Ordinul 5287/2004 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar

M.Of. 327 bis

În vigoare
Versiune de la: 28 Decembrie 2010
Ordinul 5287/2004 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar
Dată act: 15-nov-2004
Emitent: Ministerul Educatiei si Cercetarii
În baza prevederilor art. 154 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 410/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin:
Art. 1
Se aprobă Lista programelor pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2
Se aprobă programele pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 4
Direcţia generală pentru învăţământ preuniversitar, Direcţia generală evaluare, prognoze, strategii şi programe pentru învăţământ preuniversitar, Direcţia generală pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale şi accesul la educaţie, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării asigură aplicarea prezentului ordin.
-****-

p. Ministrul educaţiei şi cercetării,

Radu Damian,

secretar de stat

ANEXA Nr. 1:LISTA PROGRAMELOR pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar
a)CULTURĂ GENERALĂ

Nr. crt.

Denumirea programei

1.

Artă teatrală - Arta actorului

2.

Arte vizuale (Educaţie plastică/ Educaţie vizuală/ Arhitectură)

3.

Biologie

4.

Chimie

5

Coregrafie

6.

Consiliere psihopedagogică

7.

Cultură civică

8.

Economie şi Educaţie antreprenorială

9.

Educaţie fizică şi sport

10.

Educaţie fizică şi sport - antrenori

11.

Filosofie şi Logică şi argumentare

12.

Fizică

13.

Geografie/Geologie

14

Informatică

15.

Istorie

16.

Kinetoterapie

17.

Limba şi literatura engleză

18.

Limba greacă veche (elină)

19.

Limba latină

20.

Limba şi literatura portugheză

21.

Limba şi literatura bulgară maternă - profesori

22.

Limba şi literatura cehă maternă - învăţători, educatoare, profesori

23.

Limba şi literatura croată maternă - învăţători, educatoare, profesori

24.

Limba şi literatura franceză modernă

25.

Limba şi literatura germană modernă

26.

Limba şi literatura germană maternă - învăţători, educatoare

27.

Limba şi literatura germană maternă - profesori

28.

Limba şi literatura italiană modernă

29.

Limba şi literatura maghiară maternă - învăţători, educatoare

30.

Limba şi literatura maghiară maternă - profesori

31.

Limba şi literatura polonă maternă - învăţători, educatoare

32.

Limba şi literatura polonă maternă - profesori

33.

Limba şi literatura română *

34.

Limba şi literatura română şi Metodica predării activităţilor instructiv - educative în grădiniţa de copii

35.

Limba şi literatura română şi metodica predării limbii şi literaturii române; institutori/ învăţători

36.

Limba şi literatura rromani maternă - institutori/ învăţători

37.

Limba şi literatura rromani maternă - educatoare

38.

Limba şi literatura rromani maternă - profesori

39.

Limba şi literatura rusă modernă

40.

Limba şi literatura rusă maternă - profesori

41.

Limba şi literatura sârbă maternă - învăţători, educatoare

42.

Limba şi literatura sârbă maternă - profesori

43.

Limba şi literatura slovacă maternă - educatoare

44.

Limba şi literatura slovacă maternă - învăţători

45.

Limba şi literatura slovacă maternă - profesori

46.

Limba şi literatura spaniolă modernă

47

Limba şi literatura turcă maternă - institutori, profesori

48.

Limba şi literatura ucraineană maternă - învăţători, educatoare

49.

Limba şi literatura ucraineană maternă - profesori

50.

Matematică

51.

Muzică (Educaţie muzicală/ Educaţie muzicală specializată: muzică instrumentală, artă vocală, muzică de cameră/ Studii teoretice/ Ansambluri muzicale vocale şi instrumentale)

52.

Pedagogie

53.

Psihologie

54.

Psihopedagogie specială

55.

Religie Adventistă

56.

Religie Baptistă

57.

Religie Greco-catolică

58.

Religie Ortodoxă

59.

Religie Penticostală

60.

Religie Reformată

61.

Religie Romano-catolică

62.

Religie Unitariană

63.

Sociologie

64.

Terapie educaţională complexă şi integrată

b)ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC ŞI POSTLICEAL
b1)PROFESORI

Nr. crt.

Denumirea programei pentru profesori

1.

Agricultură - Horticultură

2.

Alimentaţie publică

3.

Chimie industrială

4.

Comerţ

5.

Confecţii piele

6.

Confecţii textile - tricotaje - finisaj textil

7.

Construcţii

8.

Drept

9.

Economic, Administrativ, Poştă

10.

Educaţie tehnologică

11.

Electronică, Automatizări, Telecomunicaţii

12.

Electrotehnică, Electromecanică

13.

Energetică

14.

Estetica şi îngrijirea corpului omenesc

15.

Filatură - ţesătorie - finisaj textil

16.

Industrie alimentară

17

Instalaţii pentru construcţii

18.

Mecanică

19.

Prelucrarea lemnului

20.

Protecţia mediului

21.

Silvicultură

22.

Tehnici cinematografice şi de televiziune

23.

Tehnici poligrafice

24.

Transporturi aeronautice

25.

Transporturi feroviare

26.

Transporturi navale

27.

Transporturi rutiere

28.

Turism şi servicii

29.

Veterinar

30.

Zootehnie

b2)MAIŞTRI INSTRUCTORI

Nr. crt.

Denumirea programei pentru maiştri instructori

1.

Agricultură - Horticultură

2.

Alimentaţie publică

3.

Asistenţă medicală generală

4.

Chimie industrială

5.

Comerţ

6.

Confecţii piele

7.

Confecţii textile - tricotaje - finisaj textil

8.

Construcţii

9.

Electronică, Automatizări

10.

Electrotehnică, Electromecanică, Energetică

11.

Estetica şi îngrijirea corpului omenesc

12.

Filatură - ţesătorie - finisaj textil

13.

Industrie alimentară

14.

Instalaţii pentru construcţii

15.

Mecanică

16.

Piscicultor

17.

Poştă

18.

Prelucrarea lemnului

19.

Silvicultură

20.

Tehnici cinematografice şi de televiziune

21.

Tehnici poligrafice

22.

Telecomunicaţii

23.

Transporturi

24.

Turism

25.

