Capitolul ii - Examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii - Regulament din 2006 privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii
M.Of. 560
Ieşit din vigoare Versiune de la: 29 Iunie 2017
CAPITOLUL II:Examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii
Art. 30
(1)După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.
(2)Disciplinele la care auditorii de justiţie sunt evaluaţi pe parcursul anului şi modalităţile de evaluare, precum şi disciplinele la care susţin examen de absolvire şi data examenului se propun de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare iniţială. Calendarul de desfăşurare, tematica şi bibliografia examenului se propun de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.
Art. 301
(1)Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii numeşte comisia de organizare a examenului. Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(2)Dispoziţiile art. 5 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. 302
(1)Comisia de organizare a examenului se constituie prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului.
(2)Comisia de organizare a examenului coordonează organizarea şi desfăşurarea examenului şi se compune din:
- preşedinte: directorul adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, responsabil cu formarea profesională iniţială;
- vicepreşedinte: şeful Departamentului de formare profesională iniţială al institutului Naţional al Magistraturii;
- membri: experţi, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Institutului.
Art. 303
(1)Comisia de organizare a examenului are, în principal, următoarele atribuţii:
1.verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc şi a celor care nu îndeplinesc aceste condiţii;
2.controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de examen şi procurarea necesarului de rechizite, asigurarea pazei necesare pentru păstrarea ordinii la centrele de examen, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;
3.asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise, la sediul comisiei, şi ia măsuri pentru păstrarea ordinii publice la centrul de desfăşurare a examenului;
4.instruieşte, cu 24 de ore înaintea datei examenului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de examen - responsabili de sală şi supraveghetori;
5.preia, de la oricare dintre membrii comisiei de elaborare a subiectelor, subiectele şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;
6.păstrează în deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;
7.coordonează multiplicarea subiectelor, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;
8.distribuie candidaţilor subiectele multiplicate;
9.repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă, pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele şi ia măsuri pentru publicarea acestor liste pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii în acelaşi termen;
10.afişează baremul de evaluare şi notare la centrul de examen după încheierea fiecărei probe şi asigură publicarea acestuia pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.
11.ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele de examen să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;
12.informează de îndată conducerea Institutului Naţional al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi: pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect;
13.calculează mediile generale şi întocmeşte listele cu rezultatele examenului;
14.asigură afişarea la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi publicarea pe pagina de internet a Institutului a rezultatelor examenului.
(2)Comisia de organizare a examenului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a examenului.
Art. 304
(1)Preşedintele comisiei de organizare a examenului ia măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 303.
(2)În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a examenului stabileşte atribuţiile pentru vicepreşedinte şi membrii comisiei.
Art. 305
(1)Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor se numesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv pentru procurori.
(2)Fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din 2 judecători şi un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, selectat dintre persoanele care au calitatea de formator la disciplina pentru care se susţine examenul, sau, după caz, un tutore de practică.
(3)Fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din 2 procurori şi un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, selectat dintre persoanele care au calitatea de formator la disciplina pentru care se susţine examenul, sau, după caz, un tutore de practică.
(4)În componenţa comisiilor se numesc şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de examen, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiilor de examen.
Art. 306
(1)Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor au un preşedinte comun, pentru judecători, respectiv pentru procurori, membru al comisiei de elaborare a subiectelor. Preşedintele veghează la respectarea regulilor enumerate la art. 307 pct. 1 şi coordonează activitatea celorlalte comisii. Preşedintele instruieşte corectorii, nu poate corecta lucrări şi nu poate soluţiona contestaţii.
(2)Aceeaşi persoană, cu excepţia preşedintelui comisiilor, nu poate face parte din mai mult de o comisie.
(3)Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.
(4)Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.
(5)Numirea membrilor comisiilor se face cu cel puţin 14 zile înainte de data desfăşurării examenului.
(6)Contractele de participare a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor, prin care se stabilesc atribuţiile ce le revin şi modalităţile de plată, se încheie între aceştia şi un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.
(7)Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a examenului şi se păstrează alături de celelalte documente de examen.
Art. 307
Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atribuţii:
1.elaborarea subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli:
a)să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia publicate de Institutul Naţional al Magistraturii;
b)să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi: flexibilitatea, dimensiunea critică;
c)să fie formulate astfel încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;
d)să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;
e)să se evite repetarea subiectelor de la examenele anterioare;
f)timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat pentru desfăşurarea probei de examen;
g)să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;
h)să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, să se puncteze toate soluţiile a căror corectitudine poate fi argumentată logic şi coerent din punct de vedere legal;
i)să se pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat; în barem pot să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;
2.elaborarea a câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, a baremelor de evaluare şi notare şi a ghidurilor de corectare;
3.predarea către comisia de organizare a examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare pe discipline de examen, în plicuri distincte, închise şi sigilate;
4.predarea către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor, a ghidurilor de corectare.
Art. 308
(1)Pe durata desfăşurării probelor este permisă consultarea legislaţiei indicate în bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.
(2)Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toţi candidaţii.
(3)Accesul candidaţilor în sălile de examen este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de organizare a examenului, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen.
(4)În vederea elaborării lucrărilor scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.
(5)Candidaţii se aşează în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de examen tipizată, cu ştampila Institutului Naţional al Magistraturii, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date. Colţul tezei de examen va fi lipit la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.
(6)Din momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.
(7)Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de examen de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de examen.
