Secţiunea 1 - Sărbători naţionale - Regulament din 2009 al ONORURILOR ŞI CEREMONIILOR MILITARE

M.Of. 208 bis

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 7 Februarie 2011
SECŢIUNEA 1:Sărbători naţionale
Art. 35
(1)Sărbătorile naţionale sunt un prilej important pentru cultivarea respectului faţă de înaintaşi, dezvoltarea sentimentelor patriotice, a demnităţii şi mândriei ostăşeşti, a spiritului de corp şi a ataşamentului faţă de valorile militare.
(2)Ceremoniile militare organizate cu ocazia sărbătorilor naţionale se desfăşoară, de regulă, cu un detaşament de onoare constituit din drapel de luptă cu gardă la drapel, gardă de onoare, muzică militară, trompeţi sau formaţiuni corale.
(3)Ceremoniile militare religioase se desfăşoară în locuri publice adecvate, cu tradiţie istorică şi militară, la mausolee, monumente şi cimitire ale eroilor şi cuprind:
a)primirea persoanei oficiale;
b)intonarea imnului naţional al României;
c)serviciul religios;
d)alocuţiuni;
e)depuneri de coroane, jerbe şi buchete de flori;
f)defilarea gărzii de onoare şi a muzicii militare, dacă locul permite.
Art. 36
(1)Ziua Naţională a României se aniversează la 1 decembrie, în toată ţara şi la ambasadele României din străinătate.
(2)Cu ocazia Zilei Naţionale a României, în capitala ţării şi în alte garnizoane, la ordin, se organizează şi se desfăşoară parade militare.
Art. 37
Ziua Independenţei de stat a României se aniversează la 9 mai, în toată ţara, la monumentele eroilor Războiului de Independenţă.
Art. 38
(1)Ziua Unirii se aniversează la 24 ianuarie, în toată ţara, la monumentele dedicate Unirii Principatelor Române.
(2)Ceremonia se încheie cu Hora Unirii, la care se prind toţi participanţii, dacă locul permite, mai puţin detaşamentul de onoare.
Art. 39
(1)Ziua Eroilor se comemorează la sărbătoarea ortodoxă a înălţării Domnului, prilej cu care sunt omagiaţi eroii României, fără deosebire de naţionalitate sau confesiune, precum şi în baza convenţiilor internaţionale, militarii din alte ţări căzuţi la datorie pe teritoriul României.
(2)Cu prilejul Zilei Eroilor se desfăşoară activităţi destinate cunoaşterii tradiţiilor ostăşeşti, dezvoltării respectului pentru înaintaşi şi a răspunderii faţă de îndatoririle militare, perpetuării obiceiurilor ostăşeşti şi religioase de cinstire a eroilor neamului.
(3)Ceremoniile militare şi religioase de comemorare a eroilor se desfăşoară la cimitire militare şi la monumente ridicate în cinstea lor.
(4)Manifestările dedicate Zilei Eroilor încep cu Sfânta Liturghie de înălţarea Domnului, săvârşită de preoţi militari sau de preoţi invitaţi, în bisericile şi capelele din unităţile militare sau în alte locuri stabilite prin planificarea comandantului garnizoanei.
(5)Ceremoniile militare dedicate comemorării eroilor României încep la ora 12,00, când, la solicitarea comandantului garnizoanei adresată autorităţilor bisericeşti locale, se trag, timp de 3 minute, clopotele tuturor lăcaşelor de cult din localitate. După aceasta, conform planificării comandantului garnizoanei, se desfăşoară, de regulă, activităţile prevăzute la art. 6.

(6)În unităţile militare, la ora stabilită de comandant, se execută apelul solemn.
Art. 40
(1)Ziua Armatei României se aniversează la 25 octombrie, în toate garnizoanele.
(2)Ziua Armatei României este un prilej de evidenţiere a tradiţiilor glorioase ale oştirii române şi a rolului hotărâtor pe care aceasta l-a avut în formarea istoriei naţionale.
