Secţiunea 2 - Examinările de medicină nucleară - Reglementari din 2006 referitoare la expunerea medicală la radiaţii ionizante a gravidelor

M.Of. 1039

În vigoare

Versiune de la: 1 Ianuarie 2007

SECŢIUNEA B:Examinările de medicină nucleară

În procedurile diagnostice de medicină nucleară este posibilă iradierea fătului prin transfer placentar cu distribuţia radiofarmaceuticelor în ţesuturile fetale, precum şi prin iradierea externă de la radiofarmaceuticele prezente în diversele aparate şi sisteme materne (de exemplu, vezica urinară), motiv pentru care, la estimarea dozelor la nivelul fătului, se vor lua în calcul proprietăţile chimice şi biologice ale radiofarmaceuticelor.

Art. 23

Reducerea dozei la nivelul fătului se poate realiza în primul rând prin selectarea atentă a radiofarmaceuticului sau radionuclidului care va fi administrat mamei.

Art. 24

În medicina nucleară, mama poate fi o sursă de iradiere pentru un anumit timp după ce examinarea diagnostică sau procedura terapeutică a avut loc, motiv care impune evitarea sarcinii pentru o perioadă de timp după administrarea radionuclizilor.

Art. 25

(1)Pentru majoritatea procedurilor de diagnostic nu se impune evitarea stării de graviditate pentru o perioadă ulterioară administrării radiofarmaceuticelor, atunci când doza la nivelul fătului se situează sub valoarea de 1 mSv.

(2)În anumite proceduri de medicină nucleară, prevăzute în tabel, doza la nivelul fătului poate depăşi valoarea de 1 mSv.

Tabel - Proceduri utilizate în medicina nucleară care, efectuate în timpul sarcinii, pot duce la o doză de radiaţii la nivelul fătului care să depăşească 1 mSv.

Radiofarmaceutice, investigaţii şi activităţi administrate	Timpul pentru evitarea unei sarcini (luni)
59-Fe (i.v.) Fier metabolic 0.4 MBq.	6
75-Se	12
131-I. - MIBG: Radiodiagnosticul unei tumori 20 MBq	2
131-I. Radiodiaqnosticul metastazei tiroidiene > 30 MBq	4

NOTA 1:

Calculele sunt bazate pe doze la nivelul uterului prin iradiere externă, iar pentru examinările cu 59-Fe şi cu 131-I sunt luate în calcul posibile transferuri placentare.

NOTA 2:

Dacă activitatea administrată diferă considerabil de valorile menţionate anterior, se impune consultarea unui expert în fizică medicală.