Art. 2. - criza financiară este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale caracterizată prin existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Criza financiară este prezumată în una dintre următoarele situaţii: - Ordonanță de urgență 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale

M.Of. 299

În vigoare
Versiune de la: 8 Octombrie 2024
Art. 2
În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică, practician în insolvenţă, autorizat în condiţiile legii, desemnat să exercite atribuţiile prevăzute la art. 39 pe toată perioada derulării procedurii de insolvenţă;
b)autoritatea deliberativă este consiliul local al comunei, al oraşului, al municipiului, consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv consiliul local al subdiviziunii administrativ-teritoriale;
c)creanţa este dreptul creditorului de a pretinde de la debitor executarea unei obligaţii şi constituie un activ pentru creditor şi un pasiv pentru debitor;
d)creanţa certă este creanţa a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta;
e)creanţa lichidă şi exigibilă este o creanţă al cărei cuantum este determinat prin însuşi actul de creanţă sau este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă sau/şi al altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de acesta, fie opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau a stipulaţiilor conţinute în actul de creanţă, a cărei scadenţă a expirat, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de un calcul special;
f)creanţele bugetare locale reprezintă creanţele provenind din impozite şi taxe locale, contribuţii, amenzi, chirii, redevenţe şi alte venituri bugetare, precum şi majorările de întârziere datorate bugetelor locale;
g)creanţele garantate sunt creanţele persoanelor fizice sau persoanelor juridice care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garant faţă de persoanele beneficiare ale garanţiilor reale;
h)creanţele salariale sunt creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă între debitor şi angajaţii acestuia;
i)tabelul preliminar de creanţe cuprinde toate creanţele născute înainte de data deschiderii procedurii, curente, scadente, inclusiv sub condiţie acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel sunt menţionate atât suma solicitată de către creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de preferinţă;
j)tabelul definitiv de creanţe este tabelul care cuprinde toate creanţele asupra debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s-au formulat contestaţii, precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă şi rangul de prioritate al creanţei;
k)creditorul este persoana fizică sau persoana juridică, titular al unui drept de creanţă asupra patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia bunurilor proprietate publică, şi care a solicitat, în mod expres, instanţei să îi fie înregistrată creanţa în tabelul definitiv de creanţe sau în tabelul definitiv consolidat de creanţe şi care poate face dovada creanţei sale faţă de patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. Au calitatea de creditor şi salariaţii unităţii administrativ-teritoriale din aparatul de specialitate al primarului sau al consiliului judeţean, al primarului general al municipiului Bucureşti şi din instituţiile ori serviciile publice de interes local sau judeţean, după caz, finanţate integral sau parţial prin subvenţii de la bugetul local;
l)creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituit garanţii faţă de patrimoniul debitorului şi care nu au privilegii însoţite de drepturi de retenţie, ale căror creanţe sunt curente la data deschiderii procedurii şi/sau plătite drept creanţe curente aferente activităţilor curente. Aceştia sunt creditorii a căror creanţă nu este însoţită de vreo garanţie reală sau personală, executarea ei fiind garantată numai prin dreptul de gaj general al creditorilor asupra întregului patrimoniu al debitorului;
m)criza financiară este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale caracterizată prin existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Criza financiară este prezumată în una dintre următoarele situaţii:
1.m1) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc 15% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu excepţia celor aflate în litigiu comercial;

2.m2) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau în bugetele instituţiilor ori serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenţei;
n)datoria este totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale sau ale serviciilor publice aflate în subordine, la un moment dat, provenind din neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, persoanelor fizice sau persoanelor juridice rezidente şi/sau nerezidente în România, respectiv salariaţilor unităţii administrativ-teritoriale, în ceea ce priveşte drepturile salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli;
o)dreptul real este dreptul subiectiv, patrimonial, în temeiul căruia titularul său poate să exercite anumite puteri, prerogative asupra unui bun determinat, în mod direct şi nemijlocit, fără intervenţia altei persoane. Drepturile reale pot fi:
1.o1) drepturi reale principale: dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaţie, dreptul de superficie;
2.o2) drepturi reale accesorii: dreptul de ipotecă, dreptul de gaj, privilegiile;
p)dreptul de retenţie conferă deţinătorului unui bun al altei persoane fizice sau persoane juridice posibilitatea de a refuza restituirea sa până când creditorul îşi execută obligaţia pe care o are către deţinător, plătindu-i sumele cheltuite cu bunul. El se constată de instanţă, la cererea părţii interesate, fiind recunoscut ca o garanţie prin plată a creanţei, şi durează până la efectuarea plăţii;
q)fideiusiunea este o cauţiune, un contract prin care o persoană se angajează în faţa creditorului să execute obligaţia debitorului în cazul în care acesta nu ar executa-o el însuşi la termen. Fideiusiunea este un contract accesoriu, consensual, unilateral, cu titlu gratuit, cu respectarea dispoziţiilor Codului civil şi ale Codului de procedură civilă.
Fideiusiunea poate fi de 3 feluri:
1.q1) fideiusiune convenţională, care se distinge prin aceea că debitorul şi creditorul sunt de acord că este necesară aducerea unui garant;
2.q2) fideiusiune legală, care se caracterizează prin aceea că obligaţia debitorului de a aduce un garant pentru garantarea obligaţiilor ce îi revin este instituită printr-o dispoziţie imperativă a legii;
3.q3) fideiusiune judiciară, a cărei particularitate este faptul că instanţa judecătorească dispune, într-o anumită cauză, cu soluţionarea căreia a fost învestită, aducerea unui fideiusor care să îşi asume obligaţia de a garanta plata de către debitor a ceea ce datorează creditorului său;
r)insolvenţa este starea patrimoniului unităţii administrativ - teritoriale caracterizată prin existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Insolvenţa este prezumată în una dintre următoarele situaţii:
1.r1) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;

2.r2) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei;
s)serviciile publice esenţiale sunt servicii publice fără de care unitatea administrativ-teritorială nu poate funcţiona, stabilite prin hotărâre a Guvernului în termen de 75 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2)La calculul obligaţiilor de plată prevăzute la alin. (1) lit. m) şi r) nu se includ obligaţiile de plată ale unităţii administrativ - teritoriale provenite din obligaţiile altor autorităţi ale administraţiei publice centrale faţă de respectiva unitate administrativ - teritorială, rezultate din contracte de finanţare încheiate între acestea, potrivit legii.
(3)Nu se considera datorie, potrivit semnificaţiei prevăzute la alin. (1) lit. n), obligaţiile de plată ale unităţii administrativ - teritoriale provenite din obligaţiile altor autorităţi ale administraţiei publice centrale faţă de respectiva unitate administrativ - teritorială, rezultate din contracte de finanţare încheiate între acestea, potrivit legii.