Secţiunea 7 - REGULI DE EVALUARE - Reglementari Contabile din 2005 conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor

M.Of. 1187 bis

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 30 Decembrie 2015
SECTIUNEA 7:REGULI DE EVALUARE
7.1.Reguli generale de evaluare
77.Elementele prezentate în situatiile financiare anuale se evalueaza, în general, pe baza principiului costului de achizitie sau costului de productie. În situatia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizarilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoare a justa, se aplica prevederile subsectiunii 7.2.5 din prezentele reglementari.
7.1.1.Evaluarea la data intrarii în entitate
78._
(1)La data intrarii în entitate, bunurile se evalueaza si se înregistreaza în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:
a)la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b)la cost de productie - pentru bunurile produse în entitate;
c)la valoarea de aport stabilita în urma evaluarii - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;
d)la valoarea justa pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
În cazurile mentionate la lit. c) si d), valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achizitie.
(2)Prin valoare justa se întelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie între doua parti aflate în cunostinta de cauza, în cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat obiectiv.
79._
(1)Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile bunurilor respective.
(2)Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.
80._
(1)Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
(2)Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei si anume: materiale directe, energie consumata în scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte alocata în mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
(3)În costul de productie poate fi inclus o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, în masura în care acestea sunt legate de perioada de productie.
81.Urmatoarele reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, astfel:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie înregistrate peste limitele normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de productie, anterior trecerii într-o noua faza de fabricatie;
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor în forma si locul final;
- costurile de desfacere.
82._
(1)Dobânda la capitalul împrumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie poate fi inclusa în costurile de productie, în masura în care aceasta este legata de perioada de productie. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor, aceasta trebuie prezentata în notele explicative.
(2)În întelesul prezentelor reglementari prin activ cu ciclu lung de fabricatie se întelege un activ care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata în vederea utilizarii sau pentru vânzare.
7.1.2.Evaluarea cu ocazia inventarierii
83.Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementari.
7.1.3.Evaluarea la încheierea exercitiului financiar
84._
(1)La încheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta în situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
(2)În acest scop, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, denumita valoare de inventar. În acest caz, se vor avea în vedere, printre altele:
a)Pentru elementele de activ, diferentele constatate în minus între valoarea de inventar si valoarea contabila neta a elementelor de activ se înregistreaza în contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila sau se efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinându-se la valoarea lor de intrare.
Prin valoare contabila neta se întelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
b)Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate în plus între valoarea de inventar si valoarea de intrare se înregistreaza în contabilitate, pe seama elementelor corespunzatoare de datorii.
85._
(1)La încheierea exercitiului financiar:
a)Elementele monetare exprimate în valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii în valuta) trebuie evaluate si raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a României si valabil la data încheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrarii creantelor sau datoriilor în valuta sau cursul la care au fost raportate în situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data încheierii exercitiului financiar, se înregistreaza, la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
b)Pentru creantele si datoriile, exprimate în lei, a caror decontare se face în functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se înregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare. Determinarea diferentelor de valoare se efectueaza similar prevederilor lit. a).
c)Elementele nemonetare achizitionate cu plata în valuta si înregistrate la cost istoric (imobilizari, stocuri) trebuie evaluate utilizând cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei.
d)Elementele nemonetare achizitionate cu plata în valuta si înregistrate la valoarea justa trebuie evaluate utilizând cursul de schimb existent în momentul determinarii valorilor respective.
(2)Prin elemente monetare se întelege disponibilitatile banesti si activele/datoriile de primit/de platit în sume fixe sau determinabile.
86.Evenimentele care apar dupa data bilantului pot furniza informatii suplimentare referitoare la perioada raportata fata de cele cunoscute la data bilantului. Daca situatiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta si informatiile suplimentare.
7.1.4 Evaluarea la data iesirii din entitate
87.La data iesirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea de intrare.

7.2.Active imobilizate
7.2.1.Reguli de evaluare de baza
88.Activele imobilizate trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de productie, cu respectarea prevederilor pct. 89 si 90.
89._
(1)Costul de achizitie sau costul de productie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica trebuie redus cu ajustarile de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, în mod sistematic de-a lungul duratelor de utilizare economica.
(2)În întelesul prezentelor reglementari, prin durata de utilizare economica se întelege durata de viata utila, aceasta reprezentând:
a)perioada pe parcursul careia entitatea estimeaza ca activul va fi disponibil pentru utilizare de catre entitate; sau
b)numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de entitate prin folosirea activului respectiv.
90.Atunci când se constata pierderi de valoare pentru imobilizarile financiare trebuie facute ajustari pentru pierderea de valoare, astfel încât acestea sa fie evaluate la cea mai mica valoare atribuibila acestora la data bilantului.
91.Imobilizarile trebuie sa faca obiectul ajustarilor de valoare, indiferent daca duratele lor de utilizare economica sunt limitate sau nu, astfel încât acestea sa fie evaluate la cea mai mica valoare atribuibila acestora la data bilantului, daca se estimeaza ca reducerea valorii acestora este permanenta.
92._
(1)Ajustarile de valoare prevazute la pct. 90 si 91 trebuie înregistrate în contul de profit si pierdere si prezentate distinct în notele explicative, daca acestea nu au fost prezentate separat în contul de profit si pierdere.
(2)Evaluarea la valorile minime, potrivit pct. 90 si 91, nu poate fi continuata daca motivele pentru care au fost facute ajustarile de valoare respective nu mai sunt aplicabile.
93.Daca activele imobilizate fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezinta valoarea ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate.
7.2.2 Imobilizari necorporale
7.2.2.1.Recunoasterea imobilizarilor necorporale
94.Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare în procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.
95.Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat în mod credibil.
96.În cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare cu exceptia celor create de entitate;
- fondul comercial;
- alte imobilizari necorporale; si
- avansurile si imobilizarile necorporale în curs de executie
7.2.2.2.Cheltuieli de constituire
97.Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile ocazionate de înfiintarea sau dezvoltarea activitatii entitatii (taxe si alte cheltuieli de înscriere si înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vânzarea de actiuni si obligatiuni, cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de înfiintarea si modificarea activitatii entitatii).
98._
(1)O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care, poate imobiliza cheltuielile de constituire. In aceasta situatie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
(2)în cazul în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu exceptia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
99.Sumele înregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate în notele la situatiile financiare.
7.2.2.3.Cheltuielile de dezvoltare
100._
(1)Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activitatii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod rational acesteia.
(2)Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz.
(3)În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depaseste cinci ani, aceasta trebuie prezentata în notele explicative, împreuna cu motivele care au determinat-o.
(4)În cazul în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu exceptia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
(5)Sumele înregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie prezentate în notele explicative.
7.2.2.4.Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare
101._
(1)Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare aduse ca aport, achizitionate sau dobândite pe alte cai, se înregistreaza în conturile de imobilizari necorporale la valoarea de aport, costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
(2)Concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci când contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaza a fi înregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit contractului. In cazul în care contractul prevede plata unei chirii, si nu o valoare amortizabila, în contabilitatea societatii care primeste concesiunea, se reflecta cheltuiala reprezentând chiria, fara recunoasterea unei imobilizari necorporale.
7.2.2.5.Fondul comercial
102.Fondul comercial apare, de regula, la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de catre o entitate.
103.În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achizitiei de catre o entitate a actiunilor altei entitati - se au în vedere urmatoarele prevederi:
a)fondul comercial se amortizeaza, de regula, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
b)totusi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioada de peste cinci ani, cu conditia ca aceasta perioada sa nu depaseasca durata de utilizare economica a activului si sa fie prezentata si justificata în notele explicative.
7.2.2.6.Avansuri si imobilizarile necorporale în curs
104.În cadrul avansurilor si imobilizarilor necorporale în curs se înregistreaza avansurile acordate pentru imobilizari necorporale, precum si imobilizarile necorporale neterminate pâna la sfârsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz.
7.2.2.7.Alte imobilizari necorporale
105._
(1)În cadrul altor imobilizari necorporale se înregistreaza programele informatice create de entitate sau achizitionate de la terti, pentru necesitatile proprii de utilizare, evaluate la costul de productie, respectiv la valoarea de achizitie, precum si alte imobilizari ne corporale.
7.2.2.8.Evaluarea initiala a imobilizarilor necorporale
106.Un activ necorporal se înregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie, asa cum sunt definite în prezentele reglementari.