Zootehnist - Veterinar

ANEXA Nr. 2:PROGRAMELE pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar
CAPITOLUL 1:
[textul din anexa 2, capitolul 1 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
CAPITOLUL 2:
[textul din anexa 2, capitolul 2 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
CAPITOLUL 3:
[textul din anexa 2, capitolul 3 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
CAPITOLUL 4:
[textul din anexa 2, capitolul 4 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
CAPITOLUL 5:PROFESOR II. Programa de titularizare
SECŢIUNEA 1:Disciplina: Educaţie vizuală pentru clasele V - VIII
Învăţământ general obligatoriu
A.Prezentare generală
Programa de pregătire pentru titularizarea în învăţământul general obligatoriu la disciplina Educaţie vizuală urmăreşte actualizarea şi aprofundarea unor concepte şi orientări actuale în domeniul educaţiei vizuale înţeleasă ca alfabetizare specifică şi bază a dezvoltării predispoziţiilor creative vizualo-manuale ale elevilor.
La examenul de titularizare se are în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic şi practic tehnologic pe care îl presupune limbajul vizual, cât şi conştientizarea creatoare a noţiunilor, conceptelor, căilor şi mijloacelor celor mai eficiente în procesul de învăţare orientată şi de evaluare interactivă a performanţelor fiecărui elev.
B.Profilul profesorului de educaţie vizuală
În învăţământul general obligatoriu, profilul viitorului profesor de educaţie vizuală pentru clasele V - VIII presupune:
- comportament creativ şi înţelegere empatică şi
- pregătire de specialitate polivalentă, specifică educaţiei vizuale de bază.
C.Teme de studiu individual pentru examenul de titularizare la disciplina educaţie vizuală în învăţământul general obligatoriu:
Tema I: Educaţia vizuală de bază - privire de ansamblu
Tema II: Culoarea - element de limbaj învăţat cu prioritate; proprietăţi şi efecte
Tema III: Punctul şi linia - elemente de limbaj specifice graficii
Tema IV: Forma - element de limbaj bi şi tridimensional
Tema V: Mijloacele de expresie ca ansambluri relaţionale (grupări) nominalizate
Tema VI: Mijloacele tehnice generale şi specifice fiecărei arte vizuale
Tema VII: Compoziţia bi şi tridimensională; principii, condiţii, tipuri şi genuri; analiza imaginii
Tema VIII: Idei noi, eficiente în psihopedagogia artei
Tema IX: Creativitatea vizuală cu artă şi artistică; factori de stimulare sau de frânare; modalităţi de deblocare; probe şi teste
Tema X: Proiectarea activităţilor vizualo-manuale, predominant practice, de atelier, cu performanţe minime, evaluabile imediat şi interactiv; proiectul scenariu şi fişa - forma prescurtată
D.Bibliografie generală minimă:
- Achiţei, Gh., Frumosul dincolo de artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988
- Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I - III, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975
- Lhote, A., De la paletă la masa de scris, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974
- Pleşu, A., Ochiul şi lucrurile, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986
- Read, H., Semnificaţia artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
- Schileru, E., Preludii critice, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975
- Signac, P., De la Delacroix la neoimpresionism, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971
Şuşală, L, N., Estetica şi psihopedagogia artelor plastice şi designului, Editura Sigma, Bucureşti, 2000
- Şuşală, L, N., Bărbulescu, O., Dicţionar de arsmatetică, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
- Tonitza, N., Scrieri despre artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1962
- Venturi, L., Cum să înţelegem pictura, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977
E.Bibliografie specifică
Tema I
- Achiţei, Gh., Ce se va întâmpla mâine, Editura Albatros, Bucureşti, 1972
- Enăchescu, C, Expresia plastică a personalităţii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975
- Şuşală, L, Petre, Ghe., Eucaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema II
- Constantin, P., Culoare, artă, ambient, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979
- Demetrescu, C, Culoarea, suflet şi retină, Editura Meridiane, Bucureşti, 1965
- Şuşală, L, Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema III
- Şuşală, L, Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema IV
- Mihăilescu, D., Limbajul culorilor şi formelor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980
- Read, H., Originile formei în artă, Editura Univers, Bucureşti, 1971
- Şuşală, L, Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema V
- Şuşală, L, Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema VI
- Bollenbach, G., C, D., Desenul. Pe scurt, despre tehnici, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
- Havel, M., Tehnica tabloului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988
- Iuca, S., A., Gravura. Vocabular de termeni tehnici, Editura Artis, Bucureşti, 1991
- Nanu, A., Pe scurt, despre sculptură, Editura Albatros, 1966
- Şuşală, L, Desen, culoare, modelaj, compoziţie şi metodică, Editura FRM, Bucureşti, 1999
Tema VII
- Ailincăi, C, Introducere în gramatica limbajului vizual, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982
- Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Editura meridiane, Bucureşti, 1969
- Read, H., Semnificaţia artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986
- Sterling, Ch., Natura moartă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1970
- Şuşală, L, Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
- Wojciechowschi, A., Arta peisajului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974
Tema VIII
- Faure, Ed., A învăţa să fii. Un raport al UNESCO, Editura Didactică şi Pedagogică, 1974
- Şuşală, L, Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema IX
- Şuşală, L, Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
Tema X
- Maliţa, M., Idei în mers, Editura Albatros, Bucureşti, 1975
- Şuşală, L, Petre, Gh., Educaţia vizuală de bază. Sinteze, Editura Star Tipp, Slobozia, 2003
SECŢIUNEA 2:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 2 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 3:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 3 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 4:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 4 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 5:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 5 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 6:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 6 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 7:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 7 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 8:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 8 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 9:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 9 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 10:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 10 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 11:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 11 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 12:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 12 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 13:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 13 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 14:
[textul din anexa 2, capitolul 5, sectiunea 14 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
CAPITOLUL 6:PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
SECŢIUNEA 1:METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI ISTORIE
TEME:
1.Istoria ca obiect de studiu
a)Raportul între logica ştiinţei istorice şi logica disciplinei de învăţământ istorie;
b)Curriculum pentru istorie: planul de învăţământ, programe de istorie, manuale, auxiliare didactice;
2.Obiective şi competenţe în predarea - învăţarea istoriei
3.Conţinutul ştiinţific
4.Valori şi atitudini
5.Demersul didactic la istorie
a)Termeni, noţiuni, concepte istorice şi de didactica istoriei
b)Sursele istorice
c)Metode şi tehnici de predare-învăţare a istoriei
d)Resurse didactice
6.Proiectarea didactică la istorie
7.Evaluarea
8.Activităţi extracurriculare în domeniul istoriei
9.Dinamica relaţiei profesor - elev în procesul de învăţământ
a)Caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev b. Tipuri de relaţii
BIBLIOGRAFIE:
- Căpiţă, L, Pleşciuc, M., Pregătirea lecţiei de istorie, S.A.I., serie nouă, volumul LX/LXI, 1993
- Cerghit, I. (coord), Curs de Pedagogie, Bucureşti, T.U.B.,1988
- Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ, I., Pânişoară, I.O., Potolea, D., Prelegeri pedagogice, Iaşi, Ed. Polirom, 2001
- Cucoş, C, Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom, 2000
- Felezeu, C, Metodica predării istoriei, Cluj Napoca, ediţia I 1999, ediţia a II-a, 2000
- Ghid de evaluare pentru istorie, coordonator Rozalia Doicescu, Bucureşti, 2001
- Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istorie, clasele a IV-a - a VIII-a, Bucureşti, 2001
- Ghid metodologic pentru aplicarea programelor din aria curriculară "Om şi societate", învăţământ liceal, Bucureşti, 2001
- Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995
- Joiţa, E, Eficienţa instruirii, Bucureşti, EDP, 1998
- Landsheere, G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, Bucureşti, E.D.P., 1975
- Manuale şcolare pentru disciplina istorie (gimnaziu şi liceu)
- Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis, 2000
- Planuri de învăţământ, aflate în vigoare, Bucureşti 2001
- Programe şcolare pentru clasele a V-a - a VIII-a, aria curriculară "Om şi societate", seria gimnaziu, vol. 6, Bucureşti, 1999, cu modificările ulterioare
- Programe şcolare, aria curriculară "Om şi societate", seria liceu, vol. 5, Bucureşti, 2001
- Stamatescu, M., Evaluarea valorilor şi atitudinilor, S.A.I., serie nouă, vol. XIVI 2001
- Stamatescu, M., Predarea - învăţarea istoriei şi noile tehnologii de informare şi documentare, S.A.I., Bucureşti, 2000
- Stoica, A. (coord.), Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti, Ed. Prognosis, 2001
- Stoica, A., Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Ed. Humanitas Educaţional, 2003
- Tănasă, Gh., Metodica predării-învăţării istoriei, ediţia a II-a, Iaşi, 1996
CONŢINUTURI
SUBSECŢIUNEA A:ISTORIA ROMÂNILOR
TEME:
1.Geto-dacii
2.Etnogeneza
3.Geneza şi organizarea statului în Evul Mediu
4.Românii în cruciada târzie (secolele XIV - XVI)
5.Ţările Române - între medieval şi modern (secolele XVII - XIX)
6.Constituirea României moderne
7.Ideologii şi viaţă politică până la primul război mondial
8.Societate şi cultură în România modernă în secolul al XIX-lea
9.Românii din afara graniţelor (secolul XIX şi începutul secolului XX)
10.Primul război mondial şi Unirea din 1918
11.România interbelică
12.Al doilea război mondial
13.Regimul comunist în România
14.România după 1989
BIBLIOGRAFIE:
- Academia Română, Istoria Românilor (tratat), Bucureşti, 2001, 2003, capitolele referitoare la tematica examenului
- Bărbulescu, M., Deletant D., Hitchins K., Papacostea S., Teodor P, Istoria României, Bucureşti, 2002
- Berindei, D., Cultura naţională română modernă, Bucureşti, 1996
- Brătianu, Gh., Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti, Bucureşti, 1980
- Constantiniu, F., O istorie sinceră a poporului român, Bucureşti, ediţia I 1997, ediţia a II-a 2000, ediţia a III-a 2003.
- Deletant, D., România sub regimul comunist, Bucureşti, 1997
- Hitchins, K., Românii 1774 - 1866, Bucureşti, 1998
- Hitchins, K., România 1866- 1947, Bucureşti, 1996
- Pop, A.I., Istoria Transilvaniei medievale de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul, Cluj-Napoca, 1997
- Scurtu, I., Buzatu Gh., Istoria românilor în secolul XX, Bucureşti, 1999
SUBSECŢIUNEA B:ISTORIA UNIVERSALĂ
TEME:
1.Orientul antic (Mesopotamia, Egipt, Persia)
2.Lumea greacă (secolele VI - IV ÎH)
3.Statul roman (Republica, Principatul, Imperiul)
4.Creştinismul - de la origini până la Reformă
5.Evul Mediu Occidental
6.Bizanţul
7.Lumea islamică
8.Renaşterea şi Reforma
9.Descoperirile geografice
10.Absolutismul (Franţa, Anglia, Rusia)
11.Iluminismul - ideologie şi acţiune (Anglia, SUA, Franţa)
12.Secolul al XIX-lea - secolul naţiunilor
13.Primul război mondial. Lumea interbelică.
14.Al doilea război mondial
15.Lumea postbelică
BIBLIOGRAFIE:
- Bloch, R, Cousin, J., Roma şi destinul ei, vol. 1-2, Bucureşti, 1988
- Barber, J., Istoria Europei Moderne, Bucureşti, 1998
- Bernstein, S, Milza, Istoria Europei, vol. 1-5, Iaşi, T998-1999
- Carpentier, J Lebrun, F., Istoria Europei, Bucureşti, 1997
- Chamoux, Fr. Civilizaţia greacă vol. 1-2, Bucureşti, 1985
- Chamoux,Fr, Civilizaţia elenistică, vol. 1-2, Bucureşti, 1985
- Chanu, P., Civilizaţia Europei în secolul luminilor, vol 1-2, Bucureşti 1986
- Courtois, S.T., Cartea neagră a comunismului, Bucureşti, 1998
- Fontaine, A, Istoria, războiului rece, vol. 1-4, Bucureşti, 1992-1994
- McCauley, M, Rusia, America şi Războiul Rece (1949-1991), Iaşi, 1999
- Soulet, J. F., Istoria comparată a statelor comuniste, Iaşi, 1998
- Tindall, G.B.Shi D.E, America, o istorie narativă, Bucureşti, 1996
SECŢIUNEA 2:
[textul din anexa 2, capitolul 6, sectiunea 2 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 3:
[textul din anexa 2, capitolul 6, sectiunea 3 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 4:
[textul din anexa 2, capitolul 6, sectiunea 4 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 5:
[textul din anexa 2, capitolul 6, sectiunea 5 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 6:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA PORTUGHEZA
NOTĂ DE PREZENTARE
Programa examenului de definitivare în învăţământ la specialitatea limba şi literatura portugheză se adresează absolvenţilor învăţământului superior de specialitate (forma cursuri de zi, 4 ani de studii).
Obiectivul general al programului constă în actualizarea cunoştinţelor fundamentale din sfera disciplinei şi raportarea lor creatoare la exigentele activităţii didactice, aşa cum sunt acestea definite în programele curriculare naţionale.
Se urmăreşte cu precădere constituirea şi structurarea unor competente în interiorul specialităţii şi a unor competente psihopedagogice şi metodice
(A)_
a)În plan teoretic: de a asimila conţinutul ştiinţific propriu disciplinei de învăţământ predate, metodele specifice, tehnicile de informare şi autoperfecţionare.
b)În plan operaţional: de a structura asimilarea conţinuturi lor astfel incit sa dezvolte structuri operatorii, afective, motivaţionale, volitive, atitudinale
c)În planul aplicării creatoare a competentelor specifice: de a structura o comunicare didactica adaptata la specificul dezvoltării psihice stadiale a elevilor şi de a stimula dezvoltarea potenţialului fiecărui elev.
(B)_
-competente de proiectare a conţinuturilor didactice în sistemul lecţiei şcolare
- organizarea procesului de comunicare didactica
- evaluarea nivelului competentelor dobândite în procesul didactic.
I.Limba portugheză
1.Fonetica şi fonologie. Noţiuni generale de fonetica şi fonologie. Sunetul şi fonemul. Sistemul vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxa.
2.Morfosintaxa. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale şi verbale (gen, număr, persoana, mod, timp, aspect, diateza)
Sintagma nominala: Clasificarea substantivelor. Substitutele nominale. Modificări în sintagma nominala: predeterminanţii (articolul definit, articolul nedefinit; adjective pronominale: demonstrativele, posesivele, relativele şi interogativele; cuantificatorii).
3.Sintaxa propoziţiei. Propoziţia simpla, propoziţia complexa. Categoria subiectului: realizări ale grupului nominal cu funcţie de subiect: subiect inclus şi subiect subînţeles (acord şi anafora); propoziţia subiectiva. Predicat verbal şi predicat nominal. Verbele copulative ser/ estar -abordare contrastiva. Complementele: direct, indirect, circumstanţial.
4.Fraza complexă: subordonate spaţio-temporale, condiţionale, cauzale, concesive, finale. Tipuri de frază: interogative, negative, interogativ-negative.
5.Relaţii semantice: polisemie, sinonimie, antonimie.
6.Tipuri de discurs şi de text: descriptiv, narativ, argumentativ.
7.Istoria limbii portugheze. Domeniul actual al limbii portugheze.
Bibliografie:
1.BERGSTROM, M. & REIS, N., Prontuario Ortografico e Guia da Lingua Portuguesa, 20a Ed., Lisboa, Editorial Noticias, 1989.
2.CAMPOS, M. H. C. & M.F. XAVIER, Sintaxe e semântica do portugues, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.
3.CARREIRA, M. H. Araujo & M. BOUDOY, Pratique du portugais deA a Z, Paris, Hatier, 1993.
4.CASTELEIRO, J. Malaca, A. MEIRA, J. PASCOAL, Nivel Limiar, Lisboa, ICLP, 1988.
5.CASTRO, Ivo, Curso de Hist-ria da Lingua Portuguesa, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.
6.CUESTA, P. Vasquez e M. A. Mendes da LUZ, Gramatica portuguesa, Lisboa, Edicoes 70, 1980.
7.CUNHA, C. e L. F. Lindley CINTRA, Nova Gramatica do Portugues Contemporâneo, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1984.
8.ESTRELA, Edite, Duvidas do falar Portugues, Lisboa, Editorial Noticias,/s.d./
9.FARIA, I. H., E. R. PEDRO, I. DUARTE, C. A. M. GOUVEIA (Org.), Introducăo a Linguistica Geral e Portuguesa, Lisboa, Editorial Caminho, 1996.
10.FONSECA, F. I., Gramatica e Pragmatica. Estudos de Linguistica Geral e de Linguistica Aplicada ao Ensino do Portugues, Porto, Porto Editora, 1994.
11.MATEUS, M. H. M., A. ANDRADE, M. C. VIANA e A. VILLALVA, Fonetica, fonologia e morfologia, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.
12.MATEUS, M. H. M., A. M. BRITO, I. DUARTE, I. H. FARIA, Gramatica da Lingua Portuguesa, 4.a Ed., Lisboa, Editorial Caminho, 1994.
13.PINTO, P. F., Como pensamos a nossa lingua e a lingua dos outros, Lisboa, Editorial Estampa, 2001.
14.RAM ALHO, Enio, Dicionario Estrutural, Estilistico e Sintactico da Lingua Portuguesa, Porto, Lello&Irmăo Ed., 1985.
15.RAPOSO, E. Paiva, Introducăo a gramatica generativa - sintaxe do portugues, Lisboa, Moraes Ed., 1979.
16.TEYSSIER, P., Manuel de langue portugaise (Portugal-Bresil), Paris, Klincksieck, 1976.
17.TEYSSIER, Paul, Hist-ria da Lingua Portuguesa., Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1982.
II.Literatura portugheză
I.Poezia galaico-portugheză: Os Cancioneiros - artă poetică (Arte de Trovar), specii, autori.
II.Poezia Renaşterii: de la Cancioneiro Geral la lirica camoniană: Medida velha/medida nova. Arte poetice clasice: Ant-nio Fereira. Noile forme şi genuri poetice: sonetul, cancăo, ecloga, oda: Sa de Miranda, Ant-nio Ferreira, Pero de Andrade Caminha, Diogo Brandăo.
Luis de Camoes. Lirica; problematica corpus-ului: canonul. Arte menor si arte maior, redondilhas şi formele clasice. Sonetul: periodizare, tematică, petrarchism, manierism.
Luis de Camoes: Os Lusiadas; epopeea anunţată: Ant-nio Ferreira, Joăo de Barros (Cr-nica do Imperador Clarimund-); structura epopeii; mitologie şi istoricitate; epopeea şi modelele clasice; decuparea şi narativizarea istoriei portugheze în Os Lusiadas (surse istorice şi umaniste).
1.Teatrul Renaşterii.
A)Gil Vicente: teatrul de curte şi dramaturgia populară. Clasificarea operei şi caracteristicile ei. Auto da Alma; Auto da Barca do Inferno; Auto da Feira; Auto da India; Farsa de Ines Pereira.
B)Teatrul clasic. Castro de Ant-nio Ferreira: schiţarea modelului tragic, raportarea la mitul inesian şi la evenimentul istoric. Aspecte la mitului inesian în secolul clasic.
2.Literatura Descoperirilor.
A)Istoriografia: Gomes Eanes de Zurara, Joăo de Barros, Fernăo Lopes de Castanheda, Diogo do Couto, Gaspar Correia.
B)Literatura de călătorie: Fernăo Mendes Pinto (Peregrinacăo), Hist-ria Tragico-Maritima.
III.Literatura barocă: cultismul şi conceptismul. Retorici baroce. Literatura parenetică. Padre Ant-nio Vieira: O Sermăo de Santo Ant-nio aos peixes; O Sermăo da Sexagesima.
IV.Romantismul. Almeida Garrett şi doctrina romantică. O nouă formă romanesca: Viagens na Minha Terra. Reînnoirea teatrului: Frei Luis de Sousa.
V.Generaţia 70. As Conferencias do Casino. Antero de Quental: Causas da decadencia dos povos peninsulares. Realismul. Eca de Queir-s: estetica realistă/ naturalista. O francesismo.Opera romanesca.
VI.Modernismul: de Ia Orpheu Ia Presenca. Fernando Pessoa şi "Compania heteronimică". Mensagem: lectură în palimpsest a Lusiadei.
VII.Jose Saramago. De la romanul post-istoric la parabola postmodernă.
III.Bibliografie
1.CASTRO, Anibal Pinto de, Ret-rica e Teorizacăo Literaria em Portugal. Do Humanismo ao neoclassicissmo, Coimbra, 1973.
2.CRUZ, M. L. Garcia da, Os "fumos da India ". Uma leitura critica da Expansăo Portuguesa, Lisboa, Edicoes Cosmos, 1998.
3.DIAS, J. Sebastiăo da Silva, Os Descobrimentos e a Problematica cultural do seculo XVI, Lisboa, Editorial Presenca, 1980.
4.LANCIANI, G. & G. TAVANI, Dicionario da Literatura Medieval Galega e Portuguesa, Lisboa, Ed. Caminho, 1993.
5.LANCIANI, Giulia, Sucessos e Naufragios dos Navios Portugueses, Lisboa, Ed. Caminho, 1997.
6.MOIS ... S, Massaud, As Esteticas Literarias em Portugal, 1o vol. Seculos XIV a XVIII; 2o vol. Seculos XVIII a XIX, Lisboa, Ed. Caminho, 1997-2000.
7.RECKERT, Stephen, O essencial sobre Gil Vicente, Lisboa, I.N.- CM., 1993
8.REIS, Carlos (Dir.), Hist-ria Critica da Literatura Portuguesa, 9 vols., Lisboa, Verbo: vol. II: Bernardes, J. A. CARDOSO (Org), Humanismo e Renascimento, 1999; vol. III: PIRES, M. L. Goncalves & J. A. de CARVALHO (Org.), Maneirismo e Barroco, 2001; vol. V: REIS, Carlos & M. da Natividade PIRES (Org.), O Romantismo, 1999; vol.VI: RIBEIRO, M. A. (Org.), Realismo e naturalismo, 1994; vol. VI: PEREIRA, J. C. Seabra (Org.), Do Fim-de-seculo ao Modernismo, 1995.
9.REIS, Carlos, Estudos Queirosianos, Lisboa, Editorial Presenca, 1999.
10.REIS, Carlos, Literatura Portuguesa Moderna e Contemporânea, Lisboa, Universidade Aberta, 1989
11.SARAIVA, A. J. & O. LOPES, Hist-ria da Literatura Portuguesa, 18 a ed., Porto,/s. d./
12.SEIXO, Maria Alzira, Lugares da ficcăo em Jose Saramago, Lisboa, IN-CM, 1999.
13.SILVA, T. C. Cerdeira da, Jose Saramago entre a hist-ria e a ficcăo: uma saga de portugueses, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1989.
14.SILVA, V.M.Pires de AGUIAR e, Maneirismo e Barroco na Poesia Lirica Portuguesa, Coimbra, 1971.
15.SOUSA, M. L. Machado de, Lnes de Castro na Literatura Portuguesa, Lisboa, ICLP, 1984.
16.TAVANI, Giuseppe, Trovadores e Jograis. Lntroducăo a poesia medieval portuguesa, Lisboa, Ed. Caminho, 2002.
17.VVAA, Dicionario de autores portugueses, 6. vols., Lisboa, Pub. Europa-America, 1985-2001.
IV.Didactica de specialitate
1.Metode şi procedee didactice în predarea limbii portugheze.
2.Formarea competenţelor de receptare a mesajelor orale şi de comunicare orală.
3.Formarea competenţelor de receptare şi elaborare a mesajelor scrise.
4.Predarea şi însuşirea ortografiei, lexicului, gramaticii, a elementelor de teorie literara şi de interpretare de text.
5.Strategii şi tehnici de proiectare şi structurare a predării: structurarea conţinuturi lor didactice în relaţie cu obiectivele particulare ale procesului; stabilirea relaţiei progresive intre diversele etape ale invatarii; adaptarea procesului la caracteristicile preliminate ale subiecţilor învăţării.
6.Predarea conţinuturilor de cultura şi civilizaţie portugheză.
7.Tehnici de evaluare.
8.Elaborarea de proiecte didactice.
Bibliografie:
1.CARMO, M., M. C. Dias, Introducăo ao texto literario, Lisboa, Didactica Editora, 1991.
2.FIGUEIREDO, M. J. Vilar de, M. T. BELO, Comentar um texto literario, Lisboa, Ed. Presenca, 1993.
3.LAPA, M. Rodrigues, Estilistica da Lingua Portuguesa, 10. a Ed., Coimbra, 1979.
4.LOURENCO, Eduardo, O Labirinto da saudade, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1988.
5.MARQUES, A. H. De Oliveira, Istoria Portugaliei, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1999.
6.REIS, C. & J. V. ADRAGAO, Didactica do Portugues, Lisboa, Universidade Aberta, 1992.
7.REIS, Carlos, Tecnicas de analise textual, Coimbra, Almedina, 1981.