(3)Cu acest prilej, se organizează ceremonii militare, în cadrul cărora se pot desfăşura următoarele activităţi:
a)adunări solemne, unde se dă citire ordinului ministrului apărării naţionale;
b)oficierea serviciului religios;
c)evidenţierea momentelor semnificative ale existenţei Armatei României;
d)înmânarea de plachete jubiliare, decoraţii, distincţii militare şi medalii comemorative personalităţilor militare şi civile, veteranilor de război, militarilor în activitate, în rezervă şi în retragere;
e)depuneri de coroane, jerbe şi buchete de flori;
f)parade militare;
g)mitinguri aviatice;
h)comemorarea eroilor României;
i)alte manifestări cultural-artistice şi aplicativ-militare.
Art. 41
(1)Ziua drapelului naţional se aniversează la 26 iunie prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2)În municipiul Bucureşti şi în municipiile reşedinţă de judeţ, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comandanţii de garnizoane, se organizează ceremonii publice de înălţare a drapelului României.
(3)Reprezentanţii unităţilor militare, ai veteranilor de război, ai cadrelor militare în rezervă şi în retragere participanţi la ceremonia publică sunt stabiliţi de comandanţii garnizoanelor din localităţile menţionate la alin. (2).
(4)Locul desfăşurării ceremoniei publice de înălţare a drapelului României se stabileşte de comun acord cu organele administraţiei publice locale, pe cât posibil în apropierea sediilor primăriilor, prefecturilor sau consiliilor judeţene.
(5)Drapelul României are lungimea de 300 cm, lăţimea de 200 cm şi se înălţă pe un catarg înalt de 30 m.
(6)Drapelul României se înalţă în ziua de 26 Iunie şi rămâne arborat până în seara zilei de 25 Iunie a anului următor, când, printr-o ceremonie adecvată, în prezenţa comandantului gărzii de onoare şi a unui trompet, pe semnalul "Stingerea", este coborât, desprins de la catarg şi preluat de garda drapelului. Drapelul arborat, care se deteriorează în timpul anului - decolorat sau rupt -, este înlocuit ori de câte ori este nevoie fără ceremonie, prin grija instituţiei care a asigurat iniţial drapelul.
(7)Detaşamentul de onoare participant la ceremonia publică de înălţare a drapelului României se compune din:
a)garda drapelului cu drapelul de luptă;
b)garda de onoare "TIP B";
c)garda purtătoare a drapelului de arborat - 5 militari;
d)muzica militară sau trompet;
e)garda la locul de arborare a drapelului României - 2-4 militari;
f)şiruri de onoare - până la 20 de militari.
(8)Drapelul României de înălţat pe catarg se introduce, în seara zilei de 25 iunie, într-o biserică din incinta unei unităţi militare sau într-o biserică cu tradiţii şi semnificaţii istorice pentru comunitatea locală, situată în vecinătatea locului unde se desfăşoară ceremonia publică. Drapelul României rămâne pe timpul nopţii în biserica în care a fost introdus, iar, în dimineaţa zilei de 26 iunie, se oficiază slujba de sfinţire de către un preot militar - paroh -, după caz.
(9)După sfinţire, dacă biserica este dispusă la o distanţă mai mică de 100 m de locul de înălţare, drapelul României rămâne în incinta acesteia până la ora stabilită pentru începerea deplasării. În cazul în care distanţa este mai mare, după oficierea slujbei de sfinţire, drapelul României se aduce în incinta celei mai apropiate instituţii publice, unde rămâne până la ora stabilită pentru începerea deplasării.