107.Un element necorporal raportat drept cheltuiala intr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.
7.2.2.9.Cheltuieli ulterioare
108._
(1)Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal dupa cumpararea sau finalizarea acestuia se înregistreaza în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.
(2)Cheltuielile ulterioare vor majora valoarea activului necorporal atunci când este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil.
7.2.2.10. Evaluarea la data bilantului
109.Un activ necorporal trebuie prezentat în bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.
7.2.2.11. Cedarea si casarea
110._
(1)Un activ necorporal trebuie scos din evidenta la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara.
(2)Câstigurile sau pierderile care apar o data cu încetarea utilizarii sau iesirea unui activ necorporal se determina ca diferenta între veniturile generate de iesirea activului si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, si trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala în contul de profit si pierdere.
7.2.3.Imobilizari corporale
7.2.3.1.Recunoasterea imobilizarilor corporale
111.Imobilizarile corporale reprezinta active care:
a)sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate în productia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
b)sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
112.Imobilizarile corporale cuprind: terenuri si constructii; instalatii tehnice si masini; alte instalatii, utilaje si mobilier; avansuri si imobilizari corporale în curs de executie.
113._
(1)Imobilizarile corporale detinute în baza unui contract de leasing se evidentiaza în contabilitate în functie de natura contractului de leasing stabilita potrivit legii, cu respectarea prevederilor pct. 74.

(2)La recunoasterea în contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute în vedere prevederile contractelor încheiate între parti, precum si legislatia în vigoare. Entitatile care aplica principiul prevalentei economicului asupra juridicului vor tine cont si de cerintele acestuia. Înregistrarea în contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se efectueaza în cazul leasingului financiar de catre locatar/utilizator, iar în cazul leasingului operational, de catre locator/finantator. Achizitiile de bunuri imobile si mobile, în cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investitii, fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare.
(3)În întelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a)contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, în schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada stabilita;
b)leasing financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
c)leasing operational este operatiunea de leasing ce nu intra în categoria leasingului financiar.
(4)Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar daca îndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a)leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pâna la sfârsitul duratei contractului de leasing;
b)locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic în comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel încât, la începutul contractului de leasing, exista în mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata;
c)durata contractului de leasing acopera, în cea mai mare parte, durata de viata economica a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat;
d)valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie;
e)bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fara modificari majore.

114._
(1)În cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate în mod distinct imobilizarile corporale în curs de executie.
(2)Imobilizarile corporale în curs reprezinta investitiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriza, care se evalueaza la costul de productie, respectiv costul de achizitie.
(3)Imobilizarile corporale în curs se trec în categoria imobilizarilor corporale dupa receptie, darea în folosinta sau punerea în functiune a acestora, dupa caz.
7.2.3.2.Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale
115.O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari, în functie de modalitatea de intrare în entitate.
7.2.3.3.Cheltuieli ulterioare
116.Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.
117._
(1)Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, în scopul asigurarii utilizarii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este efectuata.
(2)Sunt recunoscute ca o componenta a activului investitiile efectuate la imobilizarile corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie sa aiba ca efect îmbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.
Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întretinere si functionare.
7.2.3.4.Amortizarea
118._
(1)Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale.
(2)Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în functiune a acestora si pâna la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economica si conditiilor de utilizare a acestora.
(3)Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, închiriate sau în locatie de gestiune se calculeaza si se înregistreaza în contabilitate de catre entitatea care le are în proprietate.
(4)Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizând unul din urmatoarele regimuri de amortizare:
a)amortizarea liniara;
b)amortizarea degresiva;
c)amortizarea accelerata.
(5)Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale se înregistreaza în contabilitate ca o cheltuiala.
7.2.3.5.Cedarea si casarea
119._
(1)O imobilizare corporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare, atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara.
(2)Câstigurile sau pierderile obtinute în urma casarii sau cedarii unei imobilizari corporale trebuie determinate ca diferenta între veniturile generate de scoaterea din evidenta si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta si trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala, dupa caz, în contul de profit si pierdere.
7.2.3.6.Evaluarea la data bilantului
120.O imobilizare corporala trebuie prezentata în bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.
7.2.4.Plasamente
121._
(1)Contabilitatea plasamentelor asigura evidenta existentei si miscarii atât a plasamentelor pe termen lung efectuate de entitati în terenuri, constructii si imobilizari financiare, cât si a celor pe termen scurt.
(2)Entitatile pot investi în bunuri mobiliare si imobiliare precum actiuni, obligatiuni, alte titluri de participare, depozite bancare, terenuri si constructii destinate activitatii proprii sau închirierii, conform prevederilor legale în vigoare.
122.Plasamentele în bunuri imobiliare de natura terenurilor si constructiilor sunt evidentiate de catre asiguratori în contabilitate distinct.
123.Plasamentele în imobilizari financiare cuprind titlurile de participare detinute la societatile afiliate, titluri de creanta si împrumuturi acordate societatilor afiliate, participatii la societatile în care exista interese de participare, titluri de creanta si împrumuturi acordate societatilor în care exista interese de participare, alte plasamente financiare.
124.Plasamentele aferente asigurarilor de viata pentru care expunerea la riscul de investitii este transferata contractantului pentru asigurarea de viata cuprind, pe de o parte, plasamentele a caror valoare este utilizata în stabilirea ratei de profitabilitate a contractelor de asigurare asociate la un fond de investitii, pe de alta parte, plasamentele destinate acoperirii angajamentelor care sunt determinate prin referinta la un indice.

125._
(1)În categoria altor plasamente financiare pe termen scurt se cuprind în functie de veniturile pe care le genereaza, titlurile cu venit variabil si titlurile cu venit fix.
(2)Titlurile cu venit variabil includ în principal actiunile cotate si necotate.
(3)Titlurile cu venit fix sunt considerate titluri cu rata fixa a dobânzii cum sunt obligatiunile, certificatele de trezorerie si alte titluri cu venit fix. Sunt asimilate obligatiunilor si altor titluri cu venit fix, titlurile cu dobânda care variaza în functie de anumiti factori specifici, ca de exemplu rata dobânzii pe piata interbancara sau pe piata europeana.
(4)Partile în fondurile comune de plasament cuprind partile detinute de societati în plasamentele comune constituite de mai multe societati sau fonduri de pensii, a caror gestiune a fost încredintata uneia dintre aceste societati sau fonduri de pensii.
7.2.4.1.Evaluarea initiala
126.Plasamentele în bunuri imobiliare de natura terenurilor si constructiilor se evalueaza la costul de achizitie sau la cost de productie.
127._
(1)Terenurile nu se amortizeaza.
(2)Investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor si pentru alte lucrari similare se recupereaza pe calea amortizarii, prin includerea în cheltuielile de exploatare intr-o perioada hotarâta de consiliul de administratie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.
128.Plasamentele în imobilizari financiare se evalueaza la costul de achizitie. Evaluarea la data bilantului.
129.Plasamentele se prezinta în bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate de valoare.
7.2.5.Reguli de evaluare alternative
7.2.5.1.Reevaluarea imobilizarilor corporale
130._
(1)Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfârsitul exercitiului financiar, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.
(2)Imobilizarile corporale cuprind plasamentele în imobilizari corporale si în curs din postul de activ B I precum si imobilizarile corporale din postul de activ F I. (cu exceptia stocurilor).
(3)În cazul efectuarii reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul de profit si pierdere.
131._
(1)Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut national si international.
(2)La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata în unul din urmatoarele moduri:
a)recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b)eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata în urma corectarii cu ajustarile de valoare, recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
132._
(1)În cazul în care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, în locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite înainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinata în urma reevaluarii.
(2)Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea în situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.
(3)Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei când nu exista nici o piata activa pentru acel activ.
(4)O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate în exploatarea unei entitati.
(5)Exemple de grupe de imobilizari corporale sunt: terenuri; cladiri; masini si echipamente.
(6)Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel încât valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului.
(7)Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale nu mai poate fi determinata prin referinta la o piata activa, valoarea activului prezentata în bilant trebuie sa fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare.
(8)Valoarea de piata a unui activ reprezinta pretul care poate fi obtinut pe o piata activa. O piata activa este o piata unde sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a)activele de pe piata sunt omogene;
b)pot fi gasiti în permanenta cumparatori si vânzatori interesati;
c)preturile sunt cunoscute de cei interesati.