8.RESENDE, M. A., A Gramatica e a Aula de Portugues, Lisboa, Platano Ed.,/s.d/.
9.RIBEIRO, Orlando, A Formacăo de Portugal, Lisboa, IN-CM, 1987.
10.RIBEIRO, Orlando, Portugal. O Mediterrâneo e o Atlântico, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1993.
11.SARAIVA, J. A., Hist-ria da Cultura em Portugal, 3 vols., Lisboa, Jornal do Foro, 1950-1953.
12.SARAIVA, Jose Hermano, Hist-ria Concisa de Portugal, Lisboa, Publ. Europa-America,/s.d./
13.SERRAO, V. et ai, Hist-ria das artes plasticas, Lisboa, IN-CM,/s.d./
14.SILVA, V. M. de AGUIAR e, Teoria e Metodologia Literarias, Lisboa, Universidade Aberta, 1990.
15.TAVARES, M. J. Ferro, Sociedade e Cultura Portuguesas, 2 vols, Lisboa, Universidade Aberta, 1989.
16.TORGAL, Luis Reis, J. A. MENDES, F. CATROGA, Hist-ria da Hist-ria em Portugal. Seculos XIX-XX. 2 vols., vol.1: A Hist-ria atraves da Hist-ria; vol. 2: Da Historiografia a mem-ria Hist-rica, Lisboa, Temas & Debates, 1998.
SECŢIUNEA 7:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA BULGARĂ MATERNĂ
profesori
A.Limba bulgară
I.Gramatica istorică a limbii bulgare
- Metodele de cercetare în domeniul istoriei limbii: metoda filologică, descriptivă, comparativ-istorică, etc.
- Privire de ansamblu asupra periodizării istoriei limbii bulgare; caracteristicile fiecărei epoci.
- Locul limbii bulgare în familia limbilor slave. Limba bulgară şi celelalte limbi balcanice.
- Izvoarele principale pe care se bazează studierea istorică a limbii bulgare.
II.Elemente de dialectologie
- Criterii de clasificare a dialectelor limbii bulgare.
- Privire generală asupra dialectelor limbii bulgare.
III.Fonetica
- Vocalismul. Alternanţe vocalice.
- Consonantismul. Palatalizarea consoanelor. Schimbări în grupurile de consoane.
IV.Morfologia
- Evoluţia limbii de la o limbă sintetică la o limbă analitică. Apariţia articolului.
- Privire de ansamblu asupra sistemului nominal ..
- Substantivul. Gen, număr caz, articularea, funcţia.
- Adjectivul, forme, articularea, grade de comparaţie.
- Pronumele personale şi reflexive. Menţinerea cazurilor dativ şi acuzativ. Pronumele posesive, demonstrative, interogative şi relative. Alte pronume.
- Schimbări în sistemul numeralului. Dispariţia dualului. Păstrarea unor forme cazuale.
- Verbul. Caracterizarea sistemului verbal. Timpurile simple şi compuse. Exprimarea viitorului. Condiţionalul şi imperativul. Mijloace de exprimare a imperativului. Evoluţia participiului. Gerunziul, caracteristica limbii literare, exprimarea lui în limba vorbită. Modul naraţiunii indirecte. Moduri dispărute în limba bulgară: infinitivul şi supinul.
V.Noţiuni de sintaxă
- Privire de ansamblu aspra evoluţiei limbii bulgare.
- Propoziţia, părţile principale ale propoziţiei.
- Schimbări în structura propoziţiei, consecinţă a dispariţiei treptate a formelor cauzale şi a extinderii funcţiei sintactice a propoziţiilor.
- Structura frazei. Diversitatea tipurilor structurale ale frazei. Coordonare şi subordonare în frază.
- Punctuaţia. Bazele punctuaţiei limbii bulgare. Punctuaţia şi intonaţia.
VI.Lexicologie
- Scurtă privire asupra evoluţiei sistemului lexical al limbii bulgare. Fondul lexical slav. Elemente protobulgare. împrumuturi din alte limbi.
VII.Limba bulgară literară
- Obiectul şi însemnătatea studierii istoriei limbii literare bulgare.
- Raportul dintre limba literară, dialecte şi graiuri. Stilurile limbii literare.
- Periodizarea istoriei limbii literare; principalele caracteristic.
B.LITERATURA BULGARĂ
- Obiectul istoriei şi raporturile ei cu alte discipline. Apariţia literaturii bulgare scrise în limba bulgară veche. Periodizarea literaturii bulgare
I.Literatura bulgară veche
- Principalele direcţii în dezvoltarea literaturii bulgare vechi: literatura religioasă, istorică şi apocrifa.
Apariţia scrisului în limba slavă veche. Opera fraţilor Kiril şi Metodie. Cele două alfabete slave.
- Principalii scriitori din perioada secolelor IX - XII Kliment Ohridski, Constantin Preslavski, Ioan Exarhul, Călugărul Hrabăr.
- Literatura bulgară în secolele XII - XIV Şcoala de la Târnovo, scriitorii Eftimie Târnovski, Grigore Ţamblac.
- Literatura bulgară în secolele XVI-XVIII - Şcoala de la Sofia. Cărrturari şi opere originale: Vladisav Grămăticul, Pop Peio, Matei Grămăticul. Cronica anonimă bulgară. Damaschinele.
II.Literatura bulgară modernă. Epoca Renaşterii bulgare.
- Schimbări fundamentale în conţinutul şi forma literaturii din această epocă. Perodizarea procesului literar. Principalii scriitori şi operele lor: Paisie Hilendarski, Sofronie Vraceanski, Petăr Beron, Dobri Cintulov, P.R. Slaveicov, Liuben Karavelov, Hristo Botev.
- Literatura bulgară de la eliberare (1878) până la Primul Război Mondial.
- Condiţiile de dezvoltare a literaturii bulgare după eliberarea de sub jugul otoman. Curente şi tendinţe în dezvoltarea literaturii bulgare. Principalii scriitori şi operele lor: Ivan Vazov, Aleko Konstantinov, Anton Staşimirov, P.R. Slaveikov, Elin Pelin, P.K. Iavorov, Iordan Iovkov, Elisaveta Bagriana, Emilian Stanev.
- Dezvoltarea romanului bulgar. De la Ivan Vazov până astăzi. (Anton Straşimirov, Emilian Stanev, Dimităr Talev, Blaga Dimitrova).
III.Limba bulgară contemporană
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1.Gramatika na săvremenija bălgarski knijoven ezik. Vol. I-III, Sofia, 1982-1983.
2.Liubomir Andreicin, K. Popov, St. Stoianov, Gramatica na bălgarskija ezik. Sofia, 1978.
3.K.Mircev Istoriceska gramatica na bălgarskija ezik. Sofia, 1963
4.St. Stoianov Uvod b foneticata na bălgarskija ezik. Sofia, 1966
5.T.Boiadjiev, Bălgarska lexicologhija. Sofia, 1986
6.Maria Zavera, Curs de istoria limbii bulgare literare, Bucureşti 1972.
7.Maria Zavera, Curs de limba bulgară contemporană, Morfologia, Bucureşti 1981.
8.Olga Stoicovici, Curs de gramatica istorică a limbii bulgare, Bucureşti 1977.
LITERATURA BULGARĂ - BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1.Dinekov P. Bălgarski văzrojdenţi, Sofia 1963
2.Zarev P. Panorama na bălgarska literatura, vol. I, partea I şi II, 1966 1967; ed. II, 1970
3.Antologii de poezie şi proză.
4.Autorii recomandaţi şi operele lor.
SECŢIUNEA 8:Programa metodicii predării limbii şi literaturii bulgare în vederea susţinerii examenului pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământ
DIDACTICA GENERALA ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI
DIDACTICA GENERALĂ
I.DIDACTICA-TEORIE GENERALĂ A PROCESULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Obiectul şi funcţiile didacticii
2.Didactica generală şi didactica specială
3.Direcţiile de dezvoltare a didacticii contemporane
II.TAXONOMIA DIDACTICĂ
1.Tipologia şi dinamica obiectivelor didactice
2.Finalităţile didactice şi funcţiile lor
3.Operaţionalizarea obiectivelor didactice
III.PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Componente şi variante ale instruirii şi învăţării
2.Procesul de învăţămănt ca relaţie între predare - învăţare - evaluare
3.Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ
IV.PRINCIPIILE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Principiile didactice- noţiuni generale
2.Sistemul principiilor didactice
V.CURRICULUM ŞCOLAR
1.Concept şi evoluţie
2.Conţinutul învăţământului-caracteristici, surse, factori şi criterii care determină conţinutul învăţământului
3.Strategii de organizare a conţinutului învăţământului
VI.METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Statutul şi semnificaţia conceptului de metodă în activitatea didactică
2.Taxonomia metodelor de învăţământ
3.Eficienţa metodelor de învăţare în formarea şi consolidarea competenţelor de bază ale elevilor
VII.MIJLOACELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI INTEGRAREA ACESTORA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
1.Mijloacele de învăţământ-suport al activităţii didactice
2.Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învăţământ
3.Modalităţi de selecţionare şi utilizare a mijloacelor de învăţământ
VIII.FORME DE ORGANIZARE ŞI PROIECTARE DIDACTICĂ
1.Proiectarea didactică-condiţie a unei activităţi didactice de calitate
2.Funcţiile proiectării didactice
3.Conţinutul şi nivelul proiectării didactice
IX.EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Evaluarea-componentă fundamentală a procesului de învăţământ
2.Obiectivele şi funcţiile evaluării şcolare
3.Strategii de evaluare a randamentului şcolar
4.Rolul şi importanţa evaluării în:
- educarea capacităţii de autoapreciere
- prevenirea eşecului şcolar
- stimularea performanţei şcolare
- dezvoltarea personalităţii elevilor
X.DINAMICA RELAŢIEI PROFESOR-ELEV ÎN PROCESUL DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev
2.Tipuri de relaţii
BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA GENERALĂ
TEMA I
1.Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
2.Neacşu L - Instruire şi învăţare, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1990
3.Nicola I. - Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti 1996
4.Ionescu M. - Demersuri creative în predare şi învăţare, Ed. PUC, Cluj, 2000
TEMA II
1.Alexei M. - Taxonomia învăţării, Biblioteca Familia, Oradea, 2000
2.Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
3.Landsheere V.G. de - Definirea obiectivelor educaţiei, EDP, Bucureşti, 1974
4.Nicola I. - Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti 1996
5.Potolea D. - Teoria şi metodologia obiectivelor educaţionale în "Curs de pedagogie", Universitatea Bucureşti, 1988
TEMA III
1.Bârzea C. - Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti, 1995
2.Brunner J. - Pentru o teorie a instruirii, EDP, Bucureşti, 1970
3.Gagne R. - Condiţiile învăţării, EDP, Bucureşti, 1975
4.Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
TEMA IV
1.Babanski I.K. - Optimizarea procesului de învăţământ, EDP, Bucureşti 1974
2.Călin M. - Procesul instructiv-educativ, EDP, Bucureşti, 1995
3.Cristea S. - Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Bucureşti, EDP, 1994
4.Jinga I. - Învăţarea eficientă, Ed. Edist, Bucureşti, 1995
5.Planchard E - Introducere în pedagogie, EDP, Bucureşti 1976
TEMA V
l.Creţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
2.Cristea S.-Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998
3.Cucoş C.-Pedagogie şi a Xiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995
4.Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
TEMA VI
1.Cerghit I.- Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980
2.Neacşu I. - Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990
3.Palmade G. - Metodele pedagogice, EDP, Bucureşti 1975
4.Radu I.-Experienţa didactică şi creativitate, Ed. Dacia
TEMA VII
1.Preda V.- Indrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999
2.xxx-Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993
3.Silverstone R. - Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
4.Geissler E.G. - Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997
TEMA VIII
1.xxx-Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979
2.Ionescu M. - Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979
3.Radu L- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
4.Iucu R - Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
TEMA IX
1.de Katele J.M.-L'evaluation, Bruxelles, 1986
2.Pavelcu V-Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968
3.Strungă C.-Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999
4.Landsherre G-evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975
5.Neacşu I., Stoica A.-Ghid general de evaluare şi examinare, Ed.Aramis, 1996
TEMA X
1.Şchiopu - Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1981
2.xxx - Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995
3.Joiţa E. - Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
- Probleme generale ale predării limbii bulgare.
- Etapele principale ale studiului limbii bulgare în şcoala de cultură generală.
- Obiectivele predării limbii bulgare.
- Concepţia şi cerinţele de realizare a programei şcolare.
- Sistemul concentric de organizare a materiei de studiu.
- Programa, manuale.
- Probleme specifice ale formării noţiunilor gramaticale şi ale deprinderilor de exprimare corectă.
- Metode şi procedee folosite în predarea limbii bulgare (Fonetică, ortografie, morfologie, sintaxă, lexicologie).
-- conversaţia
-- explicaţia ca formă demonstrativă a expunerii
-- exerciţiile gramaticale şi ortografice
-- analiza gramaticală
Caracteristicile materialului didactic intuitiv folosit în predarea limbii (mijloace audio-vizuale).
Sistemul lecţiilor de limbă
- Lecţia de comunicare a noilor cunoştinţe (lecţie mixtă).
- Lecţia de fixare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor de exprimare corectă.
- Lecţia de repetare şi sistematizare a cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor.
- Lecţia de verificare şi de apreciere a cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor.
- Pregătirea profesorului pentru lecţie de limba bulgară.
- Probleme speciale ale metodicii predării limbii bulgare.
Metodica predării literaturii bulgare
- Probleme generale ale metodicii predării literaturii bulgare.
- Etapele studierii literaturii în şcoala de cultură generală.
- Importanţa şi obiectivele studiului literaturii în şcoală.
- Funcţia cognitivă, social-educativă şi estetică a literaturii şi rolul ei în procesul instructiv-educativ.
- Probleme specifice ale studiului literaturii la vârsta şcolară.
- Metode şi procedee folosite în predarea literaturii.
-- conversaţia
-- expunerea (povestirea şi prelegerea)
-- analiza literară: variantele analizei literare în procesul studierii operelor literare, epice şi dramatice.
-- Exerciţiile: compunerile ca formă specifică de cultivare a expunerii
Materialul didactic folosit la lecţiile de literatură (mijloace audiovizuale).
Sistemul lecţiilor de literatură
- Variantele lecţiilor de comunicare şi de repetare în funcţie de fiecare etapă a studiului literaturii în şcoala de cultură generală.
- Lecţiile de formare a deprinderilor de exprimare orală şi scrisă.
- Predarea lecturii literare:
-- pregătirea în vederea înţelegeri textului literar
-- lectura textului literar, lectura model, lectura de clasă, formarea deprinderilor de lectură expresivă.
-- alcătuirea planului de idei
-- reproducerea conţinutului
-- studierea personajului
-- studierea modalităţilor de realizare artistică.
Studiul literaturii bulgare în afara clasei şi a şcolii
Îndrumarea şi controlul lecturii individuale a elevilor.
Biblioteca şcolară. Activităţi în afara clasei: cercuri literare,
manifestări cultural-artistice, excursiile literare, concursurile etc.
BIBLIOGRAFIE
1.St.Kabasanov, Metodica na bălgarskija ezik, Sofia 1962
2.L.Andreicin, Osnovni văprosi na ezikovoto obucenie, Narodna prosveta, p. 32-48.
3.G.Atanasov, Pedagoghica, Sofia 1960
4.M.Ianakiev, Bălgarskoto stihoznanie, Sofia 1960
5.S.Stoian, Curs de pedagogie generală, Bucureşti 1961
6.Clara Chiosa, Bazele lingvistice pentru teoria predării limbii române, Bucureşti 1971
7.N.Mihăiescu, Îndrumări pentru studiul limbii române. Vocabular şi gramatică, Bucureşti, 1971
SECŢIUNEA 9:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA CEHĂ MATERNĂ - învăţători, educatoare, profesori -
Notă de prezentare
Programa de faţă se doreşte a fi un ghid de acţiune pentru cadrele didactice în găsirea soluţiilor de rezolvare a numeroaselor aspecte şi dificultăţi fireşti şi inedite ce apar în studierea limbii cehe în şcoală. De asemenea programa, prin conţinutul ei poate sugera şi diferite teme inter şi intradisciplinare, aspecte teoretice şi practice, astfel ca educatorii să continue fără rupturi atmosfera de muncă eficientă şi încearcă totodată să-i stimuleze pentru a aplica noi căi de perfecţionare a practicii de la catedră cerute de exigenţele învăţământului modern contemporan.
Programa pentru ocuparea posturilor vacante îh învăţământul preuniversitar cuprinde teme obligatorii pentru didactica generală, metodica predării disciplinei, limba şi literatura cehă precum şi bibliografie pentru fiecare segment.
SUBSECŢIUNEA 1:DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI
I.DIDACTICA- TEORIE GENERALĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Obiectul şi funcţiile didacticii
2.Didactica generală şi didactica specială
3.Direcţiile de dezvoltare a didacticii contemporane
II.TAXONOMIA DIDACTICĂ
1.Tipologia şi dinamica obiectivelor didactice
2.Finalităţile didactice şi funcţiile lor
3.Operaţionalizarea obiectivelor didactice
III.PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Componente şi variante ale instruirii şi învăţării
2.Procesul de învăţământ ca relaţie între predare - învăţare - evaluare
3.Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ
IV.PRINCIPIILE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Principiile didactice-noţiuni generale
2.Sistemul principiilor didactice
V.CURRICULUM ŞCOLAR
1.Concept şi evoluţie
2.Conţinutul învăţământului-caracteristici, surse, factori şi criterii care
determină conţinutul învăţământului 3. Strategii de organizare a conţinutului învăţământului
VI.METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Statutul şi semnificaţia conceptului de metodă în activitatea didactică
2.Taxonomia metodelor de învăţământ
3.Eficienţa metodelor de învăţare în formarea şi consolidarea competenţelor de bază ale elevilor
VII.MIJLOACELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI INTEGRAREA ACESTORA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICA
1.Mijloacele de învăţământ - suport al actvităţii didactice
2.Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învăţământ
3.Modalităţi de selecţionare şi utilizare a mijloacelor de învăţământ
VIII.FORME DE ORGANIZARE ŞI PROIECTARE DIDACTICĂ
1.Proiectarea didactică-condiţie a unei activităţi didactice de calitate
2.Funcţiile proiectării didactice
3.Conţinutul şi nivelul proiectării didactice
IX.EVALUAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Evaluarea-componentă fundamentală a procesului de învăţământ
2.Obiectivele şi funcţiile evaluării şcolare
3.Strategii de evaluare a randamentului şcolar
4.Rolul şi importanţa evaluării în:
- educarea capacităţii de autoapreciere
- prevenirea eşecului şcolar
- stimularea performanţei şcolare
- dezvoltarea personalităţii elevilor
X.DINAMICA RELAŢIEI PROFESOR-ELEV ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1.Caracteristicile şi semnificaţiile educaţionle ale relaţiei profesor-elev
2.Tipuri de relaţii
- BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI
TEMA I
1.Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
2.Neacşu I. - Instruire şi învăţare, Ed. Ştiinţifică,Bucureşti 1990
3.Nicola L - Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti 1996
4.Ionescu M. - Demersuri creative în predare şi învăţare, Ed. PUC, Cluj, 2000
TEMA II
1.Alexei M. - Taxonomia învăţării, Biblioteca Familia, Oradea, 2000
2.Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
3.Landsheere V.G. de - Definirea obiectivelor educaţiei, EDP, Bucureşti 1974
4.Nicola L - Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti 1996
5.Potolea D. - Teoria şi metodologia obiectivelor educaţionale în "Curs de pedagogie", Universitatea Bucureşti, 1988
TEMA III
1.Bârzea C. - Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti, 1995
2.Brunner J. - Pentru o teorie a instruirii, EDP, Bucureşti, 1970
3.Gagne R. - Condiţiile învăţării, EDP, Bucureşti, 1975
4.Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
5.Mureşan Pavel - învăţarea eficientă şi rapidă, Editura Ceres, Bucureşti 1990
TEMA IV
1.Babanski I.K. - Optimizarea procesului de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1974
2.Călin M. - Procesul instructiv-educativ, EDP, Bucureşti, 1995
3.Cristea S. - Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Bucureşti, EDP, 1994
4.Jinga I. - Învăţarea eficientă, Ed. Edist, Bucureşti, 1995
5.Planchard E. - Introducere în pedagogie, EDP, Bucureşti 1976
TEMA V
1.Creţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
2.Cristea S. - Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998
3.Cucoş C.-Pedagogie şi a Xiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995
4.Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadra metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
5.Georgescu Dakmara - Planuri cadru de învăţământ, Editura Corint, Bucureşti, 1999
6.Curriculum şcolar de limba cehă, clasele I-IV
7.Curriculum naţional, MEN, Bucureşti 1999
TEMA VI
1.Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980
2.Neacşu I.-Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990
3.Palmade G.-Metodele pedagogice, EDP, Bucureşti 1975
4.Radu I.-Experienţa didactică şi creativitate, Ed. Dacia
TEMA VII
1.Preda V. - Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999
2.xxx - Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993
3.Silverstone R. - Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 1997
4.Geissler E.G. - Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997
TEMA VIII
1.xxx - Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979
2.Ionescu M. - Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979
3.Radu I. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
4.Iucu R.-Managementul şi gestiunea casei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000
5.Vărgatu Mariana - Didactica disciplinelor şcolare, proiectarea didactică, Editura Mirton, Timişoara, 2001
TEMA IX
1.de Katele J.M.-L'evalution, Bruxeles, 1986
2.Pavelcu V.-Principii de docimilogie, EDP, Bucureşti, 1968
3.Strungă C.-Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999
4.Landsherre G.- Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975
5.Neacşu L, Stoica A.-Ghid general de evaluare şi examinare, Ed. Aramis, 1996
TEMA X
1.Şchiopu-Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti;, 1981
2.xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995
3.Joiţa E.-Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
SUBSECŢIUNEA 2:LITERATURA CEHĂ
1.Conceptul de literatură cehă. Periodizare. Genuri şi specii literare.
2.Literatura cehă veche. Literatura din perioada husită şi posthusită: Jan Hus, Petr Chelcicky. Perioada renaşterii a barocului şi a umanismului: J. Amos Komensky "Didactica magna ", " ZmySlenek J. A. Komenskeho ", "Labyrint sveta a raj srdce ". Epoca renaşterii naţionale a cehilor: Josef Jungman: "Historie literatury ceske ", " Oldrich a Bozena ", Antonin J. Puchmajer: "Na jazyk cesky ", Ladislav Celakovsky: "Svatebni", " Toman a lesni panna". Romantismul: Karel Hynek Macha: "Maj", " Cikani", Karel Jaromir Erben: "Kytice z povesti narodnich", "Vodnik", "Kytice", poveşti "Dlouhy, airoky a Bystrozraky", "Ptak Ohnivak a LiSka RySka ", Bozena Nemcova: "Babicka", " V zamku a v podzamci", "Pohorska vesnice", Josef Kajetan Tyl "Fidlovacka", "Strakonicky dudak", "Mistr Jan Hus ", Karel Havlicek Borovsky:,"Epigramy ", "Krest svateho Vladimira". Realismul. Proza realistă: Jan Neruda, oglindirea relaţiilor sociale din mediul rural: "Hrbitovni kviti", "Pisnekosmicke" "Balady a romance", Svatopluk Cech: "Pisne otroka ", "Novy epochalni vylet pana Broucka tentokrat do XV. Stoleti", Josef Vaclav Sladek: "Ceske pisne", "Zlaty maj", "Selske pisne". Romanul istoric: Alois Jirasek: "Psohlavci", nuvele "Filosofska historie", povestiri: "Skalaci", "Povidky z hor", Karel Vaclav Rais " Zapadli vlastenci", creaţia artistică a lui Jaroslav Vrchlicky.
3.Modernismul literar ceh (Ceska moderna): Antonin Sova, Otakar Brezina, PetrBezruc: "Marycka Magdonva", "Ostrava", "Hornik", Frana aramek, Jaroslav HaSek, Jiri Volker.
4.Literatura cehă după anul 1945 şi cea contemporană: Julius Fucik, Jan OtcenaSek, Vaclav Havel.
- BIBLIOGRAFIE PENTRU LITERATURA CEHĂ
1.Toader Alexandra, Pleter Tiberiu, - Antologie de texte literare cehe (sec. XIX)- Universitatea din Bucureşti, 1972
2.Pleter Tiberiu - Vybor z moderni ceske literatury, Bucureşti, EDP, 1992
3.Jan Lehar, Alexander Stich, Jaroslava Janackova, Jiri Holy - Ceska literatura od pocatku k dneSku, Praha, nakl. Lidove noviny, 1998
4.Lubor Machala, Eduard Petru a kolektiv - Panorama ceske literatury (Literarni dejiny od pocatku do soucasnosti), Olomouc, Nakl. Rubico, 1994
5.Ph. Dr. Vera Martinkova - Citanka 1- Trizonia, Praha, 1991