(10)Ceremonia militară de înălţare a drapelului României începe, de regulă, la ora 09.00 şi cuprinde următoarele activităţi:
a)întâmpinarea persoanei oficiale;
b)prezentarea onorului: trompetul sună semnalele "Atenţiune" şi "Prevestirea pentru primirea generalului", muzica militară intonează "Marşul de întâmpinare", iar garda prezintă onorul;
c)salutul drapelului de luptă;
d)ocuparea locului stabilit în dispozitiv;
e)prezentarea hotărârii privind atribuirea denumirii de "Piaţa Tricolorului" pentru locul de desfăşurare a ceremonialului public - numai în anul acordării denumirii;
f)rostirea alocuţiunilor referitoare la sărbătorirea Zilei drapelului naţional;
g)primirea drapelului României ce urmează a fi înălţat pe catarg;
h)înălţarea drapelului României;
i)realizarea dispozitivului de defilare;
j)defilarea gărzii de onoare şi a muzicii militare cu prezentarea onorului la drapelul României înălţat pe catarg.
(11)Activităţile prevăzute la alin. (10) lit. h) se execută, astfel:
a)comandantul gărzii comandă: "La drapel, pentru onor înainte/spre dreapta/spre stânga, prezentaţi ARM!", muzica militară intonează "Onor la drapel".
b)în timpul intonării "Onorului la drapel", drapelul României, prins de colţuri şi purtat de patru militari, care au în faţă un ofiţer, este adus la catargul de arborare, se leagă la catarg de către primii doi militari, şnur după şnur, concomitent cu rularea scripetului de înălţare, până la realizarea ultimei legături; ultimii doi militari care poartă drapelul României continuă să ţină pânza acestuia întinsă între ei, pe orizontală, la nivelul centurii.
c)preotul rosteşte fraza de binecuvântare "Hristoase Dumnezeul nostru, Cel ce binecuvântezi şi sfinţeşti toate, binecuvântează acest drapel ce Sfânt Eşti totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin!", are Sfânta Cruce în mâna dreaptă, face semnul crucii asupra drapelului României, după care sărută pânza acestuia. După preot, oficialităţile prezente la ceremonie sărută drapelul României în ordinea de reprezentare protocolară a instituţiilor statului, ultimul fiind comandantul garnizoanei.
d)în momentul în care comandantul garnizoanei şi-a reluat locul în dispozitiv, se intonează imnul naţional al României, vocal şi instrumental, şi începe înălţarea drapelului României pe catarg. Viteza de înălţare a drapelului României trebuie să se sincronizeze cu intonarea imnului naţional al României, astfel încât atât intonarea acestuia, cât şi înălţarea drapelului României să se încheie în acelaşi moment.
(12)În timpul ceremoniei publice de înălţare a drapelului României se adoptă o ţinută sobră şi un comportament solemn.
(13)Muzica militară, formaţiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese instrumentale sau corale şi recită poezii cu tematică adecvată.
Art. 42
(1)Ziua imnului naţional al României se aniversează la 29 iulie şi se marchează prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor statului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2)La ceremonia prevăzută la alin. (1), desfăşurată într-o unitate militară stabilită de comandantul garnizoanei sau într-un loc public ales de comun acord cu prefectura sau primăria locală, participă oficialităţi centrale şi locale, veterani de război, cadre militare active sau în rezervă/retragere, invitaţi.
(3)În capitală şi în municipiile reşedinţă de judeţ, ceremonia publică de intonare a imnului naţional al României se desfăşoară în Piaţa Tricolorului, locul stabilit oficial, unde se află arborat drapelul României.
(4)Festivitatea începe imediat după sosirea persoanei/persoanelor oficiale şi constă în:
a)rugă şi închinare pentru poporul român, oficiate de preotul militar/civil, fără cântare;
b)alocuţiunea de deschidere, rostită de persoana care reprezintă instituţia organizatoare privind semnificaţia evenimentului, anunţarea persoanelor participante şi a cadrului în care are loc ceremonia;
c)alocuţiunea privind simbolistica versurilor imnului naţional al României, scurt istoric şi semnificaţii;
d)spectacolul susţinut de muzica militară, formaţii corale şi recitatori de poezie cu tematică adecvată;
e)în final, muzica militară, formaţiile corale şi întreaga asistenţă interpretează, vocal şi instrumental, imnul naţional al României, după regulile stabilite anterior desfăşurării activităţii.