133._
(1)În cazul terenurilor si constructiilor, valoarea actuala este valoarea de piata la data evaluarii, diminuata în conformitate cu alin. 5 si 6.
(2)Valoarea de piata reprezinta pretul la care ar putea fi tranzactionate un teren sau o constructie, între doua parti aflate în cunostinta de cauza, presupunând ca terenul sau constructia ar putea fi tranzactionate pe o piata activa în conditii normale si ca termenul disponibil pentru negocierea tranzactiei este normal tinând cont de natura bunului respectiv.
(3)Valoarea de piata va fi determinata printr-o evaluare separata a fiecarui teren si constructie efectuata cel putin la fiecare cinci ani, în conformitate cu pct. 131 alin (1)
(4)Atunci când valoarea unui teren sau a unei constructii s-a diminuat de la data evaluarii facute conform alin. 3, se opereaza o ajustare corespunzatoare a valorii. Valoarea diminuata astfel determinata nu se majoreaza în bilanturile ulterioare, cu exceptia cazului când aceasta majorare rezulta dintr-o noua determinare a valorii de piata, efectuata conform alin. 2 si 3.
(5.) Atunci când la data elaborarii situatiilor financiare, terenurile si constructiile au fost vândute sau trebuie sa fie vândute în termen scurt, valoarea determinata în conformitate cu alin.2 si 4 este diminuata cu cheltuielile de realizare efective sau estimate.
(6)Când nu este posibil sa se determine valoarea de piata a unui teren sau a unei constructii, valoarea determinata pe baza principiului costului de achizitie sau costului de productie, este considerata a fi valoarea actuala.
(7)Metoda folosita pentru determinarea valorii actuale a terenurilor si constructiilor, precum si miscarea acestor valori în cursul exercitiului financiar, vor fi prezentate în notele explicative.
134._
(1)În cazul în care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata în urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în "Capital si rezerve". Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.
(2)Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu în cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte în notele explicative urmatoarele informatii:
a)valoarea rezervei din reevaluare la începutul exercitiului financiar;
b)diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exercitiului financiar;
c)sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exercitiului financiar, prezentându-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei în vigoare;
d)valoarea rezervei din reevaluare la sfârsitul exercitiului financiar.
(3)Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve, atunci când acest surplus reprezinta un câstig realizat.
In sensul prezentelor reglementari câstigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câstig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. În acest caz valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.
(4)Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:
- ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata în cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau
- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.
(5)Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata în cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se înregistreaza ca o cheltuiala.
(6)Rezerva din reevaluare trebuie redusa în masura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.
(7)Sumele reprezentând diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit si pierdere.
(8)Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului în care activul reevaluat a fost valorificat, situatie în care surplusul din reevaluare reprezinta câstig efectiv realizat.
(9)Cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (3) si (6), rezerva din reevaluare nu poate fi redusa.
135.Ajustarile de valoare se calculeaza în fiecare exercitiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizarii pentru acel exercitiu financiar.
136.În cazul în care se efectueaza reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii:
a)valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare; sau
b)valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentând costul istoric si, atunci când este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.
7.2.5.2.Reevaluarea plasamentelor
137.Entitatile pot evalua plasamentele din pozitia B a activului, altele decât terenurile si constructiile la valoarea lor actuala, cu respectarea pct. 142.
138._
(1)Plasamentele din postul C al activului sunt evaluate la valoarea de piata.
(2)Valoarea de achizitie a acestor plasamente se indica în notele explicative la situatiile financiare, împreuna cu descrierea metodei de evaluare aferente categoriilor de plasamente, precum si influenta asupra bilantului si contului de profit si pierdere.
139._
(1)Atunci când plasamentele au fost evaluate la valoarea lor de achizitie, valoarea lor actuala se indica în notele explicative la situatiile financiare.
(2)Atunci când plasamentele sunt evaluate la valoarea lor actuala, valoarea de achizitie se indica în notele explicative la situatiile financiare.
140.Metoda aplicata fiecarei pozitie a plasamentelor se precizeaza în notele explicative la situatiile financiare, împreuna cu sumele astfel determinate.
141.Atunci când plasamentele din postul B al activului, altele decât terenurile si constructiile, precum si plasamentele din postul C al activului se reevalueaza la valoarea actuala, rezultatele reevaluarii se înregistreaza în contul de profit si pierdere.
142._
(1)În cazul plasamentelor, altele decât terenurile si constructiile, valoarea actuala este valoarea de piata. Costul de achizitie al acestor plasamente va fi indicat în notele explicative.
(2)Atunci când plasamentele sunt admise la cota unei burse oficiale de valori mobiliare, valoarea de piata este valoarea stabilita la sfârsitul exercitiului financiar, iar atunci când sfârsitul exercitiului financiar nu este o zi de negociere la bursa, se ia în considerare ultima zi de negociere care precede aceasta data.
(3)Atunci când exista o piata pentru plasamente, alta decât cea prevazuta la alin.2, prin valoarea de piata se întelege pretul mediu la care aceste plasamente erau negociate la sfârsitul exercitiului financiar. În cazul în care sfârsitul exercitiului financiar nu este o zi de negociere, se ia în considerare ultima zi de negociere care precede aceasta data.
(4)Atunci când la data elaborarii situatiilor financiare plasamentele prevazute la alin.2 si 3 au fost vândute sau trebuie sa fie vândute în scurt timp, valoarea de piata este diminuata cu cheltuielile de realizare efective sau estimate.
(5)In toate cazurile, metoda de evaluare este descrisa cu precizie în notele explicative si alegerea ei este temeinic motivata.
7.2.6.Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare
143._
(1)Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevazute de prezentele reglementari si sub rezerva conditiilor prevazute la alin. (2) - (4) din acest punct, entitatile pot evalua în situatiile financiare consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea justa.
(2)_
- Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate.
- Un activ financiar este orice activ care reprezinta:
a)trezorerie;
b)un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati;
c)un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alta entitate; sau
- de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o alta entitate, în temeiul unor conditii care ar putea sa fie favorabile pentru emitent;
d)un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii si este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa primeasca un numar variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în alt fel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numar fix din instrumentele de capital ale entitatii. În acest scop, instrumentele de capital ale entitatii nu includ instrumente care sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.
O datorie financiara este orice datorie care reprezinta:
a)o obligatie contractuala:
- de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate în conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate; sau
b)un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii si este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa livreze un numar variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar în schimbul unui numar fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. În acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii nu includ instrumente care pot fi ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.
(3)În întelesul prezentelor reglementari, contractele bazate pe marfa care dau oricareia dintre partile contractante dreptul de decontare în numerar sau prin alte instrumente financiare se considera instrumente financiare derivate, cu exceptia cazurilor în care:
a)acestea au fost încheiate si continua sa îndeplineasca cerintele asteptate ale entitatii privind cumpararea, vânzarea sau utilizarea produsului de baza;
b)acestea au fost initial destinate unui astfel de scop; si
c)se asteapta ca acestea sa fie decontate prin livrarea marfii.
(4)Evaluarea la valoarea justa se aplica numai datoriilor care sunt:
a)detinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare; sau
b)instrumente financiare derivate.
(5)Evaluarea la valoarea justa nu se aplica:
a)instrumentelor financiare nederivate detinute pâna la scadenta;
b)împrumuturilor si creantelor generate de entitate si nedetinute în scopul tranzactionarii;
si
c)intereselor în filiale, întreprinderi asociate si asocieri în participatie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingenta într-o combinare de întreprinderi, precum si altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale si care, în concordanta cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaza diferit fata de alte instrumente financiare.
În întelesul prezentelor reglementari, prin combinarea de întreprinderi se întelege gruparea unor entitati individuale într-o singura entitate raportoare, determinata de obtinerea controlului de catre o entitate asupra uneia sau mai multor întreprinderi.
144._
(1)Valoarea justa prevazuta la pct. 143 se determina prin referire la:
a)valoarea de piata, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu usurinta o piata credibila. Daca valoarea de piata nu se poate identifica cu usurinta pentru un instrument, dar poate fi identificata pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de piata poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau
b)o valoare determinata cu ajutorul unor modele si tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu usurinta o piata credibila. Astfel de modele si tehnici asigura o aproximare rezonabila a valorii de piata.
(2)În sensul prezentelor reglementari piata credibila are semnificatia pietei active, asa cum apare prezentata aceasta la pct. 132 (8).
