Art. 5. - Art. 5: Încadrarea legală a faptelor - Regulament din 2010 privind analiza şi soluţionarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

M.Of. 687

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 9 Septembrie 2015
Art. 5: Încadrarea legală a faptelor
(1)Încadrarea legală exactă a faptelor este atributul Consiliului Concurenţei. Reclamanţii nu sunt obligaţi să ofere o încadrare exactă a faptelor, ci doar opinia lor în această privinţă. Reclamanţii trebuie să se refere la regulamentele şi instrucţiunile adoptate de Consiliul Concurenţei şi, în măsura în care au cunoştinţă de acestea, la cele emise de Comisia Europeană, precum şi la practica şi jurisprudenţa europeană.
(2)Înţelegerile şi practicile intră sub incidenţa legii atunci când sunt capabile să afecteze concurenţa pe piaţa românească ori pe o parte a acesteia, în cazul art. 5 din lege, sau în măsura în care pot afecta activitatea economică ori pot prejudicia consumatorii, în cazul art. 6 din lege. Ori de câte ori Consiliul Concurenţei aplică prevederile art. 5 şi 6 din lege, în măsura în care faptele analizate pot afecta comerţul dintre statele membre, acesta aplică, de asemenea, prevederile art. 101 şi 102 din TFUE. Atunci când o înţelegere sau practică nu este capabilă să afecteze comerţul dintre statele membre, se poate aplica legislaţia naţională, nu şi legislaţia comunitară.
(3)Acţiunile sau inacţiunile autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale ori locale şi ale entităţilor către care acestea îşi deleagă atribuţiile, precum limitarea libertăţii comerţului sau a autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale şi/sau stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor, sunt interzise dacă restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa. Autorităţile, instituţiile publice şi entităţile către care acestea îşi deleagă atribuţiile au obligaţia activă de a asigura respectarea liberei concurenţe, iar restricţiile de la aceasta trebuie să fie justificate temeinic pe motive de interes public general şi să fie limitate ca durată şi arie geografică în măsura maximă posibilă.