6.Jitka Cernikova, Vera Martinkova-Citanka 2, Trizonia, Praha, 1992
7.Vera Martinkova a kol. - Literatura 4 a Dejiny literatury- Trizonia Praha, 1994
8.Kudelka Viktor - Maly labirint literatury- Albatros, Praha, 1982
SUBSECŢIUNEA 3:Limba cehă
1.Fonetică. Pronunţie literară - alternanţe vocalice şi consonantice în tema cuvântului: pes-psa; otec-otce; sestra-sester; houba-hub, etc;
2.Aspecte de ortografie şi ortoepie. Scrierea y,y după consoanele ambigui (obojetne souhlasky): b, f, l, m, p, s, v, z; excepţiile de la regulă. Despărţirea cuvintelor în silabe. Familia de cuvinte. Alcătuirea de noi cuvinte prin derivare - ortografia prefixelor be-bje, vje-ve. Sinonime, antonime, omonime.
3.Morfologie. Părţile de vorbire flexibile şi neflexibile. Substantivul. Categoriile gramaticale ale substantivului: genul, numărul, cazul; subcategoria animate şi inanimate la substantivele masculine. Declinarea substantivelor. Tipurile de declinare (paradigmele) din cadrul fiecărui gen gramatical. Principalele procedee de formare a substantivelor: derivarea cu sufixe, compunerea. Adjectivul - adjective cu formă lungă (mlady) şi scurtă (mlad). Adjective posesive souseduv/ tetin pes. Declinarea, formarea gradelor de comparaţie, paradigma. Pronumele- felurile, declinarea; Numeralul - felurile, declinarea; Verbul - categoriile gramaticale: modurile, timpurile, diatezale, forma inversă, conjugările, verbele neregulate: byt, jist, vedet, chtit; Adverbul - felul, scrierea " gradele de comparaţie, formarea adverbelor din adjective, ortografia terminaţiilor mne-me; Prepoziţia. Conjuncţia. Particula. Interjecţia.
4.Sintaxa. Sintaxa propoziţiei. Părţile principale şi secundare de propoziţie. Sintaxa frazei. Tipurile de fraze formate prin coordonare sintactică şi felurile propoziţiilor subordonate.
BIBLIOGRAFIE PENTRU LIMBA CEHĂ
1.Kolektiv autoru-Prirucni mluvnice ceStiny, Praha, Nakladatelstvi Lidove noviny, 1996
2.CSAV - Pravidla ceskeho pravopisu, Praha, Nakladatelstvi CSAV, 1975
3.Vladimir Smilauer - Novoceske tvoreni slov, Praha, Nakladatelstvi SPN, 1971
4.prof. PhDr. Grepl Miroslav - Cesky jazyk - zakladni tvaroslovne pojmy, MC nakladatelstvi, Brno, 1995
5.Pae Dr. Valla Jiri - Cesky jazyk - pravopisne jevy - MC nakladatelstvi, Brno 1996,
6.KamiS Karel - Ucime se cesky - Nakladatelstvi Pansofia, 1992
7.Miroslav Grepl, Petr Karlik, Skladba spisovne ceStiny, Praha, Nakladatelstvi SPN, 1986
8.Akademie ved Ceske republiky - Slovnik spisovne ceStiny pro Skolu a verejnost, ACADEMIA, Praha-1998
9.Styblik V. A kolektiv - Cesky jazyk, SPN, Praha 1998
10.Anca Irma Ionescu - Dicţionar român-ceh, Nakladatelstvi LEDA, Brno, 2002
11.Teodora Dobriţoiu-Alexandru - Cesko- Rumunsky slovnik, Universal Dalsi, Bucureşti, 2001
SECŢIUNEA 10:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA CROATA MATERNĂ
- învăţători, educatoare, profesori -
Notă de prezentare
Programa pentru ocuparea posturilor vacante în învăţământ preuniversitar la limba şi literatura croată se adresează educatoarelor, învăţătorilor şi profesorilor care funcţionează în grădiniţele şi şcolile cu limba de predare croată. Programa este corelată cu planul cadru de învăţământ şi curicculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei.
Programa pentru ocuparea posturilor vacante în învăţământ preuniversitar cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate, pentru didactica acesteia.
SUBSECŢIUNEA 1:EDUCATOARE ŞI ÎNVĂŢĂTORI
I.Limba croată
1.Fonetica şi fonologie. Legile fundamentale ale foneticii limbii croate. Asimilare după sonoritate şi locul de formare. Vocalizarea vocalelor ultrascurte şi apariţia lui a inconstant. Vocale mobile.Palatalizarea şi sibilarizarea consoanelor. lotizarea consoanelor. Vocalizarea lui v- iniţial. Transfornmarea lui 1 şi r vocalic din slava comună în limba croată contemporană, metateza lichidelor.
2.Morfologie. Părţi de vorbire flexibile şi neflexibile. Substantivul, categorii lexicale, gramaticale, morfologice, declinarea substantivelor limbii croate.Formele cazuale şi evoluţiile lor contemporane. Adjectivul, categorii lexicale şi gramaticale. Adjective determinate şi nedeterminate, grade de comparaţie. Pronumele şi categoriile de pronume în limba croată. Numeralul, flexiunea şi categoriii de numerale, verbul. Moduri şi timpuri verbale. Aspectul verbal. Adverbe, clasificare şi comparaţie. Prepoziţii, interjecţii, conjucţii şi particule.
3.Sintaxa. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Coordonare şi subordonare, categorii de propoziţii coordonate şi subordonate.
II.Literatura croată.
1.Genuri şi specii literare.
2.Literatura evului mediu: cele mai vechi monumente (BaScanska ploca, Ljetopis Popa Dukljanina)
3.Umanismul şi umaniştii croaţi: Marko Maruluic, Juraj aiSgoric
4.Renaşterea: Marko Marululic, aiSko Mencetic, Dore Drzic, Mavro Vetranovic, Marin Drzic.
5.Barocul. Ivan Gundulic, Junije Palmotic, Fran Krsto Frankopan, Katarina Zrinjska.
6.Literatura croată în secolul al XVIII-lea: Matija Petar Katancic, Matija Antun Reljkovic, Andreja Kacic MioSic.
7.Romantismul croat: Lcjudevit Gaj, Stanko Vraz, Ivan Mazuranic, Petar Preradovic.
8.Curentul realist dn literatura croată: Eugen Kumicic, Ante Kovacic, Josip Kozarac, Vjenceslav Novak, Silvije Strahimir Kranjcevic.
9.Modernismul croat (1892-1916): Antun Gustav MatoS, Ivo Vojnovic, Dinko aimunovic, Dragutin Domjanic, Vladimir Nazor, Ivan Kozarac.
10.Modernismul croat din perioada 1914-1929: Ivo Andric, Miroslav Krleza.
11.Perioada 1929-1952: Miroslav Krleza, Augustin Tin Ujevic, DobriSa Cesaric, Dragutin Tadijanovic, Ivo Goran Kovacic.
12.A doua perioadă a modernismului croat: Petar aegedin, Vladan Desnica, Ranko Marinkovic, Jure Kastelan, Vesna Parun, Josip Pupacic, Slavko Mihalic, Antun aoljan.
13.Perioada postmodernista: Ivo BreSan, Ivan Aralica, Nedeljko Fabrio, Pavao Pavlicic.
Bibliografie.
1.Eugenia Baric, Mijo Loncaric, Dragica Malic, Slavko PaveSic, Mirko Peti, Vesna Zelclevic, Marija Zninka: Hrvatska gramatika, Zagreb, 1997.
2.Stjepan Babic, Bozidar Finka, Milan MoguS: Hrvatski pravopis, ed. IV, akolska knjiga, Zagreb, 1996.
3.Stjepan Tezak-Stjepan Babic: Gramatika hrvatskog jezika, ed. VII, akolska knjiga, Zagreb, 1992.
4.Mihovil Kombol: Povijest hrvatske knjizevnosti do preporoda, ed. II, Matica hrvatska, Zagreb, 1961.
5.Miroslav aicel: Pregled novije hrvatske knjizevnosti, Matica hrvatska, Zagreb, 1966, 1971,1979.
6.Povijest hrvatske knjizevnosti, I-IV, Zagreb, 1978.
7.Antun Barac, Hrvatska knjizevna kritika, Zagreb, 1960.
8.Miroslav aicel, Hrvatska knjizevnost, zagreb, 1978.
9.Slavko Jezic, Hrvatska knjizevnost od poSetka do danas, Zagreb, 1944,1992
10.Miroslav aicel, Knjizevnost moderne, Zagreb, 1978.
11.KreSimir Nemec, Povijest hrvatskog romana, Zagreb, 1994.
12.Dubravko Jelcic, Povijest hrvatske knjizevnosti, Zagreb, 1997.
III.Metodică
(A)Competenţe psiho-pedagogice şi metodice
- înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan;
- prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice;
- realizarea sistemelor, corelaţilor între conţinuturile asimilate;
- asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale;
- înţelegerea genezei psihicului copilului şi elevului.
(B)Conţinuturile metodice.
1.Obiectul şi funcţiile didacticii
2.Tipologia şi dinamica obiectivelor didactice.
3.Operaţionalizarea obiectivelor didactice
4.Componente şi variante ale instruirii şi învăţării
5.Procesul de învăţământ ca relaţia între predare - învăţare - evaluare
6.Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţare
7.Sistemul principiilor didactice
8.Conţinutul învăţământului-caracteristici, factori şi criterii care determină conţinutul învăţări
- Metode de învăţământ
- Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activitatea didactică
- Evaluare şi procesul de învăţământ
- Dinamică relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ.
Bibliografie
1.Nicola I.- Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti, 1996
2.Ionescu M- Demersuri creative în predare şi învăţare, Ed. PUC, Cluj-2000
3.Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
4.Neacşu M. - Instruire şi învăţare, Ed. ştiinţifică, Buc, 1990
5.Călin M.- Procesul instructiv-educativ, EDP, Bucureşti 1995
6.Cristea S. - Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Buc, EDP, 1994
7.Jinga I. - Învăţarea eficientă, Ed, Edist Buc. 1995
8.Creţu C- Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. POLIROM
9.Şchiopu - Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1981; Iaşi, 1996
10.Radu I - Didactică moderna, Ed. Dacia, Cluj, 1995
SUBSECŢIUNEA 2:PROFESORI
I.Limba croată
1.Fonetica şi fonologie. Legile fundamentale ale foneticii limbii croate. Asimilare după sonoritate şi locul de formare. Vocalizarea vocalelor ultrascurte şi apariţia lui a inconstant. Vocale mobile.Palatalizarea şi sibilarizarea consoanelor. lotizarea consoanelor. Vocalizarea lui v- iniţial. Transfornmarea lui 1 şi r vocalic din slava comună în limba croată contemporană, metateza lichidelor.
2.Morfologie. Părţi de vorbire flexibile şi neflexibile. Substantivul, categorii lexicale, gramaticale, morfologice, decimarea substantivelor limbii croate.Formele cazuale şi evoluţiile lor contemporane. Adjectivul, categorii lexicale şi gramaticale. Adjective determinate şi nedeterminate. grade de comparaţie. Pronumele şi categoriile de pronume în limba croată. Numeralul, flexiunea şi categorii de numerale, verbul. Moduri şi timpuri verbale. Aspectul verbal. Adverbe, clasificare şi comparaţie. Prepoziţii, interjecţii, conjucţii şi particule.
3.Sintaxa. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Coordonare şi subordonare, categorii de propoziţii coordonate şi subordonate.
4.Lexicologie. Sinonime. Antonime. Omonime. Arhaisme. Dialecte. Jargoane. Vulgarisme. Sociolingvistica. Norma lexicală. Frazeologia. Lexicografie.
5.Istoria limbii croate. Limba croată până în secolul al XV-lea. Limba croată din sec. al XVI-lea până la sfârşitul sec. al XVIII-lea. Limba croată în secolul al XIX-lea. Limba croată în sec. al XIX-lea şi sec. al XX-lea în semnul victoriei reformei lui Kardzic.
II.Literatura croată.
1.Genuri şi specii literare.
2.Literatura evului mediu: cele mai vechi monumente (BaScanska ploca, Vinodolski zakon, Zapis popa Martinca, Ljetopis popa Dukljanina)
3.Umanismul şi umaniştii croaţi: Marko Maruluic, Juraj aiSgoric
4.Renaşterea: Marko Marululic, aiSko Mencetic, -ore Drzic, Mavro Vetranovic, Marin Drzic.
5.Barocul. Ivan Gundulic, Junije Palmotic, Fran Krsto Frankopan, Katarina Zrinjska.
6.Literatura croată în secolul al XVIII-lea: Matija Petar Katancic, Matija Antun Reljkovic, Andreja Kacic MioSic.
7.Romantismul croat: Ljudevit Gaj, Stanko Vraz, Ivan Mazuranic, Petar Preradovic, Dimitrije Demetar, Antun Mazuranic, Matija Mazuranic.
8.Curentul realist din literatura croată: August aenoa, Josip Eugen Tomic,Eugen Kumicic, Ante Kovacic, Kvaser aandor Gjalski, Josip Kozarac, Vjenceslav Novak, Fran Mazuranic, Silvije Strahimir Kranjcevic.
9.Modernismul croat (1892-1916): Antun Gustav MatoS, Vladimir Nazor, Milan Begovic, Ivo Vojnovic, Dinko aimunovic, Dragutin Domjanic, Janko Polic Kamov, Fran Galovic, Janko Leskovar, Ivan Kozarac.
10.Modernismul croat din perioada 1914-1929: Ivo Andric, Miroslav Krleza.
11.Perioada 1929-1952: Miroslav Krleza, Augustin Tin Ujevic, DobriSa Cesaric, Dragutin Tadijanovic, Ivo Goran Kovacic, August Cesarec, Gustav Krklec, -uro Sudeta, Slavko Kolar, Vjekoslav Majer, Vjekosla Kaleb, Mirko Bozic,
12.A doua perioadă a modernismului croat: Petar aegedin, Vladan Desnica, Ranko Marinkovic, Mirko Bozic, Jure KaStelan, Vesna Parun, Josip Pupacic, Slavko Mihalic, Antun aoljan.
13.Perioada postmodernistă: Ivo BreSan, Ivan Aralica, Pavao Pavlicic, Ivan Slamnig, Pero Budak, Cedo Prica, Ivan KuSan, Dubravko Jelacic Buzinski, Goran Tribuson, Ivan Raos, Slobodan Novak, Marijan Matkovic, Nedeljko Fabrio, Miro Gavran, Luko Paljetak, Ante Stamac, Anka eagar.
Bibliografie.
1.Eugenia Baric, Mijo Loncaric, Dragica Malic, Slavko PaveSic, Mirko Peti, Vesna Zelclevic, Marija Zninka: Hrvatska gramatika, Zagreb, 1997.
2.Stjepan Babic, Bozidar Finka, Milan MoguS: Hrvatski pravopis, ed. IV, akolska knjiga, Zagreb, 1996.
3.Stjepan Tezak-Stjepan Babic: Gramatika hrvatskog jezika, ed. VII, akolska knjiga, Zagreb, 1992.
4.Mihovil Kombol: Povijest hrvatske knjizevnosti do preporoda, ed. II, Matica hrvatska, Zagreb, 1961.
5.Miroslav aicel: Pregled novije hrvatske knjizevnosti, Matica hrvatska, Zagreb, 1966, 1971,1979.
6.Povijest hrvatske knjizevnosti, I-IV, Zagreb, 1978.
7.Antun Barac, Hrvatska knjizevna kritika, Zagreb, 1960.
8.Miroslav aicel, Hrvatska knjizevnost, Zagreb, 1978.
9.Slavko Jezic, Hrvatska knjizevnost od pocetka do danas, Zagreb, 1944,1992
10.Miroslav aicel, Knjizevnost moderne, Zagreb, 1978.
11.KreSimir Nemec, Povijest hrvatskog romana, Zagreb, 1994.
12.Dubravko Jelcic, Povijest hrvatske knjizevnosti, Zagreb, 1997.
13.Ivo FrangeS, Realizam, Zagreb, 1975.
14.Nikola BatuSic, Povijest hrvatskog kazaliSta, zagreb, 1978
15.Ivo FrangeS, Povijest hrvatske knjizevnosti, Zagreb-Ljubljana, 1987
16.Nikola BatuSic, Hrvatska drama od Demetra do aenoe, Zagreb, 1976
17.Miroslav Sicel, Hrvatska moderna, kritika i knjizevna povijest, PSHK, knj. 71, 1977.
18.Aleksandar Flaker, Proza u trapericama, 1976.
III.Metodică
(A)Competenţe psiho-pedagogice şi metodice
- înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan;
- prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice;
- realizarea sistemelor, corelaţilor între conţinuturile asimilate;
- asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale;
- înţelegerea genezei psihicului copilului şi elevului.
(B)Conţinuturi metodice
1.Didactica-teorie generală a procesului de învăţământ
2.Procesul de învăţământ
- componentele şi variantele ale instruirii şi învăţării
- procesul de învăţământ ca relaţia între predare - învăţare - evaluare
- caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ
3.Principiile procesului de învăţământ
- principiile didactice
- sistemul principiilor didactice
4.Curriculum şcolar
- conţinutul învăţământului: caracteristici, surse, factori şi criterii care determină conţinutul învăţământului.
5.Metode de învăţământ
- statutul şi semnificaţia conceptului de metode în activitatea didactică
- taxonomia metodelor de învăţământ
- eficienţa metodelor de învăţare în formarea şi consolidarea competenţelor de bază ale elevilor
6.Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activitatea didactică
- mijloacele de învăţământ-suport al activităţii didactice
- valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învăţământ
- modalităţi de selecţionare şi utilizare a mijloacelor de învăţământ
7.Forme de organizare şi proiectare didactică
- proiectarea didactică-condiţie a unei activităţi didactice de calitate
- funcţiile proiectării didactice
- conţinutul şi nivelul proiectării didactice
8.Evaluarea şi procesul de învăţământ
- evaluarea componenta fundamentală a procesului de învăţământ
- obiectivele şi funcţiile evaluării şcolare
- rolul şi importanţa evaluării în:
- educarea capacităţii de autoapreciere
- prevenirea eşecului şcolar
- stimularea performanţei şcolare
- dezvoltarea personalităţii elevilor
9.Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ
- caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev
- tipuri de relaţii
Bibliografie
1.Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
2.Neacşu M. - Instruire şi învăţare, Ed. ştinţifică, Buc, 1990
3.Nicola I.- Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti, 1996
4.Ionescu M- Demersuri creative în predare şi învăţare, Ed. PUC, Cluj-2000
5.Călin M.- Procesul instructiv-educativ, EDP, Bucureşti 1995
6.Stăngă C- Evaluarea şcolară, Ed. de vest, Timişoaral999
7.Radu I - Didactică moderna, Ed. Dacia, Cluj, 1995
8.Cristea S. - Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului! Buc, EDP, 1994
9.Jinga I. - Învăţarea eficientă, Ed, Edist Buc. 1995
10.Creţu C- Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. POLIROM
11.Şchiopu - Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1981; Iaşi, 1996
12.Stanciu M. - Reforma conţinuturilor învăţământului, Ed POLIROM, Iaşi 1990
SECŢIUNEA 11:
[textul din anexa 2, capitolul 6, sectiunea 11 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 12:PROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA GERMANA
(limbă modernă)
PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE
Prezenta Programă de limba şi literatura germană (ca limbă modernă) se adresează profesorilor de limba germana, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate, precum şi cadrelor didactice care au urmat un curs de reconversie profesională recunoscut de MEC, care doresc să ocupe o catedră de limba germană în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat.
Proiectarea programei a pornit de la următoarele puncte de reper:
cunoştinţele generale în materie de limbă şi literatură germană ale unui absolvent al facultăţii de specialitate - Curriculum naţional de limba germană ca limbă modernă elaborat de MECT, CNC, 1999-2002
Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba germană, Aria curriculară Limbă şi comunicare, Liceu, elaborat de MECT, CNC, 2002
Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba germană, Limba germană, primar-gimnaziu, elaborat de MECT, CNC
standardele internaţionale de predare a unei limbi moderne, în contextul implementării şi în sistemul de învăţământ românesc a Cadrului european comun de referinţă pentru învăţarea limbilor moderne
Obiectivele examenului
Examenul de titularizare vizează evaluarea competenţelor didactice ale profesorului de limba modernă germană privind:
- predarea eficientă a disciplinei
- optimizarea procesului de predare - învăţare a limbii moderne germane
Urmărind obiectivele disciplinei Limba modernă germana, programa este astfel structurată încât să corespundă schimbărilor datorate noii abordări a limbilor moderne ca şi competenţă cheie, solicitându-se cadrului didactic:
- cunoaşterea problematicii actuale a disciplinei (teorii moderne ale învăţării, metode, tehnici, procedee)
- cunoaşterea conţinuturilor specifice de specialitate incluse în bibliografie;
- cunoaşterea conţinuturilor programelor şcolare actuale;
- cunoştinţe privind proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţii didactice conform obiectivelor programei şcolare;
- adecvarea demersului didactic la particularităţile de vârstă ale elevilor şi la conţinuturile cuprinse în programă; proiectarea secvenţelor didactice şi ale evaluării în raport de contextul educaţional;
- conştientizarea şi transmiterea unor atitudini interculturale pozitive;
- valorificarea conţinuturilor specifice în vederea dezvoltării la elevi atât a unor capacităţi şi competenţe intelectuale, cât şi de bună practică a limbii;
- cultivarea abilităţilor de comunicare eficientă, de empatie şi de parteneriat educaţional pe baza unei bune baze psiho - pedagogice;
- disponibilitatea pentru o formare profesională continuă.
SUBSECŢIUNEA 1:DEUTSCH ALS FREMDSPRACHE
METHODIK UND DIDAKTIK
Themen
1.Methoden des fremdsprachlichen Unterrichts
a)Kommunikative Didaktik
b)Interkulturelle Didaktik
2.Unterrichtsplanung. Lehrplan und Curriculum
a)Didaktische Analyse
b)Lernphasen
3.Sozialformen und innere Differenzierung
4.Fertigkeit: Horverstehen: Zielsetzung und Ubungstypologie
5.Fertigkeit: Leseverstehen: Zielsetzung und Ubungstypologie
6.Fertigkeit: Sprechen: Zielsetzung und Ubungstypologie
7.Fertigkeit: Schreiben: Zielsetzung und Ubungstypologie
8.Rolle des Bildes im DaF-Unterricht
9.Leistungskontrolle (Testen und Prufen) und Fehlerkorrektur
10.Wortschatzarbeit im kommunikativen DaF-Unterricht
11.Rolle der Grammatik im kommunikativen DaF-Unterricht. Ubungsformen
12.Spiel im DaF-Unterricht
Literaturhinweise
- Bausch, Karl-Richard/ Christ. Herbert/ Hullen. W./ Krumm. H.-J. (Hrsg.): Lehrper-spektive, Methodik und Methoden. Gunter-Narr-Verlag, Tubingen, 1986;
- Bausch, Karl-Richard/ Christ. H./ Krumm. H.-J. (Hrsg.): Handbuch Fremdsprach-unterricht, Francke Verlag, Tubingen und Basel, 3.Auflage 1995;
- Bolton Sibvle: Probleme der Leistungsmessung. Lernfortschrittstests în der Grundstufe. GhK Fernstudieneinheit 10, Langenscheidt 1996;
- Buhlmann, Rosemarie/ Laveau. Ingeborg: Arbeit mit Sach- und Zeitungstexten, GhK Fernstudieneinheit, Langenscheidt, 1999;
- Dahlhaus, Barbara: Fertigkeit Horen. GhK Fernstudieneinheit, Langenscheidt-Verlag, Munchen, 1994;
- Dove, Peter: Typologie der Testaufgaben fur den Unterricht Deutsch als Fremdprache. Langenscheidt. Munchen. 1988;
- Ehlers. Swantie: Lesen als Verstehen. Zum Verstehen fremdspachlicher Texte und zu ihrer Didaktik. GhKFernstudieneinheit 2, Langenscheidt, 1992;
- Funk, Hermann/ Koenig. M: Grammatik lehren und lernen, GhK Fernstudieneinheit 1, Langenscheidt-Verlag 1991;
- Ghid de evaluare limbi moderne. SNEE, Aramis, 2001
- Heyd, Gertraude: Deutsch lehren. Grundwissen fur den Unterricht în Deutsch als Fremdsprache, Frankfurt am Main, Diesterweg, 1991;
- Kast, Bernd: Fertigkeit Schreiben. GhK Femstudienbrief12, Langenseheidt, 1999;
- Kleppin. Karin: Fehler und Fehlerkorrektur. GhK Fernstudieneinheit 19, Langenscheidt-Verlag, Munchen,1994;
- Muller. Bernd-Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, GhK Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994;
- Neuf-Munkel, Gabriele: Fertigkeit Sprechen. GhK Fernstudieneinheit, Langenscheidt, Munchen, 1999;
- Neuner, Gerhard/ Hunsfeld, Hans: Methoden des fremdsprachlichen Deutschunterrichts. Eine Einfuhrung.GhK Fernstudieneinheit 4, Langenscheidt, Munchen,1993;
- Neuner, G./ Kruger, M./Grewer, U.: Ubungstypologie zum kommunikativen Deutschunterricht, Berlin, Langenscheidt, 1981;
- Stoica, Adrian (coord.): Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori. Bucureşti, ProGnosis, 2001
- Stoica. Adrian Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Bucureşti, Humanitas Educaţional:
- Strauss, Dieter: Didaktik und Methodik Deutsch als Fremdsprache. Eine Einfuhrung. Langenscheidt, 1984;
- Westhoff, Gerhard: Fertigkeit Lesen, GhK Fernstudieneinheit 17, Munchen, Langenscheidt, 1997
Fachzeitschriften
- Fremdsprache Deutsch, Zeitschrift fur die Praxis des Deutschunterrichts, Munchen, Klett;
- Deutsch als Fremdsprache. Zeitschrift zur Theorie und Praxis des Deutschunterrichts fur Auslander, Munchen, Langenscheidt;
- Zielsprache Deutsch, Munchen, Hueber;
- Primar. Zeitschrift fur Deutsch als Fremdsprache im Primarbereich, Rheinbreitbach, Durr-Kessler-Verlag;
- Deutsch aktuell. Zeitschrift des Deutschlehrerverbandes Rumaniens, Bukarest, Anima-Verlag ( 1992-2003);
- Beitrage zu den Lehrerfortbildungskursen, Editura Universităţii Bucureşti, vol. I 1983, vol. Il 1988, vol.lll 1998;
- Zeitschrift der Germanisten Rumaniens, Bucureşti, Noesis şi Christhophor Style
SUBSECŢIUNEA 2:DEUTSCHE SPRACHE
1.Clasificarea cuvintelor. Structura morfologică a cuvântului, Clasele de flexiune
2.Sistemul flexionar nominal al limbii germane.
3.Sistemul temporal al limbii germane.
4.Sistemul modal al limbii germane
5.Sistemul diatezelor al limbii germane.
6.Sintaxa dependenţială a grupurilor de cuvinte: grupul verbal, grupul nominal, grupul prepoziţional.
7.Valenţa şi rectiunea verbului.
8.Părţile de vorbire neflexibile (prepoziţia, conjuncţia, adverbul, particula)
9.Topica propoziţiilor principale şi secundare, Tipuri de propoziţii secundare. Coordonare şi subordonare.
10.Noua ortografie
Bibliografie
- Bauer, Gertrud: Rechtschreibreform, Wilhelm Heyne Verlag, 1996
- Braun, P. Tendenzen în der deutschen Gegenwartssprache, Verlag W.Kohlhammer, Stuttgart,
- Berlin, Koln, Mainz, 1979
- Bunting, Karl - Dieter/ Bergenholtz, Henning: Einfuhrung în die Syntax. Grundbegriffe zum Lesen einer Grammatik, Athenaum - Taschenbuchverlag GmbH, Konigstein/Ts, 1979
- *** Duden - Reihe: Grammatik, Bedeutungsworterbuch, Schwierigkeiten der deutschen Sprache,
- Rechtschreibung, Fremdworter usw., Dudenverlag (neuere Ausgabe)
- *** Der kleine Duden: Deutsches Worterbuch. Einpraktischer Helfer fur den Alltag; Sprachtipps.
- Hilfen fur den sprachlichen Alltag; Der passende Ausdruck. Ein Synonymworterbuch fur die Der grosse Duden,. Ausspracheworterbuch, Duden Verlag ( neuere Ausgabe)
