala unde a avut loc şedinţa şi preşedintele consiliului de judecată dă citire hotărârii adoptate, consemnată în minută.