Capitolul i - Dispoziţii generale - Ordonanță de urgență 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

M.Of. 361

În vigoare
Versiune de la: 25 Octombrie 2025
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional, se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.
(2)Sistemul Naţional este organizat de autorităţile administraţiei publice şi se compune dintr-o reţea de organisme, organe şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, constituite pe niveluri sau domenii de competenţă, care dispune de infrastructură şi de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 2
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile folosite au următorul înţeles:
a)situaţia de urgenţă - evenimente excepţionale, cu caracter nonmilitar, care ameninţă viaţa sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;

b)amploarea situaţiei de urgenţă - mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt ameninţate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunităţii;
c)intensitatea situaţiei de urgenţă - viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate;
d)starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă - complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminenţa ameninţării, ar putea aduce atingere vieţii şi sănătăţii populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu;

e)iminenţa ameninţării - parametrii de stare şi timp care determină declanşarea inevitabilă a unei situaţii de urgenţă;
f)[textul din Art. 2, litera F. din capitolul I a fost abrogat la 14-mai-2020 de Art. II, punctul 1. din Ordonanta urgenta 68/2020]
g)managementul situaţiei de urgenţă - ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate;
h)monitorizarea situaţiei de urgenţă - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;
i)factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc;
j)tipuri de risc - cazuri de forţă majoră determinate de incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;

k)gestionarea situaţiilor de urgenţă - identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective;
l)intervenţia operativă - acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia;
m)evacuarea - măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici.
n)coordonarea operaţională - totalitatea măsurilor dispuse şi a acţiunilor desfăşurate de către factorii de decizie premergător şi pe timpul gestionării unei situaţii de urgenţă, în vederea organizării intervenţiei şi utilizării capabilităţilor disponibile într-o concepţie unitară, pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Art. 3
Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:
a)previziunea şi prevenirea;
b)prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;
c)respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
d)asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice;
e)cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare;
f)transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;
g)continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;
h)operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional.
Art. 4
(1)Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:
a)avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol;
b)declararea stării de alertă;

c)punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;
d)intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative;
e)acordarea de ajutoare de urgenţă;
f)instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;
g)solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;
h)acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice;
i)alte măsuri prevăzute de lege.
(2)[textul din Art. 4, alin. (2) din capitolul I a fost abrogat la 14-mai-2020 de Art. II, punctul 4. din Ordonanta urgenta 68/2020]
(3)[textul din Art. 4, alin. (3) din capitolul I a fost abrogat la 14-mai-2020 de Art. II, punctul 4. din Ordonanta urgenta 68/2020]
(4)[textul din Art. 4, alin. (4) din capitolul I a fost abrogat la 14-mai-2020 de Art. II, punctul 4. din Ordonanta urgenta 68/2020]
(5)
[textul din Art. 4, alin. (5) din capitolul I a fost abrogat la 14-mai-2020 de Art. II, punctul 4. din Ordonanta urgenta 68/2020]
(6)[textul din Art. 4, alin. (6) din capitolul I a fost abrogat la 14-mai-2020 de Art. II, punctul 4. din Ordonanta urgenta 68/2020]
NOTA: Decizia CCR 157/2020 admite excepţia de neconstituţionalitate formulată de acelaşi autor şi constată că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituţionale în măsura în care acţiunile şi măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor libertăţi fundamentale.

Art. 41
Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii.
Art. 42
(1)Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului Bucureşti, judeţean sau naţional, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situaţie de urgenţă, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
(2)Stare de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
(3)Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menţinerea unui răspuns amplificat.
(4)În aplicarea alin. (1)-(3) se analizează cumulativ următorii factori de risc:
a)amploarea situaţiei de urgenţă, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, al municipiului Bucureşti, judeţean sau naţional;
b)intensitatea situaţiei de urgenţă, respectiv viteza de evoluţie, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate;
c)insuficienţa şi/sau inadecvarea capabilităţilor de răspuns;
d)densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;
e)existenţa şi gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.
Art. 43
(1)Comitetul local pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul prefectului, starea de alertă la nivel local, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia.
(2)Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localităţi din judeţ ori la nivelul întregului judeţ, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia. Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului Bucureşti.
(3)Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul prim-ministrului, starea de alertă la nivelul mai multor judeţe ori la nivel naţional, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia.
(4)Hotărârile privind declararea, prelungirea sau încetarea stării de alertă se fundamentează în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 41 de către grupurile de suport tehnico-ştiinţific constituite pe tipuri de risc.
Art. 44
La declararea stării de alertă şi pe durata acesteia comitetele pentru situaţii de urgenţă hotărăsc aplicarea, în condiţiile legii, a uneia sau mai multor măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor şi pentru diminuarea impactului tipului de risc.
Art. 45
Hotărârile prin care se declară ori se prelungeşte starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind:
a)baza legală;
b)perioada stării de alertă;
c)măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, asigurarea rezilienţei comunităţilor şi diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condiţiile concrete de aplicare şi destinatarii acestor măsuri;
d)instituţiile şi autorităţile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz.
Art. 46
Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art. 44 se reevaluează în cazul instituirii stării de urgenţă potrivit art. 93 din Constituţia României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 41.

Art. 5
(1)Autorităţile şi organismele din componenţa Sistemului Naţional cooperează, în exercitarea atribuţiilor specifice, atât între ele, cât şi cu alte instituţii şi organisme din afara acestuia, din ţară sau din străinătate, guvernamentale sau neguvernamentale.
(2)Autorităţile care asigură asistenţa medicală de urgenţă, prim ajutor calificat, misiuni de intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă ori a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, aflate în coordonarea sau coordonarea operaţională a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pot utiliza mijloacele fotoaudio-video din dotare, fără consimţământul persoanelor vizate, pentru atingerea obiectivelor specifice structurilor respective.
(3)Filmările şi înregistrările efectuate în conformitate cu alin. (2) pot fi utilizate în vederea coordonării intervenţiei şi stabilirii diagnosticului, precum şi în cadrul cercetării disciplinare doar în cazul existenţei unei suspiciuni rezonabile că persoana cercetată a săvârşit în timpul exercitării activităţilor de serviciu o abatere disciplinară gravă care a avut ca efect afectarea vieţii, sănătăţii ori integrităţii persoanelor, afectarea activităţii desfăşurate pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, prejudicierea imaginii instituţiei sau punerea în stare de neîntrebuinţare ori nefolosinţă a mijloacelor tehnice ori a altor bunuri din dotare.