- Engel, U., Deutsche Grammatik, Heidelberg, 1988
- Engel, U/ Isbasescu, M./ Stanescu, S./Nicolae, O., Kontrastive Grammatik, deutsch-rumanisch,
Heidelberg, 1993
- Engel, U./ Schumacher, H., Verbvalenzlexikon deutsch-rumanisch, Heidelberg, 1983
- Helbig, G.,/ Buscha, J., Deutsche Grammatik, Ein Handbuch fur den Auslanderunterricht,
- Langenscheidt Verlag Enzyklopadie Leipzig, Berlin, Munchen, Wien, Zurich,
- NewYork, 1996
- Hufeisen, Britta/Neuner Gerhard: Angewandte Linguistik fur den Fremdsprachenunterricht,
Fernstudieneinheit 16, Langenscheidt, Munchen, 1999.
- Sandu Doina, Limba germana contemporana. Morfosintaxa. Grup nominal, grup pronominal,
Tipografia Universităţii Bucureşti, 1988
- Wortwahl; Deutsche Grammatik. Eine Sprachlehre fur Beruf, Fortbildung und Alltag;
- Fremdworterbuch. Ein Nachschlagewerk fur den taglichen Gebrauch, Dudenverlag, 1997
- Wahrig, Gerhard (Hg.): Worterbuch der deutschen Sprache, Deutscher Taschenbuch Verlag, Munchen, 1990 (oder neuere Ausgaben)
- Drosdowski, Gunther (Koord.): Deutsches Universal Worterbuch, Bibliographisches Institut Mannheim, 1989
SUBSECŢIUNEA 3:Deutsche Literatur
Die Literaturthemen richten sich nach den Inhalten des nationalen Curriculums.
1.Epochen der deutschen Literatur (Kurze Vorstellung: Merkmale, Vertreter, Beispiele von Werken).
2.Literarische Gattungen ( Definition, Merkmale, Beispiele von Werken).
3.Lyrik im DaF- Unterricht anhand von Beispielen.
4.Prosa im DaF-Unterricht anhand von Beispielen.
5.Drama im DaF-Unterricht anhand von Beispielen.
6.Rumaniendeutsche Literatur: Merkmale, wichtige Vertreter.
Sekundarliteratur:
- Begriffe zur Texterschliessung: Gattungsspezifische Merkmale, Erzahlsituation, Erzahlperspektive, Erzahlhaltung, Handlungsverlauf, Ablauf/ Struktur, Konflikt, Personengestaltung, ausseres und inneres Geschehen, Erzahlkommentar, geschlossener und offener Text, Leerstellen lyrischer Sprecher/ lyrisches Ich, objektive und subjektive Darstellung, Gedichtablauf, Grundstimmung/ Befindlichkeit, Vergleich, Metapher, Personifizierung, Hyperbel, Wiederholungen, Synasthesie, Strophe, Vers, Metrum (zweisilbige und dreisilbige, steigende und fallende Rhythmen), End- Binnen- und Kehrreim, Alliteration, klingende und stumpfe Reime*, freie Rhythmen; Monolog, Dialog, Regieanweisungen, Buhnenbild, Kulisse, Requisiten, Kostum*, Maske*, Akt/ Aufzug, Szene/Auftritt
- Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994
- Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994
- Bantel, Otto/ Schaefer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur, Cornelsen/ Hirschgraben, 1990/14. Auflage
- Borchmeier, Dieter/ Zmegac, Viktor: Moderne Literatur în Grundbegriffen, Tubingen, 1995
- Gollner, Carl: Die Literatur der Siebenburger Sachsen în den Jahren 1848/1918, Bukarest 1979
- Frenzel, H.A. und E.: Daten deutscher Dichtung. Chronologischer Abriss der deutschen Literaturgeschichte, Bd.1 Von den Anfangen bis zum Jungen Deutschland; Bd.2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch Verlag GmbH, Munchen, 1981 (oder neuere Ausgaben)
- Hinderer, Walter; Geschichte der deutschen Lyrik vom Mittelalter bis zur Gegenwart. Stuttgart, 1983
- Hoffmann, F.,/Rosch, H.: Grundlagen. Stile. Gestalten der deutschen Literatur, Berlin, Cornelsen -Verlag, 1996
- Lamping, Peter: Moderne Lyrik, Gottingen, 1991
- Petersen, Jurgen: Der deutsche Roman der Moderne, Stuttgart, 1991
- Plimpe, Gerhard; Epochen der modernen Literatur, Opladen, 1995
- Schnell, Ralf: Geschichte der deutschsprachigen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1995
- Steinecke, Hartmut: Deutsche Literatur des 20. Jahrhunderts, Berlin, 1994
- Ranicki, Marcel-Reich: 1000 deutsche Gedichte und ihre Interpretationen, Frankfurt
- Motzan, Peter/ Sinerth, Stefan: Deutsche Regionalliteraturen în Rumanien, Munchen, 1997
- Motzan, Peter: Die rumaniendeutsche Lyrik nach 1944. Problemaufriss und historischer Uberblick. Dacia Verlag, Cluj - Napoca, 1980
- Tontsch, Brigitte (Hg.): Interpretationen deutscher und rumaniendeutscher Lyrik, Dacia Verlag, Cluj - Napoca, 1971
- Tudorică, Cristina: Rumaniendeutsche Literatur: 1970- 1990, Bukarest, 1992
- Weischer, Heinz/Janus, Maria/Schuller Anger, Horst: Deutsche Literatur im Uberblick, Honterus, 1996.
- Weischer, Heinz/ Janus.Maria/ Horst SchullerAnger; Deutsche Literatur im Uberblick, Sibiu, Honterus, 1996
Wittstock, Joachim/ Sienerth, Stefan: Die rumaniendeutschen Literatur în den Jahren 1918 1944, Bukarest, 1992
- Nubert, Roxana: Raum und Zeitbeziehungen în der deutschsprachigen Literatur, Editura Mitron Timişoara, 1998
SECŢIUNEA 13:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
SUBSECŢIUNEA 1:Învăţători, educatoare
Prezenta programă pentru examenul de ocupare a posturilor didactice vacante se adresează cadrelor didactice de limba germană - maternă, absolvenţi ai învăţământului de specialitate, precum şi cadrelor didactice, care au urmat un curs de reconversie profesională recunoscut de MECT, care doresc să ocupe o catedră de limba germană - maternă în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat. Proiectarea programei a pornit de la următoarele puncte de reper:
- cunoştinţele generale necesare în domeniul metodicii predării disciplinei şi în domeniul limbii şi literaturii germane ale unui absolvent de învăţământ pedagogic, cu competenţe lingvistice ridicate;
- cunoştinţe operaţionale în utilizarea Curriculum-ului naţional de limba germană ca limbă maternă elaborat de MECT, CNC, 1999-2002
Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba germană, Limba germană, primar-gimnaziu, elaborat de MECT, CNC (elaborat pentru limba germană modernă)
Obiectivele examenului
Examenul de ocupare a unui post didactic vacant vizează pe lângă cunoştinţe foarte bune de limbă germană, evaluarea competenţelor didactice ale cadrului didactic de limba germană maternă privind: predarea eficientă a disciplinei şi optimizarea procesului de predare - învăţare a limbii germane materne.
Urmărind obiectivele disciplinei Limba şi literatura germană maternă, programa este astfel structurată încât să corespundă schimbărilor datorate noii abordări a competenţelor cheie pentru cariera didactică, din perspectiva disciplinei. Aceasta presupune:
- cunoaşterea problematicii actuale a disciplinei (teorii moderne ale învăţării, metode, tehnici, procedee)
- cunoaşterea conţinuturilor specifice de specialitate; cunoaşterea conţinuturilor programelor şcolare actuale;
- cunoştinţe privind proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţii didactice conform obiectivelor programei şcolare;
- adecvarea demersului didactic la particularităţile de vârstă ale elevilor, la cunoştinţele de limbă şi la conţinuturile cuprinse în programă; proiectarea secvenţelor didactice şi ale evaluării în raport cu contextul educaţional;
- conştientizarea şi transmiterea unor atitudini adecvate;
valorificarea conţinuturilor specifice în vederea dezvoltării la copii şi elevi atât a unor capacităţi şi competenţe intelectuale, cât şi de bună practică a limbii ca mijloc de comunicare;
- cultivarea abilităţilor de comunicare eficientă, de empatie şi de parteneriat educaţional bazate pe cunoştinţe psiho - pedagogice solide; disponibilitatea pentru o formare profesională continuă.
I.Literatur
Erwartungen:
Die Kandidaten sollen folgende Fahigkeiten/ Fertigkeiten vorweisen:
Selbststandigen Umgang mit poetischen und nicht poetischen Texten (Bearbeiten, Erklaren, Analysieren, Herstellen von Zusammenhangen, etc) Stellungnahme zu aktuellen Themen der Gesellschaft beziehen, sowie Verbindungen herstellen zu literarischen Werken Transfer von Kenntnissen vornehmen (z.B. gattungsspezifische Merkmale der gelesenen Werkformen zu identifizieren und auf neue Texte zu ubertragen, Problematik eines Werkes auf die Gegenwart zu beziehen, etc.)
Verfassen von literarischen und freien Erorterungen
1.Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung
2.Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.
3.Klassik: Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.
4.Romantik:Lebensgefuhl, Menschenbild und Kunstauffassung anhand eines Werkes.
5.Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.
6.Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente.
7.Roman, Novelle, Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungs-elemente anhand eines Werkes
8.Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart Verbindliche Werke/ Autoren: G.E.Lessing: Nathan der Weise, J.W.Goethe: Faust I; Faust II în Auszugen, G. Buchner, B. Brecht (Drama), Fr. Durrenmatt
Empfohlene Sekundarliteratur:
Frenzel, H.A. und E.: Daten deutscher Dichtung. Chronologischer Abriss der deutschen Literaturgeschichte, Bd. 1 Von den Anfangen bis zum Jungen Deutschland;
Bd.2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch Verlag GmbH, Munchen, 1981 (oder neuere Ausgaben)
Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994
Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994
Bantel, Otto/ Schaefer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur, Cornelsen/ Hirschgraben, 1990/14. Auflage
II.Sprachbetrachtung/Grammatik: Grundkenntnisse
1.Phonetik und Orthoepie
- Die wichtigsten Ausspracheregeln
- Lange und kurze, dunkle und helle Vokale
- Stimmhafte und stimmlose Konsonanten
- Wortbetonung, Wortton, Redeton
2.Wortschatz
- Ableitung und Zusammensetzung
- Synonyme, Homonyme, Antonyme
- Wortfamilie und Wortfeld
- Redensarten und Redewendungen
3.Morphologie
a)Die beugbaren Wortarten
- Das Verb: Einteilung nach der Selbststandigkeit, dem Sinn, der Rektion, dem Subjekt, der Bildung, der Konjugation; Zeiten und Zeitformen, Bildimg und Verwendung der Zeitformen, Modus, Rolle im Satz
- Das Substantiv, der Artikel: Arten der Substantive, naturliches und grammatisches Geschlecht, Plural und Pluralbildung, Kasus/ Deklination, Rolle im Satz
- Das Adjektiv: Gebrauch und Rolle im Satz, Deklination, Komparation
- Das Pronomen: Arten, Deklination, Rolle im Satz
- Das Numerale: Arten, Rolle im Satz b. Die unbeugbaren Wortarten
- Das Adverb: Untergruppen, Bildung, Rolle im Satz
- Die Praposition: Rektion
- Die Konjunktion: Arten
- Die Interjektion: Sinn, Funktion
4.Syntax
a)Der Satz: Struktur, Wortfolge; Einteilung nach: Selbststandigkeit, Inhalt, Aufbau
b)Die Satzglieder und Satzgliedteile
c)Satzverbindungen und Satzgefuge
d)Nebensatze: Inhalt, Form, Stellung, Grad
e)Besondere Satzformen: Ellipse, Schaltsatz'
5.Orthographie und Interpunktion (neue deutsche Rechtschreibung)
Empfohlene Bibliographie:
- Duden: Die Grammatik, 1984 (oder neuere Ausgaben)
- Duden: Die deutsche Rechtschreibung, 1996
- Helbig, Buscha - Deutsches Ubungsbuch, VEB Verlag Enzyklopadie, 1979
- Apelt, M.L., Apelt, H.-P., Wagner, M.: Grammatik a la carte!, Das Ubungsbuch zur Grundgrammatik Deutsch, Verlag M. Diesterweg, Verlag Sauerlander, 1994
- Gregor - Chiriţă, Gertrud - Laut - und Klanggestalt des Deutschen, EDP, 1975 Karl - Marx - Universitat Leipzig, Herder Institut: Ubungen zu Schwerpunkten der deutschen Grammatik, 1986
III.Metodica predării limbii şi literaturii germane limba de predare germana
(1)METHODIK în DER GRUNDSCHULE
ÎNVĂŢĂTORI/ ÎNVĂŢĂTOARE
1.Die Teilbereiche des Lehrplans und ihre integrative Behandlung
2.Die Vorfibelperiode - Ziele, Beispiele der Unterrichtsgestaltung
3.Leselehrgang (Erstlesen) - Methoden und ihre Verknupfung; methodisch -didaktische Aufbereitung; Erwartung und Bewertung; Beispiele fur die Gestaltung einer Stunde zum Thema "Einfuhren des Lautes und Buchstaben ... "
4.Weiterfuhrendes Lesen - Ziele und Aufgaben în den einzelnen Klassenstufen; Lesearten; Gestalten von Lesestunden; Einfuhren eines Textes
5.Erstschreiben - Ziele und Aufgaben în den einzelnen Klassenstufen; Diktat und Nachschrift; Bewertung
6.Sprecherziehung - Ziele und Aufgaben; mundliche und schriftliche Sprecherzie-hung; Beispiele von altersangemessenen Sprechsituationen; Wortschatzerweiterung; Vorubungen zum Schreiben von Aufsatzen; Arten der Aufsatze în jeder Klassenstufe;
7.Sprachbetrachtung - Ziele und Aufgaben; Beispiele fur die Gestaltung einer Stunde mit dem Schwerpunkt Sprachbetrachtung
8.Sozialformen im Deutschunterricht und ihr Einsatz
9.Medieneinsatz im Deutschunterricht
Empfohlene Fachliteratur:
- Kaminski, Diethelm: Lernideen mit Bildern, Verlag fur Deutsch, Munchen 1994
- Kaminski, Diethelm: Bildergeschichten. Aufgaben und Ubungen, GI, Munchen 1987
- Kaminski, Diethelm: Literarische Texte în der Unterrichtspraxis. Eine Beispielsammlung, GI, Munchen 1984
- Laveau, Inge/ Nicolas, Gerd/ Sprenger, Margret: Bild als Sprechanlass, Werbeanzeigen, GI Munchen, 1988
- Maar, Michael/Maar, Paul: Bild und Text. Literarische Texte im Unterricht, GI Munchen, 1988
- Albers, Hans-Georg/ Bolton, Sibylle: Testen und Prufen în der Grundschule. Einstufungstests und Sprachstandprufungen. Fernstudieneinheit 7, Langen-scheidt, Munchen, 1995.
- Bolton, Sibylle: Probleme der Leistungsmessung. Lernfortschrittstests în der Grund-stufe. Fernstudieneinheit 10, Langenscheidt, Munchen, 1996
- Doye, Peter: Typologie der Testaufgaben fur den Unterricht Deutsch als Fremd-sprache. Langenscheidt, Munchen, 1988.
- Dommel,H./ Lehners, Uwe.: Lieder und Musik im Deutschunterricht. Fernstudien-einheit, 2000, Munchen., 1994
- Frankenberg, Barbara/Fuhr, Lisa: Visuelle Medien im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, Goethe-Institut, Erprobungsfassung, Munchen, 1997
- Brandi, Marie-Luise: Video im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 13, Langenscheidt, Munchen, 1997.
- Appeltauer, Ernst: Grundlagen des Erst- und Fremdsprachenerwerbs, Fernstudieneinheit 15, Langenscheidt, Munchen, 1997.
- Bischof, Monika/Kessling, Viola/Krechel, Rudiger: Landeskunde und Literaturdidaktik, Fernstudieneinheit 3, Langenscheidt, Munchen, 1999
- Schwerdtfeger, Inge: Gruppenarbeit und innere Differenzierung, Fernstudieneinheit 29, Langenscheidt, Munchen, 2001.
- Funk, Hermann/ Konig, Michael: Grammatik lehren und lernen, Fernstudieneinheit 1, Langenscheidt, Munchen, 1991.
- Luger, Heinz - Helmut: Routinen und Rituale în der Alltagskommunikation. Fernstudieneinheit 6, Langenscheidt, Munchen, 1993.
- Muller, Bernd - Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994.
- Macaire, Dominique/Hosch, Wolfram: Bilder în der Landeskunde, Fernstudieneinheit 11, Langenscheidt, Munchen, 1996.
- Wicke, Rainer Ernst: Kontakte knupfen, Fernstudieneinheit 9, Langenscheidt, Munchen, 1995.
- Kast, Bernd: Fertigkeit Schreiben, Fernstudieneinheit 12, Langenscheidt, Munchen, 1999.
- Dahlhaus, Barbara: Fertigkeit Horen, Fernstudieneinheit 5, Langenscheidt, Munchen, 1994.
- Ehrlers, Swantje: Lesen als Verstehen, Fernstudieneinheit 2, Langenscheidt, Munchen, 1992.
- Bimmel, Peter/Rampillon, Ute: Lernerautonomie und Lernstrategien, Fernstudieneinheit 23, Langenscheidt, Munchen, 2000.
- Westhoff, Gerard: Fertigkeit Lesen, Fernstudieneinheit 17, Langenscheidt, Munchen, 1997.
- Dreke/Lind: Wechselspiel. Sprechanlasse fur die Partnerarbeit im kommunikativen Deutschunterricht. Arbeitsblatter fur Anfanger und Fortgeschrittene, Langenscheidt, Munchen, 1994
- Goethe-Institut Munchen: Primar. Zeitschrift fur Deutsch als Fremdsprache und Zweitsprache im Primarbereich. Durr & Kessler, Regensburg, 1992-2002
- Gnann, Gudula (Koord.)
- Handreichung fur die Grundschule
- Publikationen des ZfL
(2)METHODIK IM KINDERGARTEN
EDUCATOARE
1.Das Konzept der integrierten Beschaftigungen; Vorteile und Nachteile
2.Die Beobachtung (Methode und Beschaftigungstyp)
3.Die Bildbesprechung; das Besprechen eines Bilderbuchs; methodische Aufbereitung
4.Der Umgang mit Geschichten und Marchen
5.Medieneinsatz
6.Das freie Spiel im Kindergarten- Vorteile und Grenzen
7.Die Gedachtnisubung; Vorteile und Nachteile
Bei der Behandlung aller Themen wird erwartet, dass der Kandidat/ die Kandidatin seine/ ihre Erfahrung und Kreativitat zur Geltung bringt.
Empfohlene Bibliographie:
Fuchs - Strattmann, Gisela (Koord.) - Handreichung fur Erzieherinnen, Hora Verlag, Sibiu 2000
Publikationen des ZfL
ANMERKUNG: Allgemeine Methodenkenntnis und grundsatzliche Kenntnisse zu Curriculumsfragen werden vorausgesetzt. Auf der Webseite des Bildungsministeriums gibt es ausreichende Informationen zum letzgenanhten Thema unter "Consiliul Naţional pentru Curriculum". Ausserdem gibt es dazu Material în den Hausern der Lehrkrafte, im ZfL Mediasch und în den Kreisschulinspektoraten.
SUBSECŢIUNEA 2:Profesori
Prezenta programă pentru examenul de ocupare a posturilor didactice vacante se adresează profesorilor de limba germană, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate, precum şi cadrelor didactice, care au urmat un curs de reconversie profesională recunoscut de MECT, care doresc să ocupe o catedră de limba germană - maternă în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat. Proiectarea programei a pornit de la următoarele puncte de reper:
- cunoştinţele generale necesare în domeniul metodicii predării disciplinei şi în domeniul limbii şi literaturii germane ale unui absolvent al facultăţii de specialitate;
- cunoştinţe operaţionale în utilizarea Curriculum-ului naţional de limba germană ca limbă maternă elaborat de MECT, CNC, 1999-2002
- Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba germană, Aria curriculară
- Limbă şi comunicare, Liceu, elaborat de MECT, CNC, 2002 (elaborat pentru limba germană modernă)
- Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba germană, Limba germană, primar-gimnaziu, elaborat de MECT, CNC (elaborat pentru limba germană modernă)
Obiectivele examenului
Examenul de ocupare a unui post didactic vacant vizează pe lângă cunoştinţe foarte bune de limbă germană, evaluarea competenţelor didactice ale profesorului de limba germană maternă privind: predarea eficientă a disciplinei şi optimizarea procesului de predare - învăţare a limbii şi literaturii germane materne.
Urmărind obiectivele disciplinei Limba şi literatura germană maternă, programa este astfel structurată încât să corespundă schimbărilor datorate noii abordări a competenţelor cheie pentru cariera didactică, din perspectiva disciplinei. Aceasta presupune:
- cunoaşterea problematicii actuale a disciplinei (teorii moderne ale învăţării, metode, tehnici, procedee)
- cunoaşterea conţinuturilor specifice de specialitate; cunoaşterea conţinuturilor programelor şcolare actuale;
- cunoştinţe privind proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţii didactice conform obiectivelor programei şcolare;
- adecvarea demersului didactic la particularităţile de vârstă ale elevilor şi la conţinuturile cuprinse în programă; proiectarea secvenţelor didactice şi ale evaluării în raport cu contextul educaţional;
- conştientizarea şi transmiterea unor atitudini adecvate;
- valorificarea conţinuturilor specifice în vederea dezvoltării la elevi atât a unor capacităţi şi competenţe intelectuale, cât şi de bună practică a limbii ca mijloc de comunicare;
- cultivarea abilităţilor de comunicare eficientă, de empatie şi de parteneriat educaţional bazate pe cunoştinţe psiho - pedagogice solide;
- disponibilitatea pentru o formare profesională continuă.
I.TEME PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII GERMANE MATERNE
Methodikthemen:
1.Lehrplan und Curriculum
2.Lernziele im Muttersprachenunterricht. Kommunikative Didaktik und interkultureller Ansatz im Muttersprachenunterricht
3.Unterrichtsformen
4.Methoden und Lerntechniken im Muttersprachenunterricht
5.Ubungstypologie
6.Die vier Fertigkeiten
7.Wortschatzarbeit
8.Arbeit mit Texten und mit Medien
9.Sprachbetrachtung im Muttersprachenunterricht
10.Leistungskontrolle und Fehlerkorrektur
Folgende Fachliteratur wird empfohlen:
- Doye, Peter: Typologie der Testaufgaben fur den Unterricht Deutsch als Fremdsprache. Langenscheidt, Munchen, 1988.
- Dommel,H-/ Lehners, Uwe.: Lieder und Musik im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, 2000, Munchen., 1994
- Frankenberg, Barbara/Fuhr, Lisa: Visuelle Medien im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, Goethe-Institut, Erprobungsfassung, Munchen, 1997
- Brandi, Marie-Luise: Video im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 13, Langenscheidt, Munchen, 1997.
- Gruner, Margit/ Hassert, Timm: Computer im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 14, Langenscheidt, Munchen, 2000
- Lonergan, Jack: Fremdsprachenunterricht mit Video. Ein Handbuch mit Materialien. Hueber-Verlag, Ismaning, 1987
- Appeltauer, Ernst: Grundlagen des Erst- und Fremdsprachenerwerb,s, Fernstudieneinheit 15, Langenscheidt, Munchen, 1997.
- Bischof, Monika/Kessling, Viola/Krechel, Rudiger: Landeskunde und Literaturdidaktik, Fernstudieneinheit 3, Langenscheidt, Munchen, 1999
- Schwerdtfeger, Inge: Gruppenarbeit und innere Differenzierung, Fernstudieneinheit 29, Langenscheidt, Munchen, 2001.
- Funk, Hermann/ Konig, Michael: Grammatik lehren und lernen, Fernstudieneinheit 1, Langenscheidt, Munchen, 1991.
- Luger, Heinz - Helmut: Routinin und Rituale în der Autagskommunikation, Fernstudieneinheit 6, Langenscheidt, Munchen, 1993.
- Muller, Bernd - Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994.
- Macaire, Dominique/Hosch, Wolfram: Bilder în der Landeskunde, Fernstudieneinheit 11, Langenscheidt, Munchen, 1996.
- Wicke, Rainer Ernst: Kontakte knupfen. Fernstudieneinheit 9, Langenscheidt, Munchen, 1995.
- Kast, Bernd: Fertigkeit Schreiben, Fernstudieneinheit 12, Langenscheidt, Munchen, 1999.
- Dahlhaus, Barbara: Fertigkeit Horen, Fernstudieneinheit 5, Langenscheidt, Munchen, 1994.
- Neuner, Gerhard/ Hunfeld, Hans: Methoden des fremdsprachlichen Unterrichts, Fernstudieneinheit 4, Langenscheidt, Munchen, 1993.
- Ehrlers, Swantje: Lesen als Verstehen, Fernstudieneinheit 2, Langenscheidt, Munchen, 1992.
- Bimmel, Peter/Rampillon, Ute: Lernerautonomie und Lernstrategien, Fernstudieneinheit 23, Langenscheidt, Munchen, 2000.
- Kleppin, Karin: Fehler und Fehlerkorrektur, Fernstudieneinheit 19, Langenscheidt, Munchen, 1998.
- Westhoff, Gerard: Fertigkeit Lesen, Fernstudieneinheit 17, Langenscheidt, Munchen, 1997.
- Dreke/Lind: Wechselspiel. Sprechanlasse fur die Partnerarbeit im kommunikativen Deutschunterricht. Arbeitsblatter fur Anfanger und Fortgeschrittene, Langenscheidt, Munchen, 1994
- Kaminski, Diethelm: Lernideen mit Bildern, Verlag fur Deutsch, Munchen 1994
- Kaminski, Diethelm: Bildergeschichten. Aufgaben und Ubungen, GI, Munchen 1987
- Kaminski, Diethelm: Literarische Texte în der Unterrichtspraxis. Eine Beispielsammlung, GI, Munchen 1984
- Laveau, Inge/ Nicolas, Gerd/ Sprenger, Margret: Bild als Sprechanlass, Werbeanzeigen, GI Munchen, 1988
- Maar, Michael/Maar, Paul: Bild und Text. Literarische Texte im Unterricht, GI Munchen, 1988
* Die Fernstudieneinheiten sind methodisch - didaktisch auf den FSU - Unterricht zugedacht, doch ebenso nutzlich fur den muttersprachlichen Unterricht.
Zeitschriften:
- Bimmel, P./ Neuner, G. (Hrsg.): Fremdsprache Deutsch - Zeitschrift fur Deutsch als Fremdsprache. Heft 5: Das Bild im Unterricht. Klett, Stuttgart, 1994, Heft 21: Neue Medien im Deutschunterricht. Klett, Stuttgart, 1999
- Deutsch aktuell. Zeitschrift des Deutschlehrerverbandes Rumaniens, Anima - Verlag, Bukarest
- Zeitschrift der Germanisten Rumaniens, Bukarest
- Materialien der Fortbildungsveranstaltungen des Zentrums fur Lehrerfortbildung în deutscher Sprache, Mediasch
- Materialien der Fortbildungsveranstaltungen der Schulkommission des DFDR Lexika Padagogik, Meyers Kleines Lexikon, Meyers Lexikonverlag, Mannheim u.a.
II.TEME PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ - MATERNĂ
(1)Literatura germană
Literaturthemen:
1.Epochen der deutschen Literatur. Merkmale. Vertreter. Beispiele von Werken.
2.Literarische Gattungen. Definition. Merkmale. Beispiele von Werken.
3.Lyrik im Unterricht anhand von Beispielen.
4.Prosa im Unterricht anhand von Beispielen.
5.Drama im Unterricht anhand von Beispielen.
6.Rumaniendeutsche Literatur. Merkmale. Wichtige Vertreter.
