Art. 9. - Decizia de refuz al eliberării permisului de şedere temporară se comunică beneficiarului art. 50 TUE de către: - Ordonanță de urgență 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare şi şedere pe teritoriul României
M.Of. 1132
În vigoare Versiune de la: 22 Martie 2024
Art. 9
(2)Împotriva refuzului eliberării permisului de şedere temporară se poate înainta acţiune la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 10 zile de la comunicarea deciziei de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
(1)În cazul în care, pe baza documentelor depuse de beneficiarul art. 50 TUE, Inspectoratul General pentru Imigrări constată că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute pentru prelungirea dreptului de şedere temporară, solicită ca, într-un termen considerat necesar de beneficiarul art. 50 TUE, dar nu mai mare de 30 de zile, să prezinte eventualele documente care mai sunt necesare în vederea soluţionării cererii. Dacă după termenul stabilit se constată în continuare că nu sunt îndeplinite condiţiile, Inspectoratul General pentru Imigrări emite decizie de refuz al eliberării permisului de şedere temporară, care conţine motivele care au stat la baza acestei decizii, instanţa competentă şi termenul în care măsura poate fi atacată.
(2)Împotriva refuzului eliberării permisului de şedere temporară se poate înainta acţiune la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 10 zile de la comunicarea deciziei de către Inspectoratul General pentru Imigrări.(3)Termenul în care beneficiarul art. 50 TUE trebuie să părăsească teritoriul României este de o lună de la data comunicării deciziei de refuz al eliberării permisului de şedere temporară, emisă de Inspectoratul General pentru Imigrări, cu excepţia cazurilor în care se constată că beneficiarul art. 50 TUE trebuie să părăsească teritoriul României de îndată ori într-un termen mai scurt, în scopul evitării unui risc iminent şi grav la adresa securităţii naţionale.
(4)Instanţa care judecă acţiunea introdusă împotriva unei decizii de refuz al eliberării permisului de şedere temporară analizează legalitatea deciziei, precum şi faptele şi circumstanţele care justifică măsura dispusă.
(5)Deciziile de refuz al eliberării permisului de şedere temporară, al căror termen de părăsire a teritoriului României nu a fost respectat şi cele prin care se dispune părăsirea de îndată a teritoriului României se pun în executare prin escortarea persoanei în cauză până la frontieră sau până în ţara de origine de către personalul specializat al Inspectoratului General pentru Imigrări.
(6)Dacă escortarea prevăzută la alin. (5) nu se poate efectua în termen de 24 de ore, Inspectoratul General pentru Imigrări poate solicita luarea în custodie publică a persoanei în cauză, aplicându-se în mod corespunzător prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la luarea în custodie publică şi, după caz, la tolerarea rămânerii pe teritoriul României.
(7)Beneficiarii art. 50 TUE care se află sub efectul unei decizii de refuz al eliberării permisului de şedere temporară, identificaţi pe teritoriul României după executarea voluntară sau în condiţiile alin. (5), sunt escortaţi până la frontieră sau până în ţara de origine de către personalul specializat al Inspectoratului General pentru Imigrări, concomitent cu sesizarea organelor de urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 262 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(8)Decizia de refuz al eliberării permisului de şedere temporară se comunică beneficiarului art. 50 TUE de către:
a)Inspectoratul General pentru Imigrări sau de formaţiunile sale teritoriale prin remiterea unui exemplar al acesteia, sub semnătură, atunci când persoana este prezentă pe teritoriul României, sau prin trimiterea prin poştă, cu confirmare de primire, la adresa la care aceasta a declarat că locuieşte, atunci când persoana nu este prezentă;
b)Poliţia de Frontieră Română, prin înmânarea unui exemplar al acesteia, sub semnătură, atunci când persoana se prezintă la frontieră cu scopul de a intra pe teritoriul României.
(9)Dispoziţiile art. 28 alin. (5) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.