Capitolul vi - Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu - Ordonanță de urgență 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

M.Of. 191

În vigoare
Versiune de la: 12 Decembrie 2020
CAPITOLUL VI:Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Art. 17
(1)Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu:
a)diversificarea culturilor;
b)menţinerea pajiştilor permanente existente;
c)prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.
(2)Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, denumită în continuare plata pentru înverzire, se acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute la alin. (1) în funcţie de specificul exploataţiei şi/sau de structura culturilor.
(3)Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică şi deţin un document justificativ emis de un organism de inspecţie şi certificare aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1) pentru suprafeţele în conversie sau certificate ale exploataţiei, utilizate pentru producţia ecologică.
(4)Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1).
(5)Fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, au dreptul la plata menţionată în prezentul capitol, cu condiţia să aplice practicile menţionate în prezentul capitol, în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploataţia în cauză, cu obiectivele actelor normative menţionate.
(6)În vederea finanţării plăţii pentru înverzire se utilizează 30% din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
(7)Cuantumul plăţii pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărţirea plafonului stabilit potrivit prevederilor alin. (6) la numărul total de hectare eligibile.
Art. 18
(1)În sensul art. 17 alin. (1), diversificarea culturilor constă în existenţa mai multor culturi pe terenul arabil, în funcţie de suprafaţă, după cum urmează:
a)cel puţin două culturi diferite pe suprafeţele cuprinse între 10 ha şi 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil;
b)cel puţin trei culturi diferite pe suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil;
c)fără a aduce atingere numărului de culturi prevăzute la lit. a) şi b), în cazul în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă ori cu alte plante erbacee sau este pârloagă ori este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie, cultura preponderentă de pe restul suprafeţei arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas, cu excepţia cazului în care această suprafaţă rămasă este acoperită cu iarbă sau alte plante furajere erbacee ori este teren lăsat pârloagă.

(2)În sensul alin. (1) sunt asimilate următoarele:
a)o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;
b)un teren lăsat pârloagă;
c)iarba sau alte plante furajere erbacee;
d)culturile de iarnă şi cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparţin aceluiaşi gen. Triticum spelta este considerată a fi o cultură distinctă de culturile care aparţin aceluiaşi gen.

(3)Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploataţiile, în cazul în care:
a)întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie;
b)peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este cultivat cu culturi de leguminoase, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

c)peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee ori pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;

d)peste 50% din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior şi în cazul în care, pe baza unei comparaţii geospaţiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită faţă de cea din anul calendaristic anterior.
Art. 19
În sensul art. 17 alin. (1), menţinerea pajiştilor permanente existente implică:
a)interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
b)proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală declarate la APIA nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă stabilită în anul 2015;
c)în cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5% la nivel naţional, se instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut, aşa cum este prevăzut în art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 639/2014. Această prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul şi să nu includă plantaţiile de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie.
Art. 20
(1)În sensul art. 17 alin. (1), fermierii în ale căror exploataţii terenul arabil este mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul de cerere 2018, o suprafaţă care corespunde unui procent minim de 5% din terenul arabil al exploataţiei pe care fermierul l-a declarat este zonă de interes ecologic. Sunt considerate zone de interes ecologic:
a)terase;
b)elemente de peisaj - garduri vii/fâşii împădurite/arbori în aliniament, arbori izolaţi, pâlcuri arbustive din zona de câmpie, iazuri, rigole;
c)zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare şi margini de câmp;
d)zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
e)terenuri împădurite prin măsura 221 «Prima împădurire a terenurilor agricole» din cadrul PNDR 2007-2013, prin submăsura 8.1 «Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite» din cadrul PNDR 2014-2020 sau în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 43 alin. (1), (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 sau ale art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013;
f)zone cu culturi secundare sau strat vegetal;
g)zone cu culturi fixatoare de azot;
h)zone cu Miscanthus.

(11)Procentajul menţionat la alin. (1) se poate majora în temeiul unui act legislativ al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene şi va fi prevăzut prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(2)Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) sunt situate pe terenul arabil al exploataţiei, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1) lit. d), e) şi h). Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) pot fi adiacente terenului arabil al exploataţiei declarat de fermier.

(3)Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării.

(4)Prevederile alin. (1) nu se aplică exploataţiilor în următoarele situaţii:
a)peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
b)peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări.

Art. 21
Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.