Secţiunea 3 - Comitetul pentru situaţii de criză financiară şi planul de redresare financiară - Ordonanță de urgență 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale
M.Of. 299
În vigoare Versiune de la: 8 Octombrie 2024
SECŢIUNEA 3:Comitetul pentru situaţii de criză financiară şi planul de redresare financiară
Art. 5
(1)În termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, se constituie comitetul pentru situaţii de criză financiară, prin ordin al prefectului. Acesta se convoacă de către prefect. Comitetul include următoarele persoane:
a)primarul sau preşedintele consiliului judeţean, al unităţii administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară, după caz;
b)şeful compartimentului financiar-contabil al unităţii administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară;
c)conducătorul serviciului public de interes local care a generat starea de criză financiară, după caz;
d)un reprezentant al autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale sau a subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară;
e)un reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti;
f)un reprezentant al structurii asociative a autorităţilor administraţiei publice locale din a cărei categorie face parte unitatea administrativ-teritorială în cauză.
(2)Comitetul pentru situaţii de criză financiară este legal constituit în prezenţa tuturor membrilor, iar deciziile se iau prin vot, cu majoritate simplă.
(3)În termen de 30 de zile de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, ordonatorul principal de credite împreună cu ceilalţi membri ai comitetului pentru situaţii de criză financiară pregătesc un plan de redresare financiară a unităţii administrativ-teritoriale, cu avizul camerei de conturi teritoriale.
(4)Planul de redresare financiară cuprinde:
1.o prezentare a situaţiei economico-financiare a unităţii administrativ-teritoriale;
2.măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esenţiale de către autorităţile administraţiei publice locale pe durata aplicării planului de redresare financiară;
3.măsuri de îmbunătăţire a managementului financiar şi a mecanismelor de control necesare pentru eficientizarea furnizării serviciilor publice esenţiale;
4.măsuri de creştere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum şi de generare de venituri suplimentare;
5.măsuri pentru reducerea cheltuielilor;
6.planificarea economico-financiară şi bugetară pe perioada procedurii de redresare financiară, care presupune:
a)analiza tuturor veniturilor şi cheltuielilor bugetare, recomandări pentru creşterea veniturilor şi reducerea cheltuielilor, precum şi elaborarea de rectificări ale bugetului local;
b)proiecţia veniturilor şi cheltuielilor pentru anul curent şi pentru următorii 2 ani;
c)restructurarea conducerii, organizării şi gestionării aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, a serviciilor şi instituţiilor publice de interes local sau judeţean, după caz;
7.stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiară pe obiective, persoane responsabile şi termene.
(5)Planul de redresare financiară se aprobă, la propunerea ordonatorului principal de credite, prin hotărâre a autorităţii deliberative, potrivit art. 74 alin. (9) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6
La elaborarea planului de redresare financiară, atribuţiile comitetului pentru situaţii de criză financiară sunt:
a)verifică estimarea veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale şi analizează gradul de colectare a veniturilor proprii, estimează veniturile din impozitul pe venit şi sumele destinate echilibrării bugetelor locale;
b)cercetează cauzele lipsei de fonduri şi furnizează soluţii cu privire la modalitatea de finanţare a activităţilor pentru îndeplinirea atribuţiilor din sarcina autorităţilor administraţiei publice locale.
Art. 7
Planul de redresare financiară poate fi modificat, la cererea ordonatorului principal de credite, ori de câte ori este necesar, în cazul în care apar date, informaţii sau fapte necunoscute la momentul aprobării acestuia, dacă acestea pot împiedica procesul de redresare financiară. Noul plan este elaborat de ordonatorul principal de credite împreună cu membrii comitetului pentru situaţii de criză financiară şi se supune aprobării autorităţii deliberative.
Art. 8
Implementarea planului de redresare financiară este obligatorie pentru autoritatea administraţiei publice locale implicate şi pentru instituţiile şi serviciile publice de interes local sau judeţean, după caz, indiferent de forma de finanţare, care intră în sfera de responsabilitate a ordonatorului principal de credite.
Art. 9
Ordonatorul principal de credite transmite, cel puţin o dată pe lună, un raport detaliat despre implementarea măsurilor şi activităţilor cuprinse în planul de redresare financiară către autoritatea deliberativă şi către membrii comitetului pentru situaţii de criză financiară.
Art. 10
Controlul executării şi îndeplinirii măsurilor cuprinse în planul de redresare financiară este realizat de comitetul pentru situaţii de criză financiară.
Art. 11
Pe perioada implementării planului de redresare financiara ordonatorul principal de credite nu poate, fără aprobarea emisă de autoritatea deliberativă şi fără avizul consultativ al comitetului pentru situaţii de criză financiară:
a)să ia nicio decizie care să conducă la creşterea obligaţiilor financiare;
b)să iniţieze înfiinţarea de noi servicii publice sau instituţii;
c)să angajeze personal suplimentar;
d)să dea curs oricăror obligaţii financiare contractate şi necuprinse în planul de redresare financiară pentru rezolvarea situaţiei de criză financiară;
e)să împrumute fonduri, cu excepţia împrumuturilor de refinanţare;
f)să participe la înfiinţarea ori finanţarea unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară sau orice alte forme de asociere;
g)să participe cu capital social la înfiinţarea de societăţi comerciale sau la majorarea capitalului social al celor deja existente.