(3)Instrumente financiare care nu pot fi evaluate credibil prin oricare dintre metodele mentionate la alin. (1), se evalueaza în conformitate cu regulile generale de evaluare prevazute de prezentele reglementari.
145._
(1)Prin exceptie de la prevederile pct. 69, atunci când un instrument financiar se evalueaza în conformitate cu pct. 144, modificarea valorii se include în contul de profit si pierdere. Totusi, o astfel de modificare se include direct în capitalul propriu, într-o rezerva de valoare justa, daca:
a)instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire împotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificarile de valoare sa nu fie înregistrate în contul de profit si pierdere; sau
b)modificarea de valoare se refera la o diferenta de schimb valutar aparuta la un element monetar care face parte dintr-o investitie neta a entitatii într-o entitate straina.
În întelesul prezentelor reglementari prin investitie neta într-o entitate straina se întelege partea entitatii raportoare din activele nete ale acelei entitati straine.
(2)Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vânzare, altul decât un instrument financiar derivat, poate fi inclusa direct în capitalul propriu, în rezerva de valoare justa.
146._
(1)Rezerva de valoare justa se ajusteaza atunci când sumele înregistrate în aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evaluarii la valoarea justa.
(2)Rezerva de valoare justa va ramâne evidentiata în contabilitate atât timp cat sunt evidentiate în bilant instrumentele financiare carora le este aferenta .
147.Daca a fost aplicata evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare, notele explicative prezinta:
a)ipotezele semnificative care stau la baza modelelor si tehnicilor de evaluare, daca valorile juste au fost determinate în conformitate cu pct. 144 alin. 1 lit. (b);
b)pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justa, modificarile de valoare incluse direct în contul de profit si pierdere, precum si modificarile incluse în rezerva de valoare justa;
c)pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate, informatii privind aria si natura instrumentelor, inclusiv termenii si conditiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul si certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie; si
d)un tabel care sa prezinte modificarile rezervei de valoare justa în cursul exercitiului financiar.
7.3.Active circulante
7.3.1.Generalitati
148._
(1)Un activ se clasifica ca activ circulant atunci când:
a)este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat în termen de 12 luni de la data bilantului;
b)este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
c)este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.
(2)Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile în numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de modificare a valorii.
149.În categoria activelor circulante se cuprind:
a)stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmita factura;
b)creante;
c)casa si conturi la banci
d)alte elemente de activ (investitii pe termen scurt).
7.3.1.1.Evaluarea activelor circulante
150._
(1)Activele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz, cu respectarea prevederilor alin. (2) de mai jos.
(2)Ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentarii acestora la cea mai mica valoare de piata sau, în circumstante speciale, la o alta valoare minima atribuibila acestora la data bilantului.
151.Evaluarea la valoarea prevazuta la pct. 150 alin (2) nu poate fi continuata daca motivele pentru care au fost facute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situatia în care ajustarea devine total sau partial fara obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acesteia au încetat sa mai existe într-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie reluata corespunzator la venituri.
152.Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional exclusiv în scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate în notele explicative.
7.3.2.Stocuri
153._
(1)Stocurile sunt active circulante:
a)detinute pentru a fi vândute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b)în curs de prelucrare în vederea utilizarii în desfasurarea activitatii; sau
c)sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite în procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.
(2)In categoria stocurilor se cuprind si:
a)materialele de natura obiectelor de inventar;
b)bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignatie la terti, care se înregistreaza distinct în contabilitate pe categorii de stocuri.
154.Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.
155.Materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite si a caror valoare totala este de o importanta secundara pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare si cantitate fixe, daca valoarea, cantitatea si structura acestora nu variaza în mod semnificativ.
156._
(1)La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si înregistreaza în contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
a)metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;
b)metoda costului mediu ponderat - CMP;
c)metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.
(2)Daca valoarea prezentata în bilant rezultata dupa aplicarea metodelor specificate în alin. 1, difera în mod semnificativ, la data bilantului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori de piata cunoscute înainte de data bilantului, valoarea acestei diferente trebuie prezentata în notele explicative ca total pe categorie de active.
(3)Potrivit metodei "primul intrat - primul iesit" (FIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, în ordine cronologica.
(4)Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate în timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.
(5)Potrivit metodei "ultimul intrat - primul iesit" (LIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior, în ordine cronologica.
(6)Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor si a activelor fungibile de la un exercitiu financiar la altul. Daca, în situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii:
- motivul schimbarii metodei, si
- efectele sale asupra rezultatului.
(7)O entitate trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificata.
157._
(1)Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
(2)În conditiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât si valoric.
(3)Inventarul intermitent consta în stabilirea iesirilor si înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârsitul perioadei. În acest caz, iesirile se determina ca diferenta între valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.
158._
(1)Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilant la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pâna la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.
(2)În întelesul prezentelor reglementari, prin valoare realizabila neta se întelege pretul de vânzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile estimate necesare vânzarii.
7.3.3.Casa si conturi la banci
159._
(1)Conturile la banci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile în lei si valuta, cecurile entitatii, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobânzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci în conturile curente.
(2)Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente prezentate entitatii si neaparute înca în extrasele de cont, se înregistreaza într-un cont distinct.
(3)Conturile curente la banci se dezvolta în analitic pe fiecare banca si pe fiecare fel de valuta.
(4)Dobânzile de încasat, aferente disponibilitatilor aflate în conturi la banci, se înregistreaza distinct în contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate de banci în conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
(5)Dobânzile de platit si cele de încasat, aferente exercitiului financiar în curs, se înregistreaza la cheltuieli financiare, sau venituri financiare, dupa caz.
160.Contabilitatea disponibilitatilor aflate în banci/casierie si a miscarii acestora, ca urmare a încasarilor si platilor efectuate, se tine distinct în lei si în valuta.
161._
(1)Operatiunile privind încasarile si platile în valuta se înregistreaza în contabilitate la cursul zilei comunicat de Banca Nationala a României.
(2)Operatiunile de vânzare - cumparare de valuta se înregistreaza în contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta, fara ca acestea sa genereze în contabilitate diferente de curs valutar.
162.La încheierea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor în valuta si a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valuta, acreditive si depozite pe termen scurt în valuta, la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a României, valabil la data închiderii exercitiului financiar, se înregistreaza în conturile de venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
163.În vederea achitarii unor obligatii fata de terti, societatile pot solicita deschiderea de acreditive în banci, în lei sau în valuta, în favoarea acestora.
164.Avansurile de trezorerie reprezentând sumele în numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, în vederea efectuarii unor plati în favoarea entitatii, se înregistreaza în contabilitate în conturi distincte.
165.Operatiunile de transferuri de disponibilitati banesti între conturile la banci, precum si între conturile la banci si casieria entitatii, se înregistreaza în contabilitate printr-un cont de viramente interne.
166.Operatiunile financiare în lei sau în valuta se efectueaza cu respectarea regulamentelor emise de Banca Nationala a României si a altor reglementari emise în acest scop.
167._
(1)Pentru deprecierea investitiilor detinute ca active circulante, la sfârsitul exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare.
(2)La sfârsitul fiecarui exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectate se suplimenteaza, diminueaza sau anuleaza, dupa caz. La iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderi de valoare se anuleaza.
7.4.Rezerve tehnice
168._
(1)Valoarea rezervelor tehnice trebuie sa permita asiguratorului, în orice moment, sa îsi onoreze, angajamentele ce rezulta din contractele de asigurare.
(2)Contabilitatea rezervelor tehnice asigura evidenta rezervelor tehnice constituite de asigurator potrivit reglementarilor legale.
169.Asiguratorii au obligatia sa constituie si sa mentina categoriile de rezerve tehnice conform prevederilor legale în vigoare.
170.Rezervele tehnice se constituie si evidentiaza distinct pentru activitatea de asigurari generale si activitatea de asigurari de viata.
171.Sumele transferate rezervelor tehnice, constituite si mentinute în conditiile prevederilor legale, reprezinta obligatii ale asiguratorului si se deduc din veniturile acestuia în vederea determinarii profitului.
172._
(1)În cazurile în care, contractul de asigurare prevede încasarea primelor si plata despagubirilor în valuta, rezervele tehnice aferente se pot constitui si mentine în valuta.
(2)Rezervele tehnice în valuta se înregistreaza în contabilitate în lei si în valuta, la cursul de schimb în vigoare la data efectuarii operatiunilor.