7.Begriffe zur Texterschliessung: Gattungsspezifische Merkmale, Erzahlsituatuion, Erzahlperspektive, Erzahlhaltung, Handlungsverlauf, Ablauf/ Struktur, Konflikt, Personen-gestaltung, ausseres und inneres Geschehen, Erzahlkommentar, geschlossener und offener Text, Leerstellen;lyrischer Sprecher/ lyrisches Ich, objektive und subjektive Darstellung, Gedichtablauf, Grundstimmung/ Befindlichkeit, Vergleich, Metapher, Personifizierung, Hyperbel, Wiederholungen, Synasthesie, Strophe, Vers, Metrum (zweisilbige und dreisilbige, steigende und fallende Rhythmen), End- Binnen- und Kehrreim, Alliteration, klingende und stumpfe Reime*, freie Rhythmen; Monolog, Dialog, Regieanweisungen, Buhnenbild, Kulisse, Requisiten, Kostum*, Maske*, Akt/ Aufzug, Szene/Auftritt;
Folgende Fachliteratur wird empfohlen:
- Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994
- Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994
- Bantel, Otto/ Schaefer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur, Cornelsen/ Hirschgraben, 1990/14. Auflage
- Hinderer, Walter: Geschichte der deutschen Lyrik vom Mittelalter bis zur Gegenwart. Stuttgart, 19983
- Hoffmann, F.,/Rosch, H.: Grundlagen. Stile. Gestalten der deutschen Literatur, Berlin, Cornelsen - Verlag, 1996
- Lamping, Peter: Moderne Lyrik, Gottingen, 1991
- Petersen, Jurgen: Der deutsche Roman der Moderne, Stuttgart, 1991
- Plimpe, Gerhard: Epochen der modernen Literatur, Opladen, 1995
- Schnell, Ralf: Geschichte der deutschsprachigen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1995
- Steincke, Hartmut: Deutsche Literatur des 20. Jahrhunderts, Berlin, 1994
- Frenzel, H.A. und E.: Daten deutscher Dichtung. Chronologischer Abriss der deutschen Literaturgeschichte, Bd.l Von den Anfangen bis zum Jungen Deutschland; Bd.2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch Verlag GmbH, Munchen, 1981 (oder neuere Ausgaben)
- Wittstock, Joachim/Sinerth, Stefan: Die rumaniendeutsche Literatur în den Jahren 1918-1944, Bukarest, 1992
- Motzan, Peter/ Sinerth, Stefan: Deutsche Regionalliteraturen în Rumanien, Munchen, 1997
- Motzan, Peter: Die rumaniendeutsche Lyrik nach 1944. Problemaufriss und historischer Uberblick. Dacia Verlag, Cluj - Napoca, 1980
- Tontsch, Brigitte (Hg.): Interpretationen deutscher und rumaniendeutscher Lyrik, Dacia Verlag, Cluj -Napoca, 1971
- Tudorică, Cristina: Rumaniendeutsche Literatur: 1970 - 1990, Bukarest, 1992
- Weischer, Heinz/Janus, Maria/Schuller Anger, Horst: Deutsche Literatur im Uberblick, Honterus, 1996
- Nubert, Roxana: Raum und Zeitbeziehungen în der deutschsprachigen Literatur, Editura Mitron Timişoara, 1998
(2)Limba germană
Themen - Sprachbetrachtung/Grammatik, Rechtschreibung, Zeichensetzung
1.Sprachkunde: Entwicklung der Sprache im Spiegel der Geschichte: Laut- und Bedeutungsveranderungen, Herkunft von Redensarten; Verschiedene Sprachformen (Stilebenen): Standardsprache, Umgangssprache, Mundart, Sondersprachen (besonders Jugendsprache)
2.Phonetik: Lautwandel (Umlaut, Ablaut, Tonerhohung, Brechung) Wortschatz: Homonyme, Synonyme, Antonyme, Wortbildung (Zusammensetzung, Ableitung, Wortfamilie, Wortfeld), Redensarten und Redewendungen; Fremdworter und ihre Herkunft, Internationalismen, Wort- und Bedeutungslehre; Ubungen zur Wortschatzerweiterung
3.Textgrammatik: Text als sprachliches Beziehungsnetz; Mittel der Textverknupfung (Wiederholung des Substantivs, Wiederaufnahme des Substantivs durch Oberbegriff oder Pronomen,Verweis auf Substantiv durch Pronomen, Verweis auf ein Wort oder einen ganzen Satz durch Adverb
4.Satzgrammatik: Satzglieder und Satzarten, Mittel der Satzgliedverknupfung (Rektion von Verben, Adjektiven und Prapositionen; feste Verbindungen von Verb/Substantiv und Praposition; feste Verbindungen von Substantiv und Verb); Mittel der Satzverknupfung (Satzverbindung, Satzgefuge (Uber- und Unterordnung von Gliedsatzen), Bau des Satzgefuges: Ausbausatze (Relativsatze), Verhaltnissatze (Adverbialsatze), Inhaltssatze (dass ... , ob ... , usw.)
5.Wortgrammatik/Morphologie. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortform; flektierbare und unflektierbare Wortarten; Flexion; Valenz und Rektion;
6.Stilistik: Sprachliche Mittel zur Farbung und Abstufung von Aussage (modale Hilfsverben, Konjunktiv, Adverbien); Sprachliche Mittel zur Geltung einer Aussage (Negation und Einschrankung durch Adverbien, Grade der Geltung (tatsachliches, wahrscheinliches, vermutliches, nicht stattgefundenes Geschehen) durch Modalverben und Adverbien; Stilistische Wirkung verschiedener Formen des Attributs, der Zeitformen des Verbs, des Konjunktivs und des Passivs; Nominaler und verbaler Stil; Kontextbedingte, bildhafte und ubertragene Bedeutung;
7.Rechtschreibung: Vermittlung der Grundregeln der neuen deutschen Rechtschreibung durch unterhaltsame Ubungen, dem Leistungsstand der Schulklasse entsprechend;
8.Zeichensetzung: Vermittlung der Grundregeln durch unterhaltsame Ubungen, (insbesondere der Kommasetzung)
Folgende Fachbucher und Lexika werden empfohlen:
- Bunting, Karl - Dieter/ Bergenholtz, Henning: Einfuhrung în die Syntax. Grundbegriffe zum Lesen einer Grammatik, Athenaum - Taschenbuchverlag GmbH, Konigstein/Ts, 1979
- Hufeisen, Britta/Neuner Gerhard: Angewandte Linguistik fur den Fremdsprachenunterricht, Fernstudieneinheit 16, Langenscheidt, Munchen, 1999.
- Duden - Reihe: Grammatik, Bedeutungsworterbuch, Schwierigkeiten der deutschen Sprache, Rechtschreibung, Fremdworter usw., Dudenverlag, (neuere Ausgabe)
- Der kleine Duden: Deutsches Worterbuch. Ein praktischer Helfer fur den Alltag; Sprachtipps. Hilfen fur den sprachlichen Alltag; Der passende Ausdruck. Ein Synonymworterbuch fur die Wortwahl; Deutsche Grammatik. Eine Sprachlehre fur Beruf, Fortbildung und Alltag; Fremdworterbuch. Ein Nachschlagewerk fur den taglichen Gebrauch, Dudenverlag, 1997
- Wahrig, Gerhard (Hg.): Worterbuch der deutschen Sprache, Deutscher Taschenbuch Verlag, Munchen, 1990 (oder neuere Ausgaben)
- Drosdowski, Gunther (Koord.): Deutsches Universal - Worterbuch, Bibliographisches Institut Mannheim, 1989 1. Bauer, Gertrud: Rechtschreibreform, Wilhelm Heyne Verlag, 1996
- Braun, P. Tendenzen în der deutschen Gegenwartssprache, Verlag W. Kohlhammer, Stuttgart, Berlin, Koln, Mainz, 1979
- Engel, U., Deutsche Grammatik, Heidelberg, 1988
- Engel,U/ Isbăşescu, M./ Stănescu, S./ Nicolae, O., Kontrastive Grammatik, deutsch -rumanisch, Heidelberg, 1993
- Engel, U./ Schumacher, H., Verbvalenzlexikon deutsch-rumanisch, Heidelberg, 1983
- Helbig,G.,/ Buscha, J. Deutsche Grammatik, Ein Handbuch fur den Auslanderunterricht, Langenscheidt Verlag Enzyklopadie Leipzig, Berlin, Munchen, Wien, Zurich, New York, 1996
- Sandu Doina, Limba germană contemporană. Morfosintaxa. Grup nominal, grup pronominal, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1988
SECŢIUNEA 14:
[textul din anexa 2, capitolul 6, sectiunea 14 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 15:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARA MATERNA
SUBSECŢIUNEA 1:Învăţători, educatoare
TANTERV
A BETOLTETLENUL MARADT ALLASOKRA VIZSGAZO TANITO - ... S OVON'K SZAMARA
MAGYAR NYELV ... S IRODALOM, SZAKMODSZERTAN
MAGYAR NYELV
Tanit-- es -v-nok
Altalanos ismeretek a nyelvrol es nyelvtudomanyr-l:
A nyelvtudomany targya, problematikaja, terulete es m-dszerei, interdiszciplinaris kapcsolatai.
A nyelv eredete; a keletkezesere vonatkoz- nezetek.
A nyelv jellemzoi.
A nyelv es a beszed a kozlesfolyamatban. A kommunikaci- tenyezoi es funkci-i.
A nyelv belso sokretusege. A nyelv tagol-dasa eredet szerint, foldrajzi es tarsadalmi szempontb-l.
A sz-keszlet es a sz-kincs. A lexema es a frazema.
A nyelv valtozekonysaga es alland-saga.
Hangtani ismeretek:
A hangtan targya, teruletei. Fonetika es fonol-gia. A beszedhangok kepzese. A beszedhangok csoportositasa. A maganhangz-k es massalhangz-k rendszere.
A szerkezet hangtana. A beszedhangok kapcsol-dasa.
Fonetikai es fonol-giai hangvaltozasok.
A beszedhangok osszetett szerkezeti elemei. A sz-tag. A szupraszegmentalis tenyezok.
Sz-fajtan:
A sz-fajok rendszere. A nem tiszta sz-fajusag es a sz-fajvaltas.
Az ige. A nevsz-k rendszere. Az igenevek. A hataroz-sz-. A viszonyjelolo szavak.
A mondatsz-k.
Sz-alaktan:
A sz-alaktan targya. A sz-elem fogalma, fajtai, tipusai.
Alak es jelentes. Kapcsol-dasuk torvenyei.
A nyelvtani to fogalma, fajtai, tipusai. Az ige- es nevsz-tovek rendszere.
Jelezes es ragozas.
A sz-alkotas m-djai.
Sz-jelentestan:
Hangalak es jelentes viszonya.
A tobbjelentesu szavak (poliszemia), az azonos alaku szavak (homonimia), a rokonertelmu szavak (szinonima), a jelentesvaltozas.
Mondattan:
A mondat es sz-szerkezet. A mondatok osztalyozasa. A mellerendelo es alarendelo osszetett mondatok.
Szovegtan:
A szovegkohezi-. Globalis es linearis kohezi-. Szovegalkotas. Szovegvizsgalat.
MAGYAR IRODALOM
Az oskolteszet sz-beli irodalma.
A kozepkor irasbelisege, mufajai.
A reneszansz es humanizmus. Janus Pannonius es Balassi Balint kolteszete.
A barokk irodalma. Zrinyi Mikl-s: Szigeti veszedelem.
A felvilagosodas irodalma. A klasszicizmus es szentimentalizmus. A nyelvujitas. Batsanyi Janos, Berzsenyi Daniel kolteszete. Csokonai Vitez Mihaly liraja. Katona J-zef: Bank ban.
A reformkor irodalma. A romantika es nepiesseg. Kolcsey Ferenc, Vorosmarty Mihaly, Petofi Sandor.
Arany Janos liraja, epikus muvei.
Vajda Janos liraja.
J-kai M-r, a romantikus regenyir-.
Mikszath Kalman novellai es regenyei.
A Nyugat liraja. Ady, Kosztolanyi, T-th Arpad, Juhasz Gyula, Babits liraja.
A Nyugat pr-zaja. Krudy Gyula, M-ricz Zsigmond pr-zaja.
J-zsef Attila kolteszete.
Radn-ti Mikl-s liraja.
Illyes Gyula kolteszete. A Pusztak nepe.
Az Erdelyi Helikon lirikusai. Aprily, Tompa Laszl-, Dsidajeno kolteszete.
Az Erdelyi helikon pr-zaja. K-s Karoly, Kuncz Aladar pr-zaja.
Weores Sandor, Pilinszky Janos, Nagy Laszl- kolteszete.
Ottlik Geza: Iskola a hataron.
Szilagyi Domokos, Kanyadi Sandor kolteszete.
Suto Andras pr-zaja, dramai.
Szekely Janos kolteszete, dramai.
Szilagyi Istvan pr-zaja.
Uj torekvesek a kortars irodalomban (pl. Kovacs Andras Ferenc, Bodor Adam,
Nagy Gaspar, Zavada Pal stb.).
ANYANYELV TANTARGYPEDAGOGIA
Tematika:
Az anyanyelvi tantargypedag-gia fogalma. Az integralt anyanyelvi neveles atfog- elvei, egyseges rendszere.
Az olvasastanitas pszichikai alapjai. Az olvasastanulas elokeszitese, az irastanulas megalapozasa.
Az olvasastanulas alapkerdesei. A hangoztat- - elemzo - osszetevo m-dszer betutanitasanak algoritmusa, az osszeolvasas tanitasanak eljarasai.
A nema, szovegerto olvasas gyakorlatai, a helyesejtes es hangos olvasas egyuttes fejlesztesenek eljarasai.
A szovegelemzes muveletei. Az ismerettartalmu szovegek elemzesenek eljarasai, celjai. Tortenelmi targyu olvasmanyok.
Az irodalmi muvek elemzesenek celjai, m-dszerei (epika, lira). Az onall- olvasasra osztonzo m-dszerek.
Az iras jelrendszerenek megtanulasa: a betuiras es betukapcsolas tanitasa. Az elnyujtott irastanitas.
Az iraskeszseg fejlesztesenek m-djai. A lenduletes irast segito eljarasok. Az iras es helyesiras egyuttes fejlesztese.
Beszedfejlesztes. A gyermeki beszed jellemzoi, beszedfajtak. A kommunikaci-s szempontok tudatositasa, beszedfejlesztes szerepjatekokkal.
A beszedfejlesztes feladatkorei es eljarasai, sz-szerkezet - mondat -szovegszintu gyakorlatok.
Az irasbeli szovegalkotas muveleteinek megtanulasa.
Az irasbeli szovegalkotas elokeszitese, fejlesztese, onall-sitasa.
A nyelvtan - a helyesiras tanitasaban ervenyesulo alapelvek.
A nyelvtani szabalyok, fogalmak felfedeztetesenek eljarasai.
A helyesiras-tanitas eljarasai, a nyelvtani - helyesirasi ismeretek gyakorlasanak m-djai.
SUBSECŢIUNEA 2:Profesori
TANTERV
A BETOLTETLENUL MARADT ALLASOKRA VIZSGAZO TANAROK
SZAMARA
MAGYAR NYELV ES IRODALOM,
SZAKMODSZERTAN
NYELVTUDOMANY
Tarsadalom es nyelvhasznalat
A nyelvi valtozatossag es a nyelvhasznalat sokretusege. A kommunikativ kompetencia. A beszedhelyzet es a nyelvhasznalati szinter.
A nyelvek kapcsolata .... rintkezo nyelvek es nyelvi erintkezesek. Nyelvi kolcsonhatas, nyelvcsere: ok es okozat.
Ketnyelvuseg es diglosszia.
A mai magyar nyelv rendszere es tortenete
A magyar helyesiras jellege. A helyesirasi szabalyzat legfrissebb m-dositasai.
Uj magyar nyelvtanok alapelvei.
Valtozasok a sz-fajok osztalyozasaban:
-alapsz-fajok: ige, fonev, melleknev, nevmasok, hataroz-sz-, igenevek.
-viszonysz-k: segedigek, segedigenevek es funkci-igek, nevut-, igekoto, partikula, nevelo, tagad-sz-
-m-dosit-sz-k: indulatsz-, interakci-s mondatsz-, m-dosit-sz-
Valtozasok a mondattani kateg-riak ertelmezeseben az uj magyar nyelvtanokban. Szovegnyelveszet. Szovegszemantika. Szoveggrammatika. Szovegpragmatika. Szovegfajtak.
A stilus fogalmanak atertelmezese a mai szakirodalomban. A mai sztilisztika szovegnyelveszeti alajai. A szovegnyelveszet es a stilisztika kapcsolata.
(1)OSSZEFOGLALO SZAKMUNKAK
1.A. Jasz- Anna (szerk): A magyar nyelv konyve. Budapest, 1991.
2.Balazs Geza: Szovegtani gyakorlatok, vazlatok es tanulmanyok. Budapest, 1994.
3.Balazs Janos: A szoveg. Budapest, 1985.
4.Barczi Geza: A magyar nyelv eletrajza. Budapest, 1964.
5.Benkes Zsuzsa-Petofi S. Janos: Szovegtani kaleidoszk-p I-II. Budapest, 1996.
6.B. Gergely Piroska: Magyar torteneti nyelvtan. Kolozsvar, 1978. (Egyetemi jegyzet)
7.Keszler Borbala (szerk): Magyar grammatika. Budapest, 1999.
8 .....Kiss-Kiefer-Siptar: Uj magyar nyelvtan. Budapest, 1998.
9.Kiss Jeno: Tarsadalom es nyelvhasznalat (szociolingvisztikai alapfogalmak). Budapest, 1995.
10.Kis Lajos-Szots Laszl- (szerk): A magyar nyelv retegzodese. I-II. Budapest, 1988
11 Murvai Olga: Szoveges jelentes. Bukarest, 1980.
12 P. Dombi Erzsebet: Ot erzek ezer muzsikaja, Bukarest, 1974.
13.Pentek Janos: Teremto nyelv. Bukarest, 1988.
14.Petofi S. Janos: Szoveg-szovegtan-muelemzes. Budapest, 1990
15.Racz Endre-Szathmari Istvan (szerk): Tanulmanyok a mai magyar nyelv szovegtana korebol. Budapest, 1983.
16.Szab- Zoltan: A mai stilisztika nyelvelmeleti alapjai. Kolozsvar, 1977.
17.Szab- Zoltan: Szovegnyelveszet es stilisztika. Budapest, 1988.
18 Szab- Zoltan: A magyar szepir-i stilus tortenetenek fobb irenyai. Budapest, 1998.
19.Szab- Zoltan (szerk): A szovegvizsgalat uj utjai. Bukarest, 1982.
20.Szathmari Istvan (szerk): Hol tart ma a stilisztika? Budapest, 1996.
21.Szathmari Istvan (szerk): Stilisztika es gyakorlat. Budapest, 1998.
22.Tolcsvai Nagy Gabor: A szoveg vilaga. Budapest, 1994.
(2)FOLKLOR
Folkl-rtorteneti alapfogalmak. A hiedelemkutatas ujabb eredmenyei. A nepkolteszet hagyomanyos es ujabb mufajai.
(3)OSSZEFOGLALO SZAKMUNKAK
1.Dobos Ilona: Paraszti szajhagyomany, varosi sz-beliseg. Budapest, 1986.
2.Domotor Tekla: Nepszokasok kolteszete. Budapest, 1974.
3.Domotor Tekla: A magyar nep hiedelemvilaga. Budapest, 1981.
4.Erdelyi Zsuzsanna: Hegyet hagok, lotot lepek. Budapest, 1976
5.Keszeg Vilmos: A folkl-r hataran. A nepi irasbeliseg verses mufajai Aranyosszeken. Bukarest, 1991.
6.Kriza Ildik-: A magyar balladakolteszet. Debrecen, 1991.
7.Magyar neprajz V. Budapest, 1988.
8.Magyar Neprajzi Lexikon I-V. Budapest.
9.Nagy Olga: A taltos konyve. Bukarest, 1978.
10.Olosz Katalin (szerk): Ha foly-viz volnek. Bukarest.
(4)IRODALOMELM ... LET. MAGYAR IRODALOM
A regi magyar irodalom fogalma. A latinnyelvuseg es a magyarnyelvuseg viszonya a regisegben. Egyhazi es vilagi jelleg a kozepkori irodalomban. A reneszansz irodalma. A humanizmus es a reformaci- szerepe a magyar irodalomban. Janus Pannonius. Heltai Gaspar. Balassi Balint.
A barokk irodalom. Zrinyi eletmuve. Keso-barokk es rokok-. Mikes Kelemen. A felvilagosodas korai irodalma. A klasszicizmus. Csokonai stilusszintezise. Poetikai nyitasok: Katona, Berzsenyi, Kolcsey
Petofi kolteszetenek fejlodestorteneti helye
A XIX szazad masodik felenek irodalma Arany lirajanak ujszerusege. Madach (Az ember tragediaja) fejlodestorteneti helye. J-kai romantikus regenytipusai. A lira megujhodasanak formai a XIX. szazad vegen. Romantika es realizmus. Mikszath eletmuve. A novellisztika korszerusodese a szazadfordul-n.
A XX. szazad irodalmanak fobb fejlodesi vonalai. Az irodalmi avangard. Krudy pr-zajanak fejlodestorteneti helye. Ady szimbolizmusa. Babist, a poeta doctus. Kosztolanyi eletmuve. M-ricz regenyvilaga. J-zsef Attila letosszegezo liraja. Nemeth Laszl-. Az ujabb magyar lira es a pr-za kepviseloi.
A romaniai magyar irodalom Fogalomtisztazas. Fejlodesvonalak es peri-dusok. Irodalmi lapok, ir-i csoportosulasok a huszas-harmincas evekben. A transzilvanizmus gondolata az irodalomban. Tamasi Aron, Ko-s Karoly, Aprily Lajos eletpalyaja.
A kortars romaniai magyar irodalom vezeto mufajai. Szilagyi Domokos kolteszete.
Suto Andras dramai. Szilagyi Istvan regenyei. A Forras-generaci-k helye es jelentosege.
OSSZEFOGLALO SZAKMUNKAK
1.B-kay Antal: Irodalomtudomany a modern es a posztmodern korban. Budapest, 1997.
2.Irina Petras: Te-ria literaturii. Dictonar - antologie (Curente literare, figuri de stil, genuri şi specii literare, metrica şi prozodie) Bucureti, 1996.
3.Hankiss elemer: Az irodalmi mu mint komlex modell. Budapest, 1985.
4.Kany- Zoltan: Irodalomszemiotikai tanulmanyok. Budapest, 1990.
5.Szerdahelyi Istvan: Irodalomelmeleti enciklopedia. Budapest, 1995.
R ... GI MAGYAR IRODALOM
1.Bitskey Istvan: Humanista erudici- es barokk vilagkep. Budapest. 1979
2.Fabian Erno: Apacai Csere Janos. Kolozsvar, 1975.
3.Hopp Lajos: Mikes es vilaga. Bukarest, 1973.
4.Klaniczay Tibor: Zrinyi Mikl-s. Budapest, 1964.
5.Klaniczay Tibor: A mult nagy korszakai. Budapest, 1973.
6.Koszegi Peter: Irodalomtudomany Is muveszet a kezdetektol a XVIII. szazad elejeig. In: A magyarsagtudomany Kezikonyve. Szerk. Kosa Laszl-. Budapest, 1991.
7.Molnar Szabolcs (szerk): Idok szep viraga. I-II. Budapest-Bukarest, 1991.
8.Tarnai Andor: "A magyar nyelver irni kezdtek" Budapest, 1984.
A FELVILAGOSODAS ... S A REFORMKOR IRODALMA
1.Antal Arpad: A magyar irodalom a reformkorban. Bukarest, 1979.
2.Csetri Lajos: Egyseg vagy kulonbozoseg? Budapest, 1990.
3.Horvath Janos: A magyar irodalom fejlodestortenete. (Az uj magyar vagy nemzeti irodalom c. fejezet.) Budapest, 1980
4.Kerenyi Ferenc: Magyar szinhaztortenet 1790-1873. (II, III, IV. fejezet). Budapest, 1990. Pal J-zsef: A neoklasszicizmus poetikaja. Budapest, 1988.
5.Rohonyi Zoltan: A magyar romantika kezdetei. Bukarest, 1975.
6.Voros Imre: Termeszetszemlelet a felvilagosodaskori magyar irodalomban.
A XIX. SZAZAD MASODIK FEL ... NEK IRODALMA
1.Barta Janos: Klasszikusok nyomaban. Budapest, 1976
2.Barta Janos: A palya vegen. Budapest, 1987
3.Davidhazy Peter: "hunyt mesterunk" Budapest, 1986.
4.Keresztury Dezso: Mindvegig (Arany Janos)Budapest, 1990
5.Kozma Dezso: A magyar irodalom a XIX. szazad masodk feleben. (1849-19o5) Bukarest, 1980.
6.Nemeth G. Bela: Turelmetlen es keslekedo felszazad. Budapest, 1971.
7.Nemeth G. Bela (szerk): Az el nem ert bizonyossag. Budapest, 1972.
8.Szegedy-Maszak Mihaly: Kemeny Zsigmond. Budapest, 1987.
A XX. SZAZAD MAGYAR IRODALMA
1.Kiraly Istvan: Ady Endre. I-II. Budapest.
2."de nem, felelnek, ugy felelnek"(A magyar lira a huszas-harmincas evek fordul-jan). Szerk.: Kabdeb- L-rant es Kulcsar-Szab- Erno, Pecs, 1992.
3.Szintezis nelkuli evek (Nyelv, elbeszeles es vilagkep a harmicas evek epikajaban). Szerk. Kabdeb- L-rant es Kulcsar-Szab- Erno. Pecs, 1993.
4.Czine Mihaly: M-ricz Zsigmond. Budapest, 1979.
5.Czine Mihaly: Nep es irodalom. I-II. Budapest, 1981.
6.Fabian Erno: A tudatossag fokozatai. Bukarest, 1982.
7.Szegedi-Maszak Mihaly (szerk.): A mindentudas igezete. Tanulmanyok Nemeth Laszl-r-l. Budapest, 1985.
8.Pomogats Bela: Az ujabb magyar irodalom. 1945-1981. Budapest, 1982.
9.Raba Gyorgy: A dramaelvu Ady. In: Csond-herceg es nikkel szamovar Budapest, 1986.
10.Raba Gyorgy: Babits Mihaly kolteszete. Budapest, 1983.
11.Szab- Zoltan (szerk): Tanulmanok a magyar impresszionista stilusr-l. Bukarest, 1976.
ROMANIAI MAGYAR IRODALOM SZINT ... ZIS
1.Cs. Gyimesi ... va: Teremtett vilag. Bukarest, 1983.
2.Gorombei Andras: A szavak ertelme. Budapest, 1996
3.Kantor Lajos - Lang Gusztav (szerk): A romaniai magyar irodalom 1944-1970, Bukarest. 1973.
4.Lang Gusztav: A jelen ido nyomaban. Bukarest, 1976.
5.Peter Orsolya: Csillagok a maglyan. Suto dramak elemzese. Budapest, 1997.
6.Pomogats Bela: A romaniai magyar irodalom. Budapest, e. n.
7.Pomogats Bela: Jelenido az erdelyi magyar irodalomban. Budapest, 1987
8.Soni Pal: A romaniai magyar irodalom. Bukarest, 1969.
SZAKMODSZERTAN
Az anyanyelvi neveles specialis eljarasai. Ujabb torekvesek az anyanyelvi nevelesben. Az anyanyelvi keszsegek es kepessegek fejlesztese. A tanul-k beszedkulturajanak fejlesztese. A tantargyi agazatok tanitasa, tantatgykozi kapcsolatok. Az anyanyelvi -rak tipol-giaja.
Oktatastechnol-gia.
Irodalomszemlelet es irodalmi neveles. Az irodalmi neveles taxon-miaja. Az irodalmi neveles fokozatai. Az irodalmi mu elemzo vizsgalatanak modelljei. A lirai, epikai es a dramai muvek elemzesenek specialis eljarasai. A mu befogadasahoz szukseges keszsegek fejlesztese. A fogalmazastanitas feladatai, sajatos munkaformai. Az irodalom-rak tipol-giaja. Az irodalmi neveles tantargykozi kapcsolatai.
SZAKIRODALOM
1.Fulep Lajos: (szerk): Anyanyelvi nevelesunk a kozepiskolaban, Budapest, 1988
2.Murvai Laszl- (szerk): A pedag-gia ma. Kolozsvar, 1999
3.Nagy Geza - P. Dombi Erzsebet: A magyar nyelv iskolai tanulmanyozasanak m-dszertana. Kolozsvar, 1979 (egyetemi jegyzet)
4.P.Dombi Erzsebet: Irodalomtanitas. A magyar irodalom iskolai tanitasanak m-dszarei. Kolozsvar, 1991. (egyetemi jegyzet).
5.Sipos Lajos (szerk.): Irodalomtanitas I-II. Budapest, 1994.
6.Sipos Lajos (szerk): Irodalomtanitas az ezredfordul-n. Celldomolk, 1998,
SECŢIUNEA 16:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA POLONĂ MATERNĂ
SUBSECŢIUNEA 1:Învăţători, educatoare
I.LIMBA POLONĂ
Obiective
Programa de limba polonă urmăreşte:
- consolidarea cunoştinţelor de limbă, dezvoltarea capacităţilor de a folosi corect limba literară, forma scrisă şi orală;
- aprofundarea cunoştinţelor din domeniul: stilisticii, semanticii, foneticii şi fonologiei, gramaticii: cu aplicativitate în didactica predării la clasele II - IV (în cazul programei pentru învăţători) şi pentru grupele de grădiniţă (în cazul programei pentru educatori);
- consolidarea capacităţilor de analiză gramaticală;
- cultivarea limbii polone literare şi vorbite.
PUNCTUAŢIE ŞI ORTOGRAFIE
Principiile ce stau la baza ortografiei. Semne de punctuaţie şi ortografie. Funcţionalitatea semnelor de punctuaţie şi a semnelor ortografice.
VOCABULARUL
1.Noţiuni generale: vocabularul ca totalitate a cuvintelor limbii polone; vocabular fundamental şi masa vocabularului. Sensul cuvintelor. Sens propriu şi sens figurat. Relaţii semantice între cuvinte (sinonimie, omonimie, antonimie).
2.Structura morfologică a cuvântului. Îmbogăţirea vocabularului (mijloace interne: derivare, compunere; mijloace externe: împrumut, calc lingvistic).
FONETICĂ ŞI FONOLOGIE
Fonetica. Fonemul. Reprezentarea grafică a sunetelor. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. Accentul. Particularităţile fonetice ale limbii polone. Vocalele nazale. Norme de ortografie şi ortoepie.
MORFOLOGIE
Obiectul morfologiei. Părţile de vorbire. Părţile de vorbire flexibile. Substantivul, categorii lexicale, gramaticale, morfologice. Declinarea substantivelor. Formele cazuale. Adjectivul, categorii lexicale şi gramaticale. Adjective determinate şi nedeterminate. Grade de comparaţie. Pronumele şi categoriile de pronume în limba polonă. Numeralul, flexiunea şi categorii de numerale. Verbul. Moduri şi timpuri verbale. Verbe neregulate. Aspectul verbal. Adverbe, clasificare şi comparaţie. Prepoziţii, interjecţii, conjuncţii şi particule.
SINTAXA
Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Coordonare şi subordonare. Categorii de propoziţii coordonate şi subordonate.
BIBLIOGRAFIE
Barbara Bartnicka, Halina Satkiewicz, Gramatyka jezyka polskiego dla cudzoziemc-w, Wiedza Powszechna, Warszawa, 1990.
Pod. Red. Stanislawa Dubisza, Nauka o jezyku dla polonist-w. Ksiazka i Wiedza, Warszawa 1994, 2002.
Stanislaw Szober, Bronislaw Wieczorkiewicz, Kr-tka gramatyka dla wszystkich, Wydawnictwo S. Arcta, Warszawa, 1948.
Stanislaw Skorupka, Halina Kurkowska, Stylistyka polska. Panstwowe Wydawnictwo Naukowe, Warszawa, 1959.
II.LITERATURA POLONĂ
Obiective
Programa de literatură polonă pentru examenul de titularizare şi ocupare a posturilor vacante pentru educatori şi învăţători urmăreşte actualizarea şi aprofundarea unor momente din istoria literaturii polone, a unor scriitori şi opere reprezentative.