(8)Pe parcursul desfăşurării probei membrii comisiei de organizare a examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări acestora şi baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.
(9)În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Tezele folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele «Anulat», se semnează de supraveghetor şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.
(10)Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate câte îi sunt necesare.
(11)La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit alin. (2). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.
(12)Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora.
(13)Preşedintele ori vicepreşedintele comisiei de organizare a examenului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori.
(14)Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice mijloace de comunicare, precum şi orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1). Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă şi atrage eliminarea din examen.
(15)Frauda dovedită atrage eliminarea din examen. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de examen în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea «Fraudă». Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a examenului şi candidatului respectiv.
(16)Sancţiunea prevăzută la alin. (15) se aplică şi pentru depăşirea timpului de examen, stabilit potrivit alin. (2).
(17)Pentru fiecare sală de examen se întocmeşte un proces-verbal.
Art. 309
(1)Comisia de corectare evaluează şi notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.
(2)Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrul de examen, după încheierea probelor scrise.
(3)În termen de 24 de ore de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se soluţionează de comisia de corectare în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului definitiv.
(4)Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.
(5)Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre disciplinele de examen.
(6)Lucrările scrise se notează pentru fiecare dintre disciplinele de examen cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.
(7)Notarea pe baza baremului se înregistrează în borderoul de notare, separat de către fiecare corector, semnat de către aceştia pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare disciplină o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori de către preşedintele comisiilor, prin tragere la sorţi. Nota dată la reevaluare se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei, şi se trece pe lucrare, în rubrica specială a foii de examen, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.
(8)Nota finală este media cu două zecimale a notelor obţinute la fiecare dintre disciplinele de examen.
(9)Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
(10)Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afişare.
(11)Comisia de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.
(12)Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este de minimum 5 sau dacă diferenţa dintre media stabilită de comisia de corectare şi de comisia de contestaţii este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori, membri ai comisiei de contestaţii, şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori prin tragere la sorţi de către preşedintele comisiilor.
(13)Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.
(14)Rezultatele finale ale examenului se afişează, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
(15)Pentru absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii candidatul trebuie să obţină media generală de minimum 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare dintre materiile de examen.
(16)Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat, care certifică absolvirea Institutului, promoţia şi media generală obţinută.
Art. 3010
(1)Anterior numirii lor ca judecători sau procurori stagiari, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii cerinţei de avea o bună reputaţie, în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În termen de 10 zile de la susţinerea ultimei probe a examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie depun la Institutul Naţional al Magistraturii următoarele documente:
- adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 2 ani din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate;
- certificatul de cazier judiciar;
- declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 2 ani;
- orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii cerinţei de bună reputaţie.
(3)În vederea verificării îndeplinirii cerinţei bunei reputaţii, Institutul Naţional al Magistraturii solicită Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii date privind o eventuală eliminare, pe parcursul celor 2 ani de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, din concursurile de admitere în magistratură organizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relaţii de la alte instituţii.
(4)Institutul Naţional al Magistraturii verifică documentele prevăzute la alin. (2) şi (3). Constituie obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al auditorilor, întocmit pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv eventualele sancţiuni disciplinare aplicate în această perioadă, soluţiile privind sesizările primite cu privire la absolvenţi, precum şi orice alte date relevante.
(5)Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (4) se consemnează în cuprinsul unui raport unic cu privire la toţi absolvenţii, în care se prezintă distinct situaţia acelor candidaţi despre care se conturează indicii că nu s-ar bucura de o bună reputaţie. Pe baza acestui raport, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea cerinţei privind buna reputaţie. Prevederile art. 271 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(6)Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputaţie nu pot fi numiţi ca judecători sau procurori stagiari.
(7)Pentru stabilirea cerinţei bunei reputaţii sunt analizate:
- faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 181 din Codul penal din 1968;
- faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a absolvenţilor în temeiul art. 10 lit. b1) din Codul de procedură penală din 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1968;
- faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea absolvenţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013, cu modificările ulterioare;
- faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;
- faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;
- faptele pentru care absolvenţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere în magistratură organizate de Consiliul Superior al Magistraturii pe parcursul celor 2 ani de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
(8)La verificarea cerinţei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de absolvent, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (7).
(9)Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu au fost numiţi judecători sau procurori stagiari pentru neîndeplinirea cerinţei de bună reputaţie sunt obligaţi să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare.
Art. 31
(1)În cazul în care un auditor de justiţie nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune, organizată pentru următoarea promoţie de auditori.
(11)În cazul prevăzut la alin. (1), precum şi în cazul în care auditorul de justiţie nu a susţinut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.
(2)Absenţa nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător sau procuror. Persoana aflată în această situaţie este obligată să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.
Art. 32
(1)Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care se bucură de bună reputaţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată şi cu respectarea art. 19 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, care reprezintă media aritmetică a rezultatelor finale ale fiecărui an de studiu şi ale examenului de absolvire a Institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor doi ani de studiu la Institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În cazul în care există o imposibilitate obiectivă de a asigura numărul de posturi de judecători sau procurori stagiari, corespunzător numărului de posturi pentru care au formulat opţiuni, auditorii de justiţie vor fi numiţi în altă funcţie decât cea pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 321
Lucrările de examen ale auditorilor de justiţie care au promovat examenul de absolvire se păstrează, în original, la mapele profesionale ale acestora.