173.Rezervele tehnice se inventariaza si evalueaza la sfârsitul fiecarei perioade conform prevederilor legale în vigoare.
174.Metodele de evaluare a rezervelor tehnice adoptate de asigurator trebuie sa fie aceleasi în tot cursul exercitiului financiar, precum si de la un exercitiu financiar la altul.
175.În cazuri justificate si în conditiile prevazute de reglementarile legale, asiguratorul poate schimba metodele de evaluare, facând în acest sens mentiuni în notele explicative, prezentând influentele asupra pozitiei financiare, precum si asupra performantei financiare.
176.În situatia în care, asiguratorul realizeaza un transfer de portofoliu prin care o parte sau întreaga activitate de asigurare va fi transferata unui alt asigurator, în contabilitatea analitica a rezervelor tehnice se vor prezenta distinct rezervele tehnice aferente transferului de portofoliu.
177.Diminuarea sau anularea rezervelor tehnice se efectueaza prin creditarea conturilor corespunzatoare de cheltuieli.
178.În cazul anularii, rezilierii sau încetarii valabilitatii unui contract de asigurare, asiguratorul va efectua si operatiunile contabile de anulare a rezervelor tehnice aferente contractelor respective.
179._
(1)Rezerva de prime se calculeaza separat pentru fiecare contract de asigurare, iar suma rezultatelor astfel obtinute reprezinta rezerva de prime totala.
(2)Calculul si constituirea rezervei de prime pentru asigurarile generale si pentru asigurarile de viata se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
180 Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculeaza pe baza estimarii daunelor ce vor aparea dupa închiderea exercitiului financiar, în cazul în care se constata ca daunele estimate în viitor depasesc rezervele de prime constituite si, drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de prime calculata în conformitate cu prevederile legale în vigoare nu va fi suficienta pentru acoperirea daunelor ce vor aparea în exercitiile financiare urmatoare.
181.Rezervele tehnice privind asigurarile de viata se constituie în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
182._
(1)Rezerva matematica se constituie în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2)Orice rezerva matematica negativa va fi raportata si evidentiata ca fiind egala cu zero.
(3)Aceasta rezerva se calculeaza separat pentru fiecare contract de asigurare de viata.
(4)Calculul se face de catre un actuar sau de catre alta persoana, expert în materie, pe baza metodelor actuariale recunoscute.
183.Rezerva de daune se constituie si se înregistreaza în contabilitate separat pentru daune avizate si pentru daune neavizate distinct pentru asigurarile generale si asigurarile de viata.
184 Calculul rezervei de daune pentru asigurari generale si al rezervei de daune pentru asigurari de viata se efectueaza în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
185._
(1)La calculul rezervelor de daune trebuie sa se ia în calcul si daunele neavizate la data încheierii bilantului; pentru calcularea acestor rezerve, se tine seama de experienta anterioara în ceea ce priveste numarul si valoarea daunelor declarate dupa încheierea bilantului.
(2)La calculul rezervelor se tine seama de cheltuielile pentru acoperirea daunelor, oricare ar fi originea acestora.
186.Sumele recuperabile provenite din achizitionarea creantelor asiguratilor fata de terti (subrogare în drepturile acestora) sau din achizitionarea drepturilor de proprietate asupra bunurilor asigurate nu se deduc din suma rezervei de daune si se estimeaza cu prudenta.
Aceste sume se înregistreaza în contul de debitori dezvoltat în analitice distincte, în functie de clasa de asigurari aferente, si se prezinta în notele explicative la situatiile financiare, separat pe clase de asigurari.

187.Atunci când despagubirile pentru o dauna trebuie platite sub forma de anuitate, sumele destinate rezervelor în acest scop trebuie sa fie calculate pe baza unor metode actuariale recunoscute.
188.Se interzice orice deducere sau orice diminuare, rezultata din evaluarea rezervei pentru acoperirea unei daune la o valoare actuala inferioara sumei ce se poate prevedea ca se va plati ulterior, ori deducere sau diminuare care rezulta în oricare alt mod.
189.La asigurarile de viata, valoarea rezervelor pentru daune este egala cu suma datorata beneficiarilor, la care se adauga cheltuielile de acoperire a daunelor. Valoarea acestor rezerve include atât rezerva de daune avizate cât si rezerva pentru daune neavizate.
190._
(1)Rezerva de egalizare cuprinde toate sumele repartizate în anii cu rezultate tehnice favorabile, conform prevederilor legale în vigoare, în vederea acoperirii daunelor în anii în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile.
(2)Rezerva de egalizare se creeaza la închiderea exercitiului financiar cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor în exercitiile financiare în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile.
7.5.Terti
191.Contabilitatea tertilor asigura evidenta creantelor si datoriilor entitatii în relatiile acesteia cu persoane fizice si/sau juridice inclusiv cu bugetul statului.
192._
(1)În contabilitatea asigurarilor directe se înregistreaza operatiunile privind subscrierea si încasarea primelor de asigurare aferente contractelor de asigurare, respectiv coasigurare, precum si alte operatiuni efectuate (transfer de portofoliu) În baza contractelor încheiate.
(2)Primele de asigurare anulate reprezinta primele de asigurare brute subscrise, anulate ca urmare a încetarii valabilitatii unui contract de asigurare înaintea termenului de expirare a acestuia.
(3)Operatiunea de asigurare a unui asigurator de catre alt asigurator primul fiind reasigurat, iar al doilea reasigurator, se înregistreaza în contabilitate în conturi distincte privind reasigurarea.
(4)În operatiunile de reasigurare, raportul dintre reasigurat si reasigurator, drepturile si obligatiile fiecarei parti se stabilesc prin contractul de reasigurare.
193._
(1)Creantele si datoriile în valuta se înregistreaza în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a României, cât si în valuta.
(2)Operatiunile în valuta trebuie înregistrate în momentul recunoasterii initiale în moneda de raportare (leu), aplicându-se sumei în valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
194.Contabilitatea datoriilor si creantelor se tine pe categorii.
195.Creantele incerte se înregistreaza distinct în contabilitate.
196._
(1)Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, si cele pentru incapacitate temporara de munca, suportate din fondul de salarii, precum si alte drepturi în bani si/sau în natura datorate de entitate personalului pentru munca prestata.
(2)În contabilitate se înregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit legislatiei în vigoare, nu se suporta din fondul de salarii precum si alte drepturi acordate potrivit legii.
(3)Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistreaza într-un cont distinct, pe persoane.
(4)Retinerile din salariile personalului datorate tertilor, se efectueaza numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.
(5)Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmeaza sa fie încasate de la acesta, aferente exercitiului în curs, se înregistreaza ca alte datorii si creante în legatura cu personalul.
197._
(1)Contabilitatea decontarilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile pentru contributia la asigurari sociale, contributia la asigurari sociale de sanatate si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.
(2)Eventualele sume datorate sau care urmeaza sa fie încasate în perioadele urmatoare, aferente exercitiului în curs, se înregistreaza ca alte datorii si creante sociale.
198.În cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venit, subventiile de primit si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.
199.Impozitul pe profit/venit de plata trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplatite. Daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul trebuie recunoscut drept creanta.
200._
(1)Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii (TVA deductibila).
(2)În situatia în care exista decalaje între faptul generator de TVA si exigibilitatea acesteia, totalul TVA se înregistreaza într-un cont distinct, denumit TVA neexigibila care, pe masura ce devine exigibila, se trece la TVA colectata sau TVA deductibila, dupa caz.
(3)De asemenea, în contul de TVA neexigibila se înregistreaza si TVA deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au întocmit facturile.
(4)Diferenta de taxa, în plus sau în minus, dintre TVA colectata si TVA deductibila se înregistreaza în conturi distincte (TVA de plata sau TVA de recuperat) si se regularizeaza în conditiile legii.
201.Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistreaza în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
202.Fondurile speciale privind activitatea de asigurare se înregistreaza în contabilitate distinct pe categorii în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
203.La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
204.Subventiile primite sau de primit de catre entitate se înregistreaza în contabilitate într-un cont distinct.
205.Contabilitatea decontarilor între entitatile afiliate si cu actionarii/asociatii, cuprinde operatiile care se înregistreaza reciproc si în aceeasi perioada de gestiune, atât în contabilitatea entitatii debitoare, cât si a celei creditoare, precum si decontarile între actionari/asociati si entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontari cu actionarii/asociatii si, de asemenea, conturile coparticipantilor referitoare la operatiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participatie.