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ
Noţiunea de operă literară, limbajul poetic, imaginea poetică, subiectul, compoziţia, personajul. Noţiuni de metrică şi prozodie necesare analizei textelor poetice în ciclul primar.
Genurile literare. Principalele specii literare.
LITERATURA POPULARĂ
Scrieri lirice, lirico-epice, epice, frânturi de înţelepciune populară (ghicitori, proverbe, colinde).
RENAŞTERE ŞI BAROC
Literatura w jezyku narodowym. Znaczenie renesansu polskiego.
ILUMINISM
Znaczenie oswiecenia w dziejach literatury polskiej.
CLASICISMUL şi PREROMANTISMUL
Znaczenie klasycyzmu w dziejach literatury polskiej.
ROMANTISMUL
Romantyzm polski i mesjanizm tw-rczosci polskich romantyk-w. Wykorzystywanie folkloru ludowego w utworach literackich (np. Ballady i romanse Adama Mickiewicza).
REALISMUL
Charakterystyki i znaczenie polskiego okresu pozytywizmu i pragmatyzmu. Powiesc historyczna w okresie pozytywizmu.
NEOROMANTISMUL POLONEZ
Poezja polska okresu mlodopolskiego. Dramat mlodopolski, powiesc i nowela. Literatura dla dzieci i mlodziezy.
III.LITERATURA PENTRU COPII
Conceptul de literatură pentru copii. Sfera literaturii pentru copii. Genuri şi specii literare accesibile copiilor de vârstă preşcolară. Valoarea instructiv-educativă a literaturii pentru copii. Accesibilizarea operelor.
Genul liric
Scrieri lirice (fabule, balade) Ghicitori. Proverbe.
Lirica cultă
Poezii despre frumuseţile naturii şi despre vieţuitoare.
- Universul copilăriei oglindit în versuri.
- Poezii care fac elogiul patriei.
- Poezii despre trecutul istoric.
- Tabloul în proză.
Genul epic
Basmul. Legenda. Schiţa. Povestirea. Romanul.
Basmul.
Definiţie, tematică, compoziţie, personaje, trăsături caracteristice, valori instructiv -educative.
Exemplificări din literatura polonă şi universală:
Fraţii Grimm, A. Puskin: Basme, H. C. Andersen: Fetiţa cu chibrituri, Crăiasa zăpezii, Ch. Perrault, Petre Ispirescu, Kipling: Cartea junglei, Maria Konopnicka: O krasnoludkach i sierotce Marysi, Jan Kasprowicz: Bajki, klechdy i basnie, Lucjan Rydel: Basn o Kasi i krolewiczu, Boleslaw Lesmian: Klezdy sezamowe, Przygody Sindbada Zeglarza
Legenda.
Valori morale şi estetice.
Juliusz Slowacki - Balladyna, Lilla Weneda.
Schiţa. Povestea. Romanul.
Ion Creanga: Punguţa cu doi bani; Amintiri din copilărie; Fata moşului şi a babei. I.L. Caragiale: Schiţe şi povestiri.
Fabula.
Definiţie. Trăsături caracteristice.
Jean de la Fontaine: Greierele şi furnica; Corbul şi vulpea.
Poezia.
Teresa Chwastek-Latuszkowa: Basn jesienna; Ryszard Przymuy: Jeszcze troszeczke lata; Lucjan Rydel: Jesienia, Tadeusz R-zewicz: Jesien; Adam Asnyk: Sionko majowe; Konstanty Ildefons Galczynski: W lesnicz-wce, Trabki swiatecznej poczty, Najpiekniejsza choinka; Maria Konopnicka: Rota, Przysiega, Pierscien Kosciuszki, Choinka w lesie; Tadeusz Kubiak: Spiew dla ojczyzny, Tu wszedzie Polska; Czeslaw Milosz: Droga; Emilia Wasniowska: Wiecz-r wigilijny.
BIBLIOGRAFIE
I.C.Chiţimia, Istoria literaturii polone (sec XII-XVID, Bucureşti, 1972
Z.Libera, J. Pietruszewiczowa, J. Rytel, Literatura polska od sredniowiecza do oswiecenia, PWN, Warszawa 1989
Krzyzanowski, Historia literatury polskiej, PWN, Warszawa 1975
Mieczyslaw Klimowicz, Literatura Oswiecenia, PWN, Warszawa 1995
Artur Hutnikiewicz, Mloda Polska, cap. VIII Literatura dla dzieci i mlodziezy, PWN, Warszawa 1997
Pod.red. Mariana Stepnia, Historia literatury polskiej w zarysie, tom I,II, PWN, Warszawa 1983
Stan Velea, Istoria Literaturii Polone, I,II, III, Editura Univers, Bucureşti, 1986.
Stan Velea, Receptarea Literaturii polone în România,
IV.METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII POLONE
1.PLANUL LECŢIEI.
Stabilirea obiectivelor lecţiei, organizarea timpului şi a lecţiei, structura lecţiei, tipurile de lecţie şi pregătirea acesteia, elaborarea noilor cunoştinţe, fixarea cunoştinţelor însuşite, formarea priceperilor şi deprinderilor la citit, scris şi în vorbire.
2.PRINCIPIILE DIDACTICE
Sistematizarea cunoştinţelor, principiul legării teoriei de practică, principiul intuiţiei, gradarea dificultăţilor, principiul temeiniciei rezultatelor obţinute.
3.METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Observarea, activitatea verbală, activitatea practică, verificarea şi aprecierea rezultatelor obţinute.
4.PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DIDACTţCE (planul periodic al activităţii didactice)
5.VALORILE PERSONALE ALE ÎNVĂŢĂTORULUI (rolul educatorului, al învăţătorului în procesul de învăţământ).
6.METODE MODERNE DE PREDARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL CONTEMPORAN
Utilizarea mijloacelor audio-vizuale în procesul de predare (film, televiziune, casete audio şi video).
BIBLIOGRAFIE
Jaroslaw Rudnianski, Cum să înveţi, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1976
Wincency Okon, Didactică generală, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1974
Waldemar Pfeiffer, Nauka jezyk-w obcych. Od praktyki do praktyki., Wagros, Poznan 2001.
SUBSECŢIUNEA 2:Profesori
Notă de prezentare a programei pentru examenul de ocuparea posturilor didactice şi de titularizare în învăţământ
Programa pentru examenul de ocuparea posturilor didactice şi de titularizare în învăţământ la specialitatea limba şi literatura polonă (maternă) se adresează profesorilor absolvenţi de învăţământ superior de lungă durată. A fost revizuită în scopul corelării ei cu planul cadru de învăţământ şi curriculum naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc. Această corelare se reflectă totodată atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă prezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra - şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative. Programa de faţă cuprinde teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psiho-pedagogice specifice diferitelor vârste; teme care vizează activităţile extra-curriculare şi activităţile de consiliere şi orientare.
Programa pentru examenul de ocuparea posturilor didactice şi titularizare în învăţământ cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitatea şi didactica acesteia.
În ceea ce priveşte metodica predării limbii polone, programa urmăreşte împreună cu disciplinele pedagogice, perfecţionarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea creşterii eficienţei predării limbii polone în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, contribuind într-o viziune integratoare, alături de cursurile de limbă, literatură şi civilizaţie la desăvârşirea competenţei lor profesionale.
Competenţe de bază
Competenţele de bază ale cadrului didactic cerute la examenul de ocuparea posturilor didactice şi de titularizare derivă din obiectivele şi conţinutul învăţământului, precum şi din rolurile/ funcţiile cadrului didactic.
Acestea sunt:
- comunicativitatea, empatia, învăţarea, conducerea,
- diagnoza, prognoza şi proiectarea unei lecţii,
- organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea şi decizia,
- comunicarea fluentă, expresivă, coerentă,
- cunoaşterea elevului,
- creativitatea.
Competenţe psiho-pedagogice şi metodice
- înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan
- prelucrarea, transformarea, adaptarea şi dezvoltarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice,
- realizarea sistemelor de corelaţii între conţinuturile asimilate
TEMATICA PENTRU EXAMENELE DE OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE ŞI TITULARIZARE
(1)LIMBA POLONĂ
1.Clasificarea şi articularea consoanelor. Trăsături caracteristice ale sistemului fonologie al limbii polone.
2.Criteriile de repartizare a desinenţelor în sistemul paradigmatic substantival. Categoriile nominale. Particularităţi ale sistemului flexionar în limba polonă.
3.Declinarea adjectivală a unor substantive. Clasificarea adjectivelor. Funcţiile sintactice ale adjectivelor.
4.Categoriile morfologice ale verbului. Relaţia dintre aspectualitate şi temporalitate. Modurile personale şi nepersonale. Formarea şi utilizarea participiilor în limba polonă.
5.Structura lexicului limbii polone după originea cuvintelor. Interferenţe lexicale româno-polone. Mijloace de îmbogăţire a vocabularului. Clasificarea formanţilor.
6.Clasificarea propoziţiilor şi a frazelor în limba polonă. Particularităţi ale sintaxei.
7.Probleme ale limbii literare polone. Analiza stilistică a textului literar.
BIBLIOGRAFIE
1.W.Doroszewski, Podstawz gramatyki polskiej, Warszawa, 1963.
2.Z.Klemensiewicz, Podstawowe wiadomosci z gramatyki jezyka polskiego, wyd.5, Warszawa, 1965.
3.Gramatyka opisowa jezyka polskiego z cwiczen, pod redakcja W. Doroszewskiego i B. Wieczorkiewicza, t. I-II, Warszawa, 1968.
4.S.Szober, Gramatyka jezyka polskiego, wyd.6, Warszawa, 1981.
5.J.Tokarski, Fleksja polska, Warszawa, 1973.
6.Wsp-lczesna polszczyzna, pod redakcja Haliny Kurkowskiej, Warszawa, 1981.
7.Gramatyka wsp-lczesnego jezyka polskiego, Morfologia, pod redakcja Renaty Grzekorczykowej, Romana Laskowskiego, Henryka Wr-bla, Warszawa, 1984.
8.Halina Kurkowska, S. Skorupka, Stylistyka polska, Warszawa, 1959.
9.Elena Deboveanu, Limba polonă contemporană, partea I şi II, Bucureşti, CMUB, 1973-1977.
10.Mihai Mitu, Cercetări lingvistice şi literare româno-polone, Bucureşti, 1996.
LIERATURA POLONĂ
1.Renaşterea polonă. Modele umane şi artistice.
2.Barocul în literatura polonă.
3.Iluminismul polonez. Literatura şi tendinţele reformatoare.
4.Creaţia lui Ignacy Krasicki.
5.Romantismul polonez şi caracterul lui.
6.Creaţia şi rolul marilor romantici polonezi.
7.Literatura polonă în epoca pozitivistă (proza socială, romanul istoric).
8.Neoromantismul polonez (lirica epocii, romanul lui St. Zeromski şi Wl. Reymont, dramaturgia lui St. Wyspianski).
9.Literatura interbelică (orientarea Skamander, proza neorealistă - Zofia Nalkowska, Maria Dabrowska).
10.Proza lui W. Gombrowicz şi a lui Bruno Schulz.
11.Orientări în literatura postbelică. Periodizări şi delimitări.
BIBLIOGRAFIE
1.Ig. Chrzanowski, Historia literatury niepodleglej Polski, Warszawa, 1968.
2.I.C.Chiţimia, Istoria literaturii polone, Bucureşti, 1972.
3.J.Kleiner, Zarys dziej-w literatury polskiej, Wroclaw, 1963.
4.J.Krzyzanowski, Dzieje literatury polskiej, Warszawa, 1972.
5.J.Krzyzanowski, Historia literatury polskiej, Warszawa, 1978.
6.C.Geambaşu, Maria Dabrowska, Bucureşti, 1996.
7.Ion Petrică, Studii polono-române, Bucureşti, 1994.
8.S.Velea, Istoria literaturii polone, (3 vol.), Bucureşti, 1986-1995.
9.S.Velea, Relaţii culturale româno-polone (coordonator; I. Petrică), Bucureşti, 1982.
(2)METODICĂ
1.Scopurile şi obiectivele procesului didactic.
2.Planul de învăţămînt (stabilirea obiectelor de învăţămînt, programele şcolare şi manualele).
3.Scopurile şi sarcinile învăţămîntului (elaborarea noilor cunoştinţe, fixarea cunoştinţelor însuşite, formarea priceperilor şi deprinderilor).
4.Principiile didactice (sistematizarea cunoştinţelor, principiul legării teoriei de practică, principiul intuiţiei, gradarea dificultăţilor, principiul temeiniciei rezultatelor învăţămîntului.
5.Metodele de învăţămînt (observarea, activitatea verbală, activitatea practică, verificarea şi aprecierea rezultatelor învăţămîntului).
6.Organizarea activităţii şcolare (structurarea lecţiei, tipurile de lecţie, pregătirea lecţiei).
7.Planificarea activităţii didactice (planul periodic al activităţii didactice).
8.Valorile personale ale profesorului. Rolul cadrelor didactice în modernizarea şi dinamizarea procesului de învăţămînt.
9.Teorii şi concepţii moderne în domeniul didacticii. Metode moderne de predare în învăţămîntul contemporan.
BIBLIOGRAFIE
1.Wincenty Okon, Didactica generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1974;
2.Czeslaw Kupisiewicz, Niepowodzenia dydaktyczne, przyczyny oraz niekt-re srodki zaradcze, PWN, Warszawa 1965;
3.Stefan Rudnianski, Jak sie uczyc, PZWS, Warszawa 1963;
4.Zbigniew Pietrasinski, Sztuka uczenia sie, Wiedza Powszechna, Warszawa 1961;
5.S.Ivanov, Planowanie lekcji. Zagadnienia dydaktyki, PZWN, Warszawa 1960.
SECŢIUNEA 17:
[textul din anexa 2, capitolul 6, sectiunea 17 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
CAPITOLUL 7:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMANĂ ŞI METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII
SECŢIUNEA 1:
În contextul actual al reformei învăţământului, cadrul didactic se află în faţa unei reale provocări, expresie a luptei cu inerţia şi a manifestării libere a competenţei profesionale.
Competenţa profesională este îmbinarea armonioasă şi utilizarea eficace a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă. A fi competent într-o ocupaţie înseamnă:
- a aplica cunoştinţe de specialitate;
- a folosi deprinderi specifice;
- a analiza şi a lua decizii;
- a folosi creativitatea;
- a lucra cu alţii ca membru al unei echipe;
- a comunica eficient;
- a se adapta la mediul de muncă specific;
- a face faţă situaţiilor neprevăzute;
- a soluţiona conflicte;
- a se autoevalua continuu;
- a se perfecţiona permanent.
Pentru profesia de educatoare, printre altele, standardul ocupaţional face următoarea descriere: "Educatoarea instruieşte şi educă prin joc, sprijină şi promovează dezvoltarea copiilor de vârstă preşcolară, urmărind obiective cognitive şi de limbaj, psiho-motorii, de educare a afectivităţii, ale educaţiei estetice şi ale educaţiei pentru societate. Menirea educatoarei este de a facilita fiecărui copil să-şi urmeze drumul său personal de evoluţie, oferindu-i suport pentru integrarea în viaţa socială şi activitatea şcolară. "
Conform art. 9, alin.(2) din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, posturile şi catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează, în perioada 16-17 iulie, concursul naţional pentru ocuparea posturilor şi catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.
Programa de concurs pentru postul de educatoare are ca scop corelarea şi actualizarea conţinutului didacticii specialităţii cu noile achiziţii din pedagogie, psihologie şi didactică în vederea ocupării posturilor vacante cu cadre didactice care să răspundă standardului ocupaţional specific.
Obiectivele generale ale programei vor viza:
- aprofundarea cunoştinţelor de bază din specialitate şi aplicarea acestora în contexte variate;
- actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de metodică a specialităţii;
- cultivarea creativităţii individuale şi de grup în procesul didactic, accentuând componenta comunicării în relaţia educaţională;
- orientarea pregătirii pe dimensiunea socio-educaţională şi managerială. Corelând obiectivele generale cu descrierea din standardul ocupaţional, programa este astfel structurată încât să integreze domeniul limbii şi literaturii române cu cel al literaturii pentru copii şi cu ştiinţele conexe: metodica, pedagogia şi psihologia.
În acest scop, programa este construită pe competenţe, vizând practici specifice procesului de predare - învăţare - evaluare în învăţământul preşcolar.
(1)Competenţele vizate sunt:
1.identificarea şi selectarea conţinuturilor adecvate vârstei preşcolare, în concordanţă cu obiectivele programei, pentru toate categoriile de activităţi;
2.identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul didactic, aplicând strategii didactice optime şi adecvate nivelului de vârstă, tipului şi categoriei de activitate;
3.realizarea unor activităţi de învăţare integrată, stimulând creativitatea şi flexibilitatea în gândire a copiilor preşcolari, precum şi participarea activă a acestora la propria formare şi dezvoltare, prin favorizarea obţinerii succesului în învăţare;
4.operarea eficientă cu conceptele domeniului psihopedagogie în procesul de elaborare a planificărilor calendaristice, a programelor pentru activităţile opţionale sau pentru extinderi şi a planificării activităţilor în cadrul acestor activităţi, a proiectelor didactice;
5.selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau comportamentelor vizate, în scopul reglării demersului didactic;
6.aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de copii, a tehnicilor de motivaţie, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale, orientându-i spre valori autentice;
7.aplicarea unor forme de management al grupei în funcţie de activitatea proiectată.
(2)DOMENII DE COMPETENTA
1.Documentele educatoarei
- Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei specifice: Legea învăţământului, Statutul personalului didactic, Regulamentul de funcţionare şi organizare a învăţământului preşcolar, Standardul ocupaţional.
- Cunoaşterea şi aplicarea prevederilor documentelor de curriculum specific: Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul preşcolar, Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul preşcolar, Scrisori metodice pentru aplicarea programei instructiv-educative în grădiniţa de copii,
- Cunoaşterea şi utilizarea corectă a documentelor de evidenţă a activităţii educatoarei: Catalogul grupei, Caietul de evidenţă a prezenţei şi a activităţii educatoarei (planificarea calendaristică şi planificarea tematică), Fişa psiho-pedagogică a copilului
- Realizarea unei planificări eficiente: coerenţa demersului, corelarea conţinuturilor şi a activităţilor pe verticală şi pe orizontală, corespondenţa conţinuturilor şi a formelor de evaluare cu obiectivele/comportamentele stabilite).
2.Didactica comunicării (elemente de comunicare orală şi scrisă în înv.preşcolar)
- Abordarea textului literar destinat copiilor de vârstă preşcolară (didactica lecturii, ghidarea copiilor preşcolari spre receptarea şi înţelegerea adecvată a textului literar specific); didactica textului literar epic şi a textului dramatic, precum şi didactica poeziei (concepte de teorie literară specifice, modalităţi de receptare şi înţelegere eficientă a textului literar şi a diferenţelor sesizabile la această vârstă între genurile literare).
- Abordarea textului nonliterar (ştiinţific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcţionale şi a funcţiilor comunicării;
- Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare şi a unor atitudini care facilitează comunicarea;
- Soluţii de prevenire şi depăşire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activă, învăţare prin cooperare, tehnici nonverbale şi de exprimare a sentimentelor etc);
- Tipuri de întrebări (închise, deschise, descriptive, narative, care incită la reflexie, cu alegere multiplă, concrete, abstracte) şi adecvarea acestora la tema abordată;
- Abordarea textului scris şi a comunicării scrise în învăţământul preşcolar
- rolul instrumentelor de comunicare scrisă în stimularea interesului pentru lectură şi în pregătirea preşcolarului pentru etapa de citit-scris din clasa I
- sesizarea unor diferenţe între scrisul de mână şi scrisul de tipar;
- scrierea unor etichete, bileţele, notiţe, felicitări etc. scrierea de litere/cifre
- Abordarea limbajelor diferitelor arte/ştiinţe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzică, pictură, sculptură, cinematografie/fotografie, astrologie, geografie, heraldica etc.)
3.Didactica limbii române
- Strategii de abordare a noţiunilor de fonetică şi fonologie cu copiii preşcolari (Silaba; Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe; Accentul)
- Strategii de abordare a noţiunilor de morfologie şi sintaxă cu copiii preşcolari
- Părţile de vorbire (definiţie, clasificare, funcţii sintactice) Părţile de propoziţie (definiţie, clasificare)
- Propoziţia şi felul propoziţiilor
- Fraza şi felul propoziţiilor în frază
- Strategii de abordare a noţiunilor de vocabular cu copiii preşcolari
- Sensul cuvintelor
- Familii de cuvinte
Relaţii semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime, paronime)
- Îmbogăţirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)
4.Didactica oralului
- Strategii de învăţare şi exersare a ascultării active la preşcolari
- Strategii de învăţare şi exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada preşcolarităţii (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul, rimele, interviul)
5.Evaluarea
- Tipuri de evaluare folosite în învăţământul preşcolar (evaluarea iniţială, evaluarea continuă, evaluarea sumativă)
- Metode, tehnici şi instrumente tradiţionale şi alternative de evaluare folosite în învăţământul preşcolar (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, lucrarea colectivă, observarea sistematică a comportamentului copiilor, chestionarul, fişa de evaluare, interviul, fişa de observaţie etc.)
- Rolul educatoarei în procesul de evaluare a copilului preşcolar.
6.Managementul clasei
- Organizarea activităţilor didactice în grădiniţa de copii (activităţi comune, activităţi alese, jocuri, activităţi opţionale, extinderi). Clasificare, forme specifice de organizare.
- Construirea mediului educaţional, activ - stimulativ - funcţional, din perspectiva noii abordări educaţionale a activităţii instructiv-educative în grădiniţa de copii
- Gestionarea situaţiilor conflictuale
7.Didactica activităţilor instructiv-educative din învăţământul preşcolar. Curriculum şi proiectare didactică
7.1.Didactica desfăşurării principalelor categorii de activităţi instructiv-educative:
- Activităţile de educarea limbajului;
- Activităţile matematice;
- Activităţile de cunoaşterea mediului;
- Activităţile artistico-plastice;
- Activităţile de educaţie muzicală;
- Activităţile practice;
- Activităţile de educaţie pentru societate;
- Activităţile de educaţie fizică;
- Activităţile liber-alese;
- Activităţile opţionale;
- Extinderile.
7.2.Jocul - principala formă de activitate în grădiniţa de copii
7.3.Forme de realizare a obiectivelor activităţilor
- Organizarea activităţilor cu grupa întreagă, cu grupuri mici şi individual;
- Convorbirea, jocul didactic, jocul logic, lectura după imagini, povestirea, lectura educatoarei, jocul-exerciţiu, observarea etc.
7.4.Proiectarea activităţii didactice
Cerinţe ale unei proiectări eficiente
- Variante de proiectare didactică a activităţilor, în viziune integrată (metoda proiectelor la vârstele timpurii, activităţi bazate pe inteligenţe multiple) - Etapele proiectării didactice
- Structura proiectului de activitate didactică
8.Colaborarea grădiniţei cu alte medii educative
- Colaborarea grădiniţă-familie. Consilierea şi educaţia părinţilor
- Colaborarea grădiniţă-şcoală.
- Colaborarea grădiniţei cu alte instituţii/persoane din comunitate.
(3)CONŢINUTURI pentru domeniul literatura română
- Genul liric - lirica populară
Cântecul de leagăn
- Proverbe, zicători, ghicitori
Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători)
- Genul liric - lirica cultă
- Elena Farago - "Căţeluşul şchiop", "Gândăcelul", "Pedeapsa mâţei", "Doi fraţi cuminţi"
- George Coşbuc - "Iarna pe uliţă", "La oglindă", "Povestea gâştelor", "La Paşti", "Vine ploaia", "Sosirea rândunicii"
- George Topârceanu - "Rapsodii de toamnă", "Rapsodii de primăvară", "Balada unui greier mic"
- Mihai Eminescu - "Revedere", "Scrisoarea III", "Somnoroase păsărele"
- Otilia Cazimir - "Pentru tine, primăvară", "Gospodina", "Scrisoare", "Baba Iarnă intră-n sat", Uite, vine Moş Crăciun", "Furnica"
- Tudor Arghezi - "Zdreanţă", "Tâlharul pedepsit", "Iscoada", "O furnică"
- Vasile Alecsandri - "Primăvara", "Iarna", "Hora Unirii"
- Genul epic
- Barbu Şt. Delavrancea - "Bunicul", "Bunica"
- Emil Gârleanu - "Căprioara", "Când stăpânul nu-i acasă"
- Ion Creangă - "Amintiri din copilărie", "Povestea lui Harap-Alb", "Capra cu trei iezi", "Fata babei şi fata moşului", "Ursul păcălit de vulpe", "Punguţa cu doi bani"
- Ion Luca Caragiale - "Vizită", "Dl.Goe", "Bubico"
- Ion Alexandru Brătescu Voineşti - "Puiul"
- Ioan Slavici - "Doi feţi cu stea în frunte"
- Mihail Sadoveanu - "Dumbrava minunată"
- Petre Dulfu - "Isprăvile lui Păcală"
- Petre Ispirescu - "Prâslea-cel-voinic", "Greuceanu" Basme populare
Legende populare
Genul dramatic
- Ion Luca Caragiale - "O scrisoare pierdută"
- Barbu Şt. Delevrancea - "Apus de soare"
BIBLIOGRAFIE
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Călinescu, G. - Istoria literaturii de la origini până în prezent, Ed.Minerva, Bucureşti, 1982
Cioculescu, Şerban; Steinu, Vladimir şi Vianu, Tudor - Istoria literaturii române moderne, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1985
Piru, Al. - Istoria literaturii române de la început până azi, Ed.Univers, Bucureşti, 1981
*** Gramatica limbii române, vol. I, II, Ed.a II-a, Ed.Academiei, Bucureşti, 1966
*** îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, Ed.Academiei, Bucureşti, 2001
Avram, Mioara - Gramatica pentru toţi, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1997
Coteanu, Ion - Limba română contemporană, E.D.P., Bucureşti, 1985
Coteanu, Ion - Gramatica de bază a limbii române, Ed.Albatros, Bucureşti, 1982
Manualele de literatură română (clasele IX-XII) pentru şcoli normale
METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII
Barbu, Hristu şi colaboratorii - Pedagogie preşcolară - Didactica (manual pentru şcoli normale clasa a XI-a), E.D.P., Bucureşti, 1993
Barta, Andrei şi Dragomir, Petrică - Deprinderi motrice la preşcolari, Ed. V&I Integral, Bucureşti, 1995
Bizdună, Maria şi Alexandrina Neagu - Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari, Ed.PROGnosis, Bucureşti, 2000
Breben, Silvia şi Matei, Elena - Cunoaşterea mediului - ghici pentru învăţământul preşcolar, Ed. Radical, Craiova, 2001
Cucoş, Constantin - Pedagogie generală, Ed.Polirom, Iaşi, 2000 Cerghit, Ioan (coord.) - Curs de pedagogie, T.U.B., Bucureşti, 1998
Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E.,Vlăsceanu, L. - Didactica (manual pentru clasa a X-a, şcoli normale), EDP, Bucureşti, 1995
Dumitrana, Magdalena - Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, vol. I şi II, Ed. Compania, Bucureşti, 1999, 2001
Dumitrana, Magdalena - Activităţile matematice în grădiniţă - ghid practic, Ed.Compania, Bucureşti, 2002
Dumitrana, Magdalena - Copilul, familia şi grădiniţa, Ed.Compania, Bucureşti, 2000
Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta şi Breben, Silvia -Activităţi bazate pe inteligenţe Multiple, Ed.Reprograph, Craiova, 2002
Ionescu, Miron - Clasic şi modern în organizarea lecţiei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972
Kolumbus, E.S. - Didactica preşcolară ("It is tomorrow yet? " - titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Ed. V&I Integral, Bucureşti, 1998
Landsheere, G. şi Landsheere V. -Definirea obiectivelor educaţionale (trad.), E.D.P. Bucureşti, 1979
Mitu, Florica - Metodica activităţilor de educare a limbajului, Ed.Pro Humanitas, Bucureşti, 2000
Păişi, Lăzărescu, Emilia şi Ezechil, Liliana- Laborator preşcolar, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2001
Popa, Valerica - Activităţile de educaţie plastică în grădiniţă, Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2000
Preda, Viorica- Copilul şi grădiniţa, Ed.Compania, Bucureşti, 1999
Preda, Viorica- Educaţia pentru ştiinţă, Ed.Compania, Bucureşti, 2000
Rafailă, Elena - Educarea creativităţii la vârsta preşcolară, Ed.Aramis, Bucureşti, 2003
Voiculescu, Elisabeta - Pedagogie preşcolară, Ed.Aramis, Bucureşti, 2001
Voiculescu, Florea - Elaborarea obiectivelor educaţionale. Teorie, cercetări, aplicaţii, Ed. Imago, Sibiu, 1995
Vrăşmaş, Adina, Ecaterina - Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed.Aramis, Bucureşti, 2002
*** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2000
*** Documentar metodic, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2001
*** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2002
*** Grădiniţa, altfel, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2003
SECŢIUNEA 2:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE
INSTITUTORI/ ÎNVĂŢĂTORI
(absolvenţi ai Şcolilor Normale şi ai Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori)
Obiective generale:
- Actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, de metodica specialităţii şi de psihopedagogie
- Dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea curriculumului, a strategiilor didactice şi a evaluării performantelor şcolare
- Dezvoltarea unor competenţe corespunzătoare privind abordarea logico-funcţională a conţinuturilor învăţării
Competenţe de specialitate, psihopedagogice şi metodice:
- Aprofundarea conţinutului ştiinţific al disciplinelor de examen
- Actualizarea şi operaţionalizarea cunoştinţelor de specialitate şi de didactică a specialităţii
- Selectarea şi aplicarea creativă a cunoştinţelor de didactică a specialităţii în soluţionarea pedagogică a unor situaţii
- Valorificarea conţinutului disciplinelor de examen sub raportul valorilor şi al atitudinilor;
- Utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală
- Asimilarea elementelor cu relevanţă pentru specialitate din domeniul ştiinţelor educaţiei
- Însuşirea teoriei şi metodologiei studierii personalităţii copilului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Competente specifice
- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor scrise:
* redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare: eseu structurat şi nestructurat, rezumat, analiză;
* utilizarea registrelor stilistice diferite în funcţie de contextul comunicaţional; * respectarea normelor ortografice, de punctuaţie, morfosintactice.
- Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare:
* identificarea şi analiza principalelor componente de ordin structural, specifice textului narativ (construcţia subiectului, compoziţie, personaje, limbajul prozei narative), liric (elemente de compoziţie, imaginar poetic, figuri de stil, elemente de versificaţie) şi dramatic (subiect, compoziţie, personaje, limbajul textului dramatic);
* aplicarea conceptelor operaţionale în analiza textelor narative, lirice şi dramatice.
- Argumentarea în scris a opiniilor personale asupra unui text literar:
* încadrarea unui text narativ, liric, dramatic într-o anumită categorie (basmul cult, nuvela, romanul; poezia paşoptistă, romantismul, clasicismul, simbolismul, modernismul, neomodernismul, comedia, drama).
* elaborarea unei argumentări scrise, folosind elementele specifice: structuri, conectori, tehnici argumentative.
(1)Literatura română
I.Proză
Basmul cult: Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb
Nuvela:
istorică: Costache Negruzzi - Alexandru Lăpuşneanul fantastică: Mircea Eliade - La ţigănci
socială: Ioan Slavici - Moara cu noroc
Romanul: Ion Creangă- Amintiri din copilărie
Ioan Slavici - Mara
Mihail Sadoveanu - Baltagul
Liviu Rebreanu - Ion sau Pădurea spânzuraţilor
Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
George Călinescu - Enigma Otiliei
Marin Preda - Moromeţii
II.Dramaturgie
Comedia: I. L. Caragiale - O scrisoare pierdută sau O noapte furtunoasă
Drama: Barbu Ştefănescu Delavrancea - Apus de soare
III.Poezie
Vasile Alecsandri - Pasteluri
M.Eminescu - Sara pe deal, Revedere, Luceafărul, Scrisoarea I
Al. Macedonski - Noaptea de decemvrie
G.Bacovia - Plumb, Lacustră
Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Tudor Arghezi -Testament
Nichita Stănescu - În dulcele stil clasic
Notă: Pentru abordarea textului narativ, liric şi dramatic se vor avea în vedere următoarele concepte operaţionale:
PROZA:
acţiune, autor, basm cult, conflict, construcţia subiectului, momentele subiectului, ficţiune, final, modalităţi de caracterizare a personajului literar, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), motiv literar, narator, nuvela, personaj literar, proză, realism, roman, stil direct/ indirect, titlu, temă, vorbire directă/ indirectă
POEZIE:
aliteraţie, antiteză, artă poetica, autor, comparaţie, curent literar, enumeraţie, epitet, eul liric, exclamaţie retorică, hiperbolă, imagine artistică, interogaţie retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metaforă, modernism, motiv literar, repetiţie, refren, romantism, paralelism sintactic, secvenţă poetică, simbol, simbolism, sinestezie, temă, titlu, versificaţie (strofă, vers, măsură metrică, rimă, ritm).
DRAMATURGIE:
act, acţiune, comedie, conflict, construcţia subiectului (intrigă, scenă, relaţii temporale şi spaţiale), dramaturgie, dialog dramatic, dramă, indicaţii scenice, monolog, personaj, replică, scenă, tablou
Bibliografie:
Anghelescu, Mircea, Ionescu, Cristina, Lazărescu, Gheorghe, - Dicţionar de termeni literari. Bucureşti. Gramond, 1995
Petraş, Irina, - Curente literare: mic dicţionar antologic pentru elevi, Bucureşti, Demiurg, 1992.
Petras, Irina, - Figuri de stil: mic dicţionar-antologie pentru elevi, Bucureşti, Demiurg, 1992.
Călinescu G. - Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982
Manolescu N. -Arca lui Noe. vol. I-II, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980, 1981, 1983
Manolescu N. - Despre poezie, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1987
Simion Eugen - Scriitori români de azi, Ed. Cartea Romaneasca, Bucureşti, 1974, 1989
Călinescu G. - Ion Creangă. Viaţa şi opera E.P.L., Bucureşti, 1964
Călinescu G. - Opera lui Mihai Eminescu E.P.L., Bucureşti, 1969
Călinescu G. - Universul poeziei. Ed. Minerva, Bucureşti, 1974
Cioculescu, Şerban, Streinu, Vladimir, Vianu, Tudor - Istoria literaturii române moderne. Ed. Eminescu, Bucureşti, 1985
(2)Limba română
I.Limbă şi comunicare
Funcţiile limbajului
Stilurile funcţionale ale limbii
Comunicarea orală şi scrisă
II.Fonetică şi fonologie
Noţiuni generale
Principiile ortografiei limbii române
Aspecte funcţionale. Silaba. Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe. Accentul
Particularităţi fonetice ale limbii române
Abateri de la normă şi corectarea lor
III.Lexicologie şi semantică
Relaţii semantice: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia
Sensul corect al cuvintelor; neologismele
Mijloace de îmbogăţire a vocabularului
IV.Morfologie
Noţiuni generale
Substantivul (felul, numărul, genul, declinarea, funcţiile sintactice, locuţiunile substantivale)
Articolul. Felurile articolului
Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor
Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politeţe. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de întărire şi adjectivul pronominal de întărire. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Pronumele relativ şi interogativ şi adjectivul pronominal interogativ şi relativ. Pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât. Pronumele şi adjectivul negativ. Funcţiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor
Numeralul. Clasificare. Funcţii sintactice. Ortografiere şi ortoepie
Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale şi impersonale. Locuţiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcţii sintactice. Valori stilistice ale verbelor
Adverbul. Clasificare. Grade de comparaţie. Locuţiuni adverbiale. Funcţii sintactice.
Ortografierea adverbelor şi a locuţiunilor adverbiale
Prepoziţia. Clasificare. Regimul cazual al prepoziţiilor
Conjuncţia. Clasificarea conjuncţiilor. Conjuncţii corelative. Locuţiuni conjuncţionale
Interjecţia. Clasificarea interjecţiilor. Funcţii sintactice. Topica şi punctuaţia. Valori expresive ale interjecţiilor
V.Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziţia. Criterii de clasificare. Felul propoziţiilor.
Fraza. Felul propoziţiilor în fraza. Rolul elementelor de relaţie în frază
Subiectul/ Propoziţia subiectivă
Predicatul/ Propoziţia predicativă
Atributul/ Propoziţia atributivă
Complementul direct/Propoziţia completivă directă
Complementul indirect/Propoziţia completivă indirectă
Complementul circumstanţial de loc/ Propoziţia circumstanţială de loc
Complementul circumstanţial de timp/ Propoziţia circumstanţială de timp
Complementul circumstanţial de cauză/Propoziţia circumstanţială de cauză
Complementul circumstanţial de scop/Propoziţia circumstanţialăde scop
Complementul circumstanţial de mod/ Propoziţia circumstanţială de mod
Complementul circumstanţial condiţional/ Propoziţia circumstanţială condiţională
Complementul circumstanţial consecutiv/ Propoziţia circumstanţială consecutivă
Complementul circumstanţial concesiv/ Propoziţia circumstanţială concesivă
VI.Punctuaţia. Folosirea semnelor de punctuaţie
Ortografie. Semnele ortografice şi folosirea lor. Scrierea corectă a cuvintelor
Bibliografie:
***Gramatica limbii romane, vol. I,II, Ed. a II-a, Edit. Academiei, Bucureşti, 1966
***îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie. Bucureşti, Editura Academiei, 1983
***Sinteze de limba română (coord. Theodor Hristea), E.D.P., Bucureşti,1984
Avram Mioara, Gramatica pentru toţi. Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997
Coteanu Ion, Limba română contemporană. E.D.P., Bucureşti, 1985
SECŢIUNEA 3:METODICA PREDĂRII LIMBII ROMÂNE
Reforma curriculară în învăţământul primar
1.Conceptul de curriculum
2.Finalităţile învăţământului primar
3.Obiectivele ciclurilor curriculare ale învăţământului primar
I.CURRICULUMUL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
1.Didactica limbii şi literaturii române în contextul perfecţionării şi modernizării învăţământului primar
2.Strategii didactice în studiul limbii şi literaturii române în învăţământul primar
3.Dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare, orală şi scrisă - obiectiv central al studiului limbii şi literaturii române în clasa I; aspecte metodologice
4.Ciclul curricular "Achiziţii fundamentale" şi principiul continuităţii în realizarea obiectivelor - cadru ale studiului limbii şi literaturii române
5.Formarea capacităţii de citire/ lectură în clasa I
6.Procesul scrierii în clasa I
7.Tehnicile muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltării capacităţii de receptare a mesajului scris
8.Formarea capacităţii de receptare a mesajului scris, rod al efortului intelectual propriu al elevilor
9.Consolidarea şi sistematizarea în procesul formării capacităţii de receptare a mesajului scris
10.Creativitate şi comunicare prin studiul limbii şi literaturii române
11.Formarea capacităţii de comunicare, orală şi scrisă
12.Elemente de construcţie a comunicării
13.Elemente de proiectare a activităţii didactice
14.Evaluarea educaţională şi evaluarea performanţelor/ a rezultatelor şcolare
15.Relaţia dintre curriculum şi evaluare
16.Metode şi instrumente de evaluare
17.Elaborarea şi administrarea testelor scrise
18.Tipologia itemilor
Bibliografie:
***Proqrame şcolare pentru învăţământul primar. Comisia Naţională pentru Curriculum, Ed. Corint, Bucureşti, 1998
Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E., Vlăsceanu, I.-Didactica-(manual pentru clasa a X-a, şcoli normale), E.D.P., Bucureşti,1995
Landsheere, G. şi Landsheere V. - Definirea obiectivelor educaţionale (trad.), E.D.P. Bucureşti, 1979
Landsheere, G.- Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. Bucureşti, E.D.P.,1975
Parfene, C. - Compoziţiile în şcoală - E.D.P., Bucureşti, 1980
Şerdean, I. - Metodica predării limbii române la clasele I-IV - Corint, Bucureşti, 2002
*** Colecţia revistei învăţământul primar, Ed. Discipol, Bucureşti, 1998, 1999, 2000, 2001,2002,2003
Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Neacşu I. - Instruire şi învăţare. Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1990
Stoica A. - (coordonator) Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. ProGnosis, Bucureşti, 2001
Stoica A. - Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Ed Humanitas Educaţional, 2003
Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăţătorilor - Curriculum pentru clasele I şi a II-a, M.E.N.- Centrul de formare din învăţământul preuniversitar, Bucureşti, 2003
*** Ghidurile de evaluare pe discipline, MEC - SNEE, 2000, 2001
*** Ghidurile de curriculum pe discipline, MEC - SNEE, 2000, 2001
SECŢIUNEA 4:
[textul din anexa 2, capitolul 7, sectiunea 4 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 5:
[textul din anexa 2, capitolul 7, sectiunea 5 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 6:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ
Profesori
NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru ocuparea posturilor vacante în învăţământ la limba şi literatura rusă maternă se adresează profesorilor absolvenţi de învăţământ superior de lungă durată. A fost revizuită cu scopul corelării ei cu Planul - cadru de învăţământ şi curriculum naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc.
Această corelare se reflectă totodată atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei.
Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice şi demonstrative.
De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psihopedagogice specifice diferitelor vârste; teme care vizează activitatea extracurriculară şi activitatea de consiliere ŞI orientare.
Programa pentru examenul de ocuparea posturilor vacante în învăţământ cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate şi pentru didactica acesteia.
LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ
(A)PROBLEME DE LIMBĂ RUSĂ
1.Elemente de dialectologie cu referire specială la graiurile ruşilor -lipoveni din România.
2.Fonetică şi fonologie.
Sistemul fonetic şi fonologie al limbii ruse. Ortoepia rusă.
3.Lexicologie şi semantică
- Cuvântul ca unitate lingvistică de bază Sensul cuvântului. Polisemie
- Tipuri de sensuri lexicale
- Metode şi procedee moderne de analiză a sensului Sinonime, antonime, omonime. Vocabularul activ şi pasiv
Lexicul rus ca sistem deschis (fond original şi elemente de împrumut; neologisme, arhaisme; vocabularul în plan teritorial şi social.
4.Frazeologie
- Criterii de clasificare
- Echivalenţe, echivalenţe parţiale, nonechivalenţe frazeologice ruso-române
5.Morfo-sintaxa
- Criterii de clasificare a părţilor de vorbire
- Categoriile gramaticale şi lexico-gramaticale ale substantivului
- Criterii de delimitare a claselor de adjective
- Particularităţile formelor scurte ale adjectivelor
- Gradele de comparaţie sintetice şi analitice
- Speciile de pronume: criterii de clasificare
- Clasele numeralului
- Paradigmatica verbului: timpuri, moduri, diateze,persoane.
- Aspectul verbal şi modalităţile acţiunii. Posibilităţi de a le echivala în limba română.
- Verbe de mişcare unidirecţionale şi pluridirecţionale, prefixate şi neprefixate.
- Participiu şi gerunziu ca forme verbale.
- Clasificarea adverbului.
- Clasele de cuvinte auxiliare.
- Structura propoziţiei: monomembre şi bimembre.
- Exprimarea relaţiilor temporale, spaţiale " instrumentale, condiţionale, concesive, cauzale, finale, constitutive, atributive etc.
- Structura frazei.
- Joncţiunea în frază.
- Principii de clasificare a frazei.
- Coordonare şi subordonare în frază.
- Fraze indivizibile şi vizibile.
BIBLIOGRAFIE
Chirilă F. Jvanov A.,Olteanu T., Probleme de dialectologie. Graiuri ruseşti- lipoveneşti din Româma, EUB.,1993
Grammatika russkogo jazika, red. V.V. Vinogradov, E.S.Istrin,vol. I-II Moscova, 1960
Russkaja grammarito, red. N.I.Shvedova,V.V.Lopatin,Moscova, 1990.
Klenina, A.V., Prostoe predlozenie v sovremennom russkomjazyke. Teorija i upraznenija, Moscova 1989.
Formanovskaja, N.I., Sloznoepredlozenie v sovremennom russkomjazyke. Teorija i upraznenija, Moscova, 1989.
Izarenkov, D.I., Bessojuznoe sloznoe predlozenie, Moscova, 1990.
Akimova. P.I.: Novoie v sintaksise sovremennogo russkogo jazyka, Moscova 1990
Fomina. N.I., Sovremennyj russikij, jazyk. Leksikologija. ed. A 3-l,Moscova, 1990.
Janko-Trinikaja.N.A., Russkaja morfologija, Moscova, 1989.
Elemente de gramatică confruntativă a limbilor rusă şi română. Redactori resp.:Ecaterina Fodor, S.Vaimberg, Bucureşti, TUB., 1983,1985.
Evseev Ivan (coordonator, Limba rusă contemporană, Bucureşti - 1982.
Fodor, Ecaterina, Limba rusă literară contemporana (Fonetică, fonologie, formarea cuvintelor, Ed. A 3-a, Bucureşti - TUB,1983.
Gheorghiu, Mircea, Limba rusă contemporană. Morfologie, Ed.a 3-a, Bucureşti, TUB 1989
Pedestraşu, Anatol, Limba rusă contemporană. Sintaxa propoziţiei, EUB., 1994
Chirila, Feodor, Limba rusa contemporana. Sintaxa frazei EUB - 1994.
Prelegeri de limbă şi literatură rusă destinate cursurilor de perfecţionare, coordonator:Ion Oiţă, Ecaterina Fodor, Virgil Şoptereanu, Victor Vascenco, Solomon Vaimberg, vol. I-IV. Bucureşti, T.U.B .. ,1983-1988.
Filologie rusă, coordonatori: Solomon Vaimberg, vol. I-XIII., Bucureşti, TUB., 1975-1998.
Se vor consulta, de asemenea, periodicele: " Russkji jazyk za rubezom ", "Limbile moderne în şcoală ".
(B)PROBLEME DE LITERATURA RUSA
1.Folclor literar rus
2.Curente şi orientări în literatura rusă din prima jumătate a sec. Al XIX -lea.
3.Romantismul. Reacţia antiromantică. "Scoala naturala ".
4.A.S.Puskin - lirica, poemele epice (" Ţiganii ", " Călăreţul de aramă ", romanul în versuri " Evgheni Oneghin ". Rolul lui Puşkin în dezvoltarea limbii ruse literare şi a literaturii ruse moderne. Ecoul creaţiei puşkiniene în cultura română exegeza operei sale în România.
5.M.I.Lermontov - lirica, poemul " Demonul ". Romanul " Un erou al timpului nostru ".
6.F.M.Dostoievski - creator al romanului psihologic, psihanalitic, polifonic: "Crimă şi pedeapsă". " Fraţii Karamazov". Concepţiile estetico-filosofice ale scriitorului. Rezonanţa universală a operei dostoievskiene.
7.L.N.Tolstoi - tipologia structurilor narative. Romanul "Război şi pace" - structură, compoziţie, gen. Filosofia istoriei. Romanul " Anna Karenina " - structură, compoziţie, stil. Tezele filosofice fundamentale ale lui L.N.Tolstoi: teoria "non-violenţei" şi a " autoperfecţionării ". Rezonanţa universală a operei lui Tolstoi.
8.A.P.Cehov - nuvelistica: " Profesorul de literatură ", " Casa cu mezanin ", "Ionîci ", " Omul în carapace ". Modernitatea şi dimensiunea simbolică a povestirilor. Dramaturgia lui Cehov: " Pescăruşul ", " Unchiul Vanea ", " Trei surori ", " Livada cu vişini "
9.S.A.Esenin - motivele liricii lui Esenin. Poetica lui Esenin.
10.M.A.Şolohov - romanul "Donul liniştit". Destinul individual şi destinul istoric în roman. Structura şi stilul romanului.
BIBLIOGRAFIE
N.Roşianu, Folclor literar rus, TUB,
A.Kovacs, Istorija russkoj literatury XIX veka, TUB, 1986.
T.Nicolescu, Istorija russkoj literatury konca XIX- nacala XX vekov, TUB., 1979,
V Şoptereanu " Istorija russkoj literatury konca XIX- nacala XX vekov, TUB., 1982,
L.Teodorescu, Prelegeri de literatura rusă modernă, TUB., 1981
*** Istorija russkoj literatury XIX veka, vol. I-II, red. S.M.Petrov, Moskova, 1983
A.Balan, A.Dobre, Poezia sovietica rusa. Lirica. Antologie,. TUB., 1981
L.Cotorcea, Lirica lui Lermontov, Editura Junimea, Iaşi, 1984
A.Dobre, Serghei Esenin, Textul lumii, TUB., 1984
A.Dobre. Teme şi variaţiuni, EUB., 1994
A.Grijiţki, Romantismul rus (Poezia), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975
A.Kovacs, Poetica lui Dostoievski, Bucureşti, 1987
V.Şoptereanu, D.Balan, Russkaja poezia konca XIX- nacala XX vekov. Antologie, TUB., 1976
L.Teodorescu, Dramaturgia lui Cehov, Editura Univers, Bucureşti, 1972
A.S. Puskin în contextul cultural romanesc coordonator Virgil Şoptereanu, TUB., 1984
Ce este literatura? Şcoala formală rusă. Antologie şi prefaţă de Mihai Pop, Editura Univers, Bucureşti, 1984.
METODICA PREDĂRII LIMBII RUSE MATERNE
NOTĂ DE PREZENTARE
În ceea ce priveşte metodica predării limbii ruse (materne) programa urmăreşte, împreună cu disciplinele pedagogice, perfecţionarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea sporirii eficienţei predării limbii ruse în învăţământul gimnazial, contribuie într-o viziune integratoare alături de cursurile de limbă, literatură şi civilizaţie, la desăvârşirea competenţei lor profesionale.
COMPETENŢE PSIHOPEDAGOGICE ŞI METODICE
- Înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan;
- Prelucrarea, transformarea, adaptarea şi dezvoltarea conţinutului prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice;
- Realizarea sistemelor corelaţiilor între conţinuturile asimilate;
- Asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale;
- Înţelegerea genezei psihicului copilului şi tânărului.
CONŢINUTURI METODICE
- Formarea competenţei de comunicare orală şi în scris, obiectiv fundamental în procesul de predare/învăţare a limbii ruse în şcoala noastră. Fundamentare ştiinţifică.
- Selectarea funcţională a materialului lexico-gramatical. Tipurile de exerciţii pentru formarea deprinderilor de limbă.
- Predarea lexicului în strânsă legătură cu celelalte niveluri ale limbii. Procedee de semantizare. Sistemul de exerciţii pentru activarea vocabularului şi dezvoltarea vorbirii.
- Particularităţi specifice predării