Art. 1001. - Art. 100 1 - Ordonanță de urgență 111/2011 privind comunicaţiile electronice

M.Of. 925

În vigoare
Versiune de la: 31 Decembrie 2024
Art. 1001
(1)ANCOM poate să impună obligaţia ca, la cererea rezonabilă din partea unui furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice, să se acorde acestuia acces, în anumite condiţii, la cablajele, cablurile şi la facilităţile asociate din interiorul clădirilor sau până la primul punct de concentrare ori de distribuţie, în cazul în care acest punct este situat în afara clădirii.
(2)ANCOM poate să impună obligaţia prevăzută la alin. (1) în sarcina oricărei persoane care deţine cu orice titlu cablajele, cablurile sau facilităţile asociate, chiar dacă aceasta nu are calitatea de furnizor de reţele de comunicaţii electronice.
(3)ANCOM poate să impună obligaţia prevăzută la alin. (1) numai dacă multiplicarea respectivelor elemente de reţea şi facilităţi asociate este economic ineficientă sau fizic imposibilă şi numai dacă acest lucru este justificat şi proporţional pentru a asigura o concurenţă durabilă.
(4)Condiţiile prevăzute la alin. (1) pot include reguli privind accesul la elemente de reţea, la servicii ori facilităţi asociate, privind transparenţa şi nediscriminarea, precum şi privind partajarea costurilor de acces, cu luarea în considerare, atunci când este cazul, a factorilor de risc.
(5)Dacă ANCOM constată, ţinând seama, după caz, de obligaţiile impuse în urma unor analize de piaţă relevante realizate potrivit prevederilor art. 92, că obligaţiile impuse în conformitate cu prevederile alin. (1) nu înlătură în mod eficient barierele de natură economică ori fizică, identificate ca ridicate şi netranzitorii, în calea instalării reţelelor de comunicaţii electronice, ce cauzează o situaţie existentă sau pe cale să apară care limitează, în mod semnificativ, crearea unor efecte concurenţiale în favoarea utilizatorilor finali, ANCOM poate extinde obligaţiile de acordare a accesului dincolo de primul punct de concentrare sau de distribuţie, la un punct cât mai apropiat de utilizatorii finali, care poate deservi un număr suficient de conexiuni pentru a asigura viabilitate comercială unui solicitant de acces eficient, stabilind totodată condiţii echitabile şi rezonabile de acces.
(6)În situaţia prevăzută la alin. (5), ANCOM poate impune obligaţii de acordare a accesului la elemente de reţea active sau virtuale dacă constată că impunerea unor obligaţii de acordare a accesului la elemente pasive ar fi economic ineficientă ori fizic imposibilă şi dacă în lipsa acestei măsuri scopul impunerii obligaţiei prevăzute la alin. (5) nu ar fi atins.
(7)Obligaţiile prevăzute la alin. (5) şi (6) nu se stabilesc în sarcina furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice care se află într-una din următoarele situaţii:
a)furnizorul de reţele de comunicaţii electronice îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 1122 şi pune la dispoziţia oricărui solicitant un mijloc alternativ similar şi viabil de conectare a utilizatorilor finali, prin acordarea accesului la o reţea de foarte mare capacitate, în condiţii echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii, inclusiv în ceea ce priveşte tariful;
b)impunerea obligaţiilor ar afecta viabilitatea economică sau financiară a proiectelor de instalare de noi reţele de comunicaţii electronice, în special proiectele de mici dimensiuni dezvoltate la nivel local.
(8)În plus faţă de situaţiile prevăzute de alin. (7), ANCOM poate excepta de la aplicarea obligaţiilor prevăzute la alin. (5) şi (6) şi alţi furnizori de reţele de comunicaţii electronice care oferă acces la o reţea de foarte mare capacitate în condiţii echitabile, rezonabile, nediscriminatorii şi transparente, inclusiv în ceea ce priveşte tariful.
(9)În cazul proiectelor de instalare de reţele publice de comunicaţii electronice finanţate, total sau parţial, din fonduri publice, ANCOM poate impune obligaţiile prevăzute la alin. (5) şi (6) în sarcina furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice care îndeplinesc criteriile prevăzute la alin. (7) lit. a) sau care se află în situaţia prevăzută la alin. (8).
(10)ANCOM ţine seama de orientările relevante ale OAREC atunci când face aplicarea prevederilor prezentului articol, motivând eventualele decizii contrare acestor orientări.
(11)Obligaţiile prevăzute de prezentul articol pot fi impuse de ANCOM prin decizie; ele pot fi impuse suplimentar obligaţiilor şi măsurilor luate în conformitate cu prevederile art. 100 sau cu cele ale art. 24 din Legea nr. 159/2016, cu modificările şi completările ulterioare.