206.Dividendele repartizate actionarilor/asociatilor, propuse sau declarate dupa data bilantului, precum si celelalte repartizari similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilantului. In acest sens, sumele reprezentând dividende, respectiv, varsaminte la buget sunt evidentiate în rezultatul reportat, urmând ca, dupa aprobarea de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor a acestor destinatii, sa fie reflectate în conturile corespunzatoare de datorii.
207.Sumele depuse sau lasate temporar de catre actionari/asociati la dispozitia entitatii, precum si dobânzile aferente se înregistreaza în contabilitate în conturi distincte.
208.Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile pretinse, stabilite în baza unor hotarâri ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul societatii se înregistreaza ca alte creante în legatura cu personalul.
209.Creantele/datoriile fata de alti terti, altii decât personalul propriu, se înregistreaza în conturile de debitori/creditori diversi.
210.Operatiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzatoare, pentru care sunt necesare clarificari ulterioare, se înregistreaza, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de catre entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatarii.
211._
(1)Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor în valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost înregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate în situatiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.
(2)Atunci când creanta sau datoria în valuta este decontata în decursul aceluiasi exercitiu financiar în care a si survenit, întreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta în acel exercitiu. Atunci când creanta sau datoria în valuta este decontata într-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta în fiecare exercitiu financiar, care intervine pâna în exercitiul decontarii, se determina tinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenita în cursul fiecarui asemenea exercitiu financiar.
212._
(1)Cheltuielile efectuate si veniturile realizate în exercitiul financiar curent, dar care privesc exercitiile financiare urmatoare, se înregistreaza distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans sau venituri în avans, dupa caz.
(2)În aceste conturi se înregistreaza, în principal, urmatoarele cheltuieli si venituri: cheltuieli privind chiriile, abonamentele si alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor sau exercitiilor urmatoare.
213.Pentru deprecierea creantelor, cu ocazia inventarierii la sfârsitul exercitiului financiar, se reflecta ajustari pentru depreciere.
7.5.1.Contabilitatea angajamentelor si altor elemente extrabilantiere
214._
(1)Operatiunile în afara bilantului cuprind angajamentele date si primite reprezentând drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii si structurii elementelor de activ si de pasiv ale entitatii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare, precum unele bunuri sau operatiuni ce nu pot fi integrate în activul si pasivul bilantului entitatii.
(2)În aceasta categorie se cuprind angajamente, giruri, cautiuni, garantii acordate sau primite în relatiile cu tertii, titluri de primit si de livrat, imobilizari corporale luate cu chirie, alte valori materiale primite în pastrare sau custodie, debitori scosi din activ urmariti în continuare, redevente, locatii de gestiune, chirii si alte valori asimilate, precum si alte valori.
215._
(1)Contabilitatea operatiunilor în afara bilantului se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 8 grupele de la 80 la 83.
(2)Contabilitatea operatiunilor în afara bilantului se tine în partida simpla sau dubla în functie de optiunea societatii.
(3)Conturile în afara bilantului sunt conturi de activ si se debiteaza sau crediteaza în functie de sensul înregistrarii în conturile de bilant a operatiunilor.
(4)în cadrul elementelor extrabilantiere sunt cuprinse si activele si datoriile contingente.
(5)Un activ contingent este un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilantului si a caror existenta va fi confirmata numai prin aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entitatii.
Un exemplu în acest sens îl reprezinta un drept de creanta ce poate rezulta dintr-un litigiu în instanta (de ex. o despagubire), în care este implicata entitatea si al carui rezultat este incert.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neasteptate, care pot sa genereze intrari de beneficii economice în entitate.
Activele contingente nu sunt recunoscute în situatiile financiare, deoarece ele nu sunt certe iar recunoasterea lor ar putea determina un venit care sa nu se realizeze niciodata.
În cazul în care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ contingent si este adecvata recunoasterea lui în bilant.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzatoare în situatiile financiare a modificarilor survenite. Daca intrarea de beneficii economice devine certa, activul si venitul corespunzator vor fi recunoscute în situatiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificarile. Daca este doar probabila o crestere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta în notele explicative activul contingent.
(6)O datorie contingenta este:
a)o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute anterior datei bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entitatii; sau
b)o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute anterior datei bilantului, dar care nu este recunoscuta deoarece:
- nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil. O entitate nu va recunoaste în bilant o datorie contingenta, aceasta fiind prezentata în notele explicative. în situatia în care o entitate are o obligatie angajata în comun cu alte parti, partea asumata de celelalte parti este prezentata ca o datorie contingenta.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina daca a devenit probabila o iesire de resurse care încorporeaza beneficiile economice. Daca se considera ca este necesara iesirea de resurse, generata de un element considerat anterior datorie contingenta, se va recunoaste, dupa caz, o datorie sau un provizion în situatiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrarii evenimentului.
(7)Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca:
a)provizioanele sunt recunoscute ca si datorii (presupunând ca pot fi realizate estimari corecte), deoarece ele constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor si
b)datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece ele sunt:
- obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie curenta care poate genera o iesire de resurse; sau
- obligatii curente care nu îndeplinesc criteriile de recunoastere în bilant (deoarece fie nu este probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii care încorporeaza beneficii economice pentru stingerea obligatiei, fie nu poate fi realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei).
7.6.Datorii pe termen scurt: sumele care trebuie platite într-o perioada de pâna la un an
216._
(1)O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta, atunci când:
a)se asteapta sa fie decontata în cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; sau
b)este exigibila în termen de 12 luni de la data bilantului
(2)Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
7.7.Datorii pe termen lung: sumele care trebuie platite într-o perioada mai mare de un an
217.Contabilitatea împrumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligatiuni si prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung si mediu, sumele datorate entitatilor afiliate si celor la care se detin interese de participare, alte împrumuturi si datorii asimilate, precum si dobânzile aferente acestora.
218._
(1)Împrumuturile din emisiunile de obligatiuni reprezinta contravaloarea obligatiunilor emise potrivit legii. în cadrul acestora, trebuie evidentiate distinct împrumuturile din emisiuni de obligatiuni convertibile.
(2)Datoriile subordonate reprezinta împrumuturi primite pe baza emisiunilor de titluri sau împrumuturi subordonate, la termen sau pe durata nedeterminata, a caror rambursare, în caz de lichidare, nu este posibila decât dupa plata celorlalti creantieri.
219.În categoria datoriilor subordonate se includ titlurile subordonate la termen, titlurile subordonate pe durata nedeterminata, titlurile participative, împrumuturile subordonate la termen, împrumuturile subordonate pe durata nedeterminata, împrumuturile participative, precum si alte împrumuturi subordonate.
220.Titlurile subordonate la termen reprezinta, în general, împrumuturi obtinute pe baza de titluri, destinate a fi capitalizate, respectiv fonduri care, în baza unei conventii sau a unui acord particular, sunt destinate sa finanteze o viitoare marire de capital hotarâta de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor. În aceasta categorie intra obligatiunile rambursabile în actiuni, atunci când fondurile obtinute de societate sunt destinate sa fie capitalizate la o anumita data, iar împrumutatorii nu pot cere restituirea acestora.
221.Titlurile subordonate pe durata nedeterminata reprezinta împrumuturi obtinute pe baza titlurilor emise, având, în general, urmatoarele caracteristici:
(a)durata lor nu este determinata;
(b)sunt purtatoare de o remuneratie permanenta;
(c)rambursarea lor nu este posibila decât la initiativa societatii emitente;
(d)în caz de lichidare a entitatii, rambursarea împrumuturilor nu este posibila decât dupa satisfacerea celorlalti creantieri;
(e)plata dobânzii anuale poate fi amânata, pentru unul sau mai multi ani, în caz de absenta a profiturilor distribuibile.
222._
(1)Împrumuturile subordonate la termen reprezinta împrumuturi nereprezentate printr-un titlu, având, în general, urmatoarele caracteristici:
a)împrumutatorii au acceptat ca drepturile lor sa fie neprioritare fata de cele ale altor creantieri ai entitatii;
b)au fixata, de la origine, o data de rambursare;
c)comporta o remuneratie fixa.
(2)În aceasta categorie de împrumuturi se încadreaza si depozitele banesti ale actionarilor sau asociatilor, respectiv sumele puse la dispozitia entitatii de catre persoanele fizice, actionari sau asociati, cu conditia ca aceste sume sa fie încorporate în capital într-un interval de timp de maximum 5 ani de la data constituirii depozitelor si ca acestea sa ramâna indisponibile pana la încorporare în capitalul societatii.
223._
(1)Împrumuturile subordonate pe durata nedeterminata reprezinta împrumuturi nereprezentate printr-un titlu, având, în general, urmatoarele caracteristici:
a)împrumutatorii au acceptat ca drepturile lor sa fie neprioritare fata de cele ale altor creantieri ai societatii;
b)data rambursarii împrumuturilor nu este fixa, iar aceasta se poate face la initiativa societatii împrumutate.
(2)În aceasta categorie de împrumuturi se încadreaza si avansurile efectuate de actionari sau asociati (avansuri de echilibru), respectiv sumele puse la dispozitia societatii de catre actionari sau asociati si care nu sunt purtatoare de dobânzi si nu au fixata nici o scadenta de rambursare.
224.Entitatile trebuie sa mentina clasificarea datoriilor pe termen lung purtatoare de dobânda în aceasta categorie chiar si atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilantului, daca:
a)termenul initial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni; si
b)exista un acord de re finantare sau de reesalonare a platilor, care este încheiat înainte de data bilantului.
225._
(1)Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primita, diferenta se înregistreaza într-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentata în bilant ca o corectie a datoriei, precum si în notele explicative.
(2)Valoarea acestei diferente trebuie amortizata printr-o suma rezonabila în fiecare exercitiu financiar, astfel încât sa se amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei.
7.8.Provizioane
226.Provizioanele nu pot depasi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligatiei curente la data bilantului.
227._
(1)Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta.
(2)Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
- o entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;
- este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si
- poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei.
Daca aceste conditii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
(3)Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplatite, datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei.
(4)Angajamentele entitatilor sunt prezentate, de regula, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activitati, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.
228.Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.
229._
(1)Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:
a)litigii, amenzi si penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte;
b)pensii si obligatii similare;
c)impozite;
d)alte provizioane.
(2)Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, în functie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
(3)Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bugetului de stat, în conditiile în care sumele respective nu apar reflectate ca datorie în relatia cu statul.
230._
(1)Provizioanele trebuie sa fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile estimate.
(2)Pentru stabilirea existentei unei obligatii curente la data bilantului, trebuie luate în considerare toate informatiile disponibile.
231.Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente.
232.Câstigurile rezultate din cedarea preconizata a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion.
233.Daca se estimeaza ca o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de catre o terta parte, rambursarea trebuie recunoscuta numai în momentul în care este sigur ca va fi primita. Rambursarea trebuie considerata ca un activ separat.
234._
(1)Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. În cazul în care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse, provizioanele trebuie anulate prin reluare la venituri.
(2)Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost initial recunoscute.
(3)Provizioanele se evalueaza înaintea determinarii impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevazut de legislatia fiscala.
235.Provizioanele prezentate în bilant la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, daca acestea sunt semnificative.
7.5.2.Subventii
236._
(1)În categoria subventiilor se cuprind subventiile aferente activelor si subventiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agentii guvernamentale si alte institutii similare nationale si internationale.
(2)În cadrul subventiilor se reflecta distinct:
- subventii guvernamentale;
- împrumuturi nerambursabile cu caracter de subventii;
- donatii;
- alte sume primite cu caracter de subventii.
237._
(1)Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora principala conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau sa achizitioneze active imobilizate.
(2)O subventie guvernamentala poate îmbraca forma transferului unui activ nemonetar, caz în care subventia si activul sunt contabilizate la valoarea justa.
(3)În conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza si plusurile de inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale.
238.Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decât cele pentru active.
239.Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze.
240 _
(1)Aceste subventii nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital si rezerve.
(2)Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se înregistreaza în contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc în bilant ca venituri în avans. Aceste venituri se înregistreaza în contul de profit si pierdere pe masura înregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
241._
(1)Restituirea unei subventii referitoare la un activ se înregistreaza prin reducerea soldului venitului în avans cu suma rambursabila.
(2)Restituirea unei subventii aferente veniturilor se efectueaza fie prin reducerea veniturilor în avans daca exista, fie, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
(3)În masura în care suma rambursata depaseste venitul în avans sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o cheltuiala.
7.9.Capital si rezerve
242._
(1)Capitalul si rezervele (capitaluri proprii) reprezinta dreptul actionarilor/asociatilor asupra activelor unei entitati, dupa deducerea tuturor datoriilor
(2)Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar.
7.9.1.Capital
243._
(1)Capitalul subscris si varsat se înregistreaza distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a entitatii si a documentelor justificative privind varsamintele de capital.
(2)Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzând numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise si varsate.
(3)Principalele operatiuni care se înregistreaza în contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt urmatoarele: subscrierea si emisiunea de noi actiuni, încorporarea rezervelor si alte operatiuni, potrivit legii.
(4)Operatiunile care se înregistreaza în contabilitate cu privire la micsorarea capitalului sunt, în principal, urmatoarele: reducerea numarului de actiuni sau parti sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati, rascumpararea actiunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti sau alte operatiuni, potrivit legii.
244 Actiunile proprii rascumparate potrivit prevederilor legale sunt prezentate în bilant ca o corectie a capitalului propriu.
245._
(1)Primele legate de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie) reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale..
(2)Primele legate de capital pot avea numai sold pozitiv.
7.9.2.Rezerve din reevaluare
246._
(1)Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu prevederile prezentelor reglementari, trebuie reflectat în debitul sau creditul contului "Rezerve din reevaluare", dupa caz, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizarilor corporale din prezentele reglementari.
(2)Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuata numai în limita soldului creditor existent.
(3)Rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale au caracter nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor subsectiunii 7.2.5.1. "Reevaluarea imobilizarilor corporale" din prezentele reglementari.
7.9.3.Rezerve
247._
(1)Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve.
(2)Rezervele legale se constituie anual din profitul entitatii, în cotele si limitele prevazute de lege, si din alte surse prevazute de lege.
(3)Rezervele legale pot fi utilizate numai în conditiile prevazute de lege.
(4)Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entitatii conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.
(5)Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri, potrivit hotarârii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale.
7.10.Venituri si cheltuieli
a)7.10.1. Venituri
248._
(1)În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activitati curente, cât si câstigurile din orice alte surse.
(2)Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora.
(3)Câstigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate.
(4)Sumele colectate de entitati în numele unor terte parti, inclusiv în cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea curenta. În aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
249.Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel:
(a)venituri din exploatare;
(b)venituri din plasamente /financiare
(c)venituri extraordinare.
250.Venituri din exploatare ale asiguratorilor cuprind:
(a)venituri din prime brute subscrise;
(b)venituri din comisioane de reasigurare precum si alte venituri din servicii prestate;
(c)venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii;
(d)venituri din productia de imobilizari, reprezentând costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de societate pentru ea însasi, care se înregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale;
(e)venituri din subventii de exploatare reprezentând finantari de care beneficiaza societatea acordate de stat sau de alte societati;
(f)alte venituri de exploatare cuprinzând veniturile din recuperari aferente asigurarilor generale, venituri din creante reactivate si alte venituri din exploatare.
251._
(1)Veniturile din exploatare ale brokerilor cuprind:
a)venituri din negocierea contractelor de asigurare si reasigurare;
b)venituri din efectuarea inspectiilor de risc, regularizari de daune si alte venituri în legatura cu obiectul de activitate;
c)venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii;
d)venituri din productia de imobilizari, reprezentând costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de societate pentru ea însasi, care se înregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale;
e)venituri din subventii de exploatare reprezentând finantari de care beneficiaza societatea acordate de stat sau de alte societati;
f)alte venituri de exploatare cuprinzând venituri din creante reactivate si alte venituri din exploatare.
(2)Cifra de afaceri aferenta activitatii brokerilor de asigurare reprezinta totalitatea veniturilor aferente exercitiului financiar asa cum sunt prezentate la alin. (1).
252.Veniturile din plasamente/financiare cuprind venituri din titluri de participare, venituri din creante imobilizate, venituri din plasamente cedate, venituri din diferente de curs valutar, venituri din dobânzi, venituri din sconturi obtinute si alte venituri similare.
253.Venituri extraordinare reprezinta acele venituri rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete într-un mod frecvent sau regulat.
254.În contabilitatea asiguratorilor, veniturile din prime brute subscrise se înregistreaza în momentul intrarii în vigoare a contactului de asigurare pe baza politei de asigurare sau în alte conditii prevazute în contract.
255.În contabilitatea brokerilor, veniturile din activitatea de brokeraj se înregistreaza pe masura prestarii serviciilor pe baza facturii sau în alte conditii prevazute în contract.
256.Veniturile din dobânzi, redevente si dividende se recunosc astfel:
a)dobânzile se recunosc periodic, în mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente;
b)redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului;
c)dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul actionarului/asociatului de a le încasa.
257._
(1)Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidentiaza distinct, în functie de natura acestora.
(2)Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectueaza prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifica mentinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila.
b)7.10.2. Cheltuieli
258._
(1)Cheltuielile asiguratorului reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru:
a)daune si prestatii;
b)cheltuieli cu personalul;
c)cheltuieli de achizitie privind contractele de asigurare;
d)executarea unor obligatii legale sau contractuale;
e)consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza asiguratorul;
f)cheltuieli cu plasamentele si alte cheltuieli.
g)cheltuieli privind comisioanele de reasigurare, etc.
(2)Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii. Acestea nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli.
(3)În cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar al asiguratorului se cuprind, de asemenea:
a)cheltuielile privind rezervele tehnice;
b)amortizarile si provizioanele constituite;
c)valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau constatate lipsa
259.Cheltuielile brokerilor reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru:
(a)cheltuieli cu personalul;
(b)executarea unor obligatii legale sau contractuale;
(c)consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza brokerul;
(d)cheltuieli cu plasamentele si alte cheltuieli.
(e)amortizarile si provizioanele constituite;
(f)valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau constatate lipsa
260.Potrivit prevederilor legale, contabilitatea cheltuielilor se tine distinct pentru activitatea de asigurari de viata cât si pentru activitatea de asigurari generale, pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor.
261.Cheltuielile de exploatare ale asiguratorilor, dupa natura lor, cuprind:
- cheltuieli privind daunele si prestatiile (anuitatile, rascumpararile, recuperarile si alte cheltuieli privind daunele si prestatiile suportate de asiguratori);
- cheltuieli de achizitie (cheltuieli ocazionate de achizitionarea contractelor de asigurare, cheltuieli de deschidere a dosarelor, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica, etc.);
- cheltuieli de administrare a contractelor (cheltuieli cu încasarea primelor, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica, etc.);
- cheltuieli cu gestionarea daunelor (cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica, cheltuieli cu serviciile de daune, etc.);
- cheltuieli privind rezervele tehnice;
- cheltuieli cu personalul (salarii si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj, cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala
si alte cheltuieli suportate de societatea de asigurare);
- cheltuieli privind comisioanele de reasigurare;
- cheltuieli privind consumurile de materiale consumabile, combustibil, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar;
- cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti (întretinere, reparatii), redevente, locatii de gestiune si chirii, studii si cercetari, cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori, comisioane, cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, transportul de bunuri si personal, deplasari, detasari si transferari, posta si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele);
- pierderi din creante, cheltuieli privind despagubiri, amenzi, penalitati, donatii si subventii acordate, cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital.
262.Cheltuielile de exploatare ale brokerilor dupa natura lor, cuprind:
- cheltuieli de administrare a contractelor (cheltuieli cu încasarea primelor, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica, etc.);
- cheltuieli cu gestionarea daunelor (cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu informatica, cheltuieli cu serviciile de daune, etc.);
- cheltuieli cu personalul (salarii si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj, cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli suportate de broker);
- cheltuieli privind consumurile de materiale consumabile, combustibil, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar;
- cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti (întretinere, reparatii), redevente, locatii de gestiune si chirii, studii si cercetari, cheltuieli cu alte servicii executate de terti (cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, transportul de bunuri si personal, deplasari, detasari si transferari, posta si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele);
- pierderi din creante, cheltuieli privind despagubiri, amenzi, penalitati, donatii si subventii acordate, cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital.
263._
(1)Cheltuielile cu plasamentele si alte cheltuieli, cuprind:
- pierderi din creante legate de participatii;
- cheltuieli privind plasamentele cedate;
- cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor;
- cheltuieli din diferente de curs valutar;
- cheltuieli privind dobânzile;
- cheltuieli privind sconturile acordate;
- alte cheltuieli similare.
(2)Cheltuielile extraordinare reprezinta acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea curenta a societatii (cheltuieli cu calamitatile si alte evenimente extraordinare);
(3)Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se evidentiaza distinct, în functie de natura lor.
264._
(1)În întelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a)veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza în cresteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contributii ale actionarilor;
b)cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.
(2)Conturile sintetice de venituri si cheltuieli se pot dezvolta pe analitice în functie de necesitatile impuse de prezentele reglementari sau potrivit nevoilor proprii ale entitatii.

265._
(1)Cheltuielile si veniturile determinate de operatiile asocierilor în participatie se contabilizeaza distinct de catre unul dintre asociati, conform prevederilor contractului de asociere. În cazul asocierilor în participatie încheiate între o persoana juridica româna si o persoana juridica straina, contabilitatea se tine de catre persoana juridica româna care raspunde potrivit legii.
(2)La sfârsitul perioadei de raportare cheltuielile si veniturile înregistrate pe naturi se transmit pe baza de decont fiecarui asociat în vederea înregistrarii acestora în contabilitatea proprie.
266._
(1)În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la începutul exercitiului financiar.
(2)Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la începutul anului. Pentru situatiile în care au fost efectuate înregistrari în creditul conturilor de cheltuieli sau în debitul conturilor de venituri (operatiunile contabile privind reasigurarea, anularea primelor de asigurare, diminuarea rezervelor tehnice) datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri si cheltuieli, înainte de a fi transferate asupra contului 121 "Profit si pierdere" cumulate de la începutul exercitiului financiar..
(3)Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la închiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere.
(4)Repartizarea profitului se înregistreaza în contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaza în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(5)Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exercitiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistreaza utilizând contul 129 "Repartizarea profitului". Profitul ramas dupa aceasta repartizare se preia în contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale.
(6)Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital social, potrivit hotarârii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale.
c)7.10.2.1. Evenimente ulterioare datei bilantului
267._
(1)Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilantului si data la care situatiile financiare anuale se aproba în vederea publicarii.
(2)Pot fi identificate doua situatii:
a)entitatile obtin informatii suplimentare fata de cele existente la data bilantului, pentru evenimente care avusesera deja loc la data bilantului. Daca informatiile suplimentare conduc la necesitatea înregistrarii în contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste înregistrari;
b)entitatile obtin informatii pentru evenimente petrecute ulterior datei situatiilor financiare, dar a caror prezentare este necesara pentru utilizatorii de informatii. În aceasta situatie, informatiile respective se prezinta în notele explicative, fara efectuarea unor înregistrari în contabilitate.
(3)Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului, care trebuie reflectate în situatiile financiare anuale pot fi urmatoarele:
a)rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilantului impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoasterea unui nou provizion;
b)insolventa unui client, înregistrat ulterior datei bilantului, confirma ca la data bilantului exista o pierdere aferenta unei creante comerciale si, în consecinta, entitatea trebuie sa ajusteze valoarea contabila a creantei comerciale.
(4)Un exemplu de eveniment ulterior datei bilantului pentru care nu se fac ajustari ale situatiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piata a investitiilor financiare, în intervalul de timp dintre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale se aproba în vederea publicarii.
(5)Atunci când evenimentele au o asemenea importanta încât neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situatiilor financiare de a face evaluari si de a lua decizii corecte, o entitate trebuie sa prezinte urmatoarele informatii pentru fiecare categorie semnificativa de astfel de evenimente:
a)natura evenimentului; si
b)o estimare a efectului financiar sau o mentiune conform careia o astfel de estimare nu poate sa fie facuta.
d)7.10.2.2. Corectarea erorilor contabile
268._
(1)Corectarea erorilor constatate în contabilitate se efectueaza pe seama rezultatului reportat.
(2)Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse în situatiile financiare ale entitatii, asociate uneia sau mai multor perioade anterioare, care apar din neutilizarea sau utilizarea eronata a informatiilor credibile si care:
a)au fost disponibile în momentul în care situatiile financiare ale acelor perioade au fost autorizate în vederea emiterii; si
b)ar fi putut fi obtinute în mod rezonabil si luate în considerare la întocmirea si prezentarea acelor situatii financiare.
Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor.
(3)În cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita înainte de efectuarea oricarei repartizari de profit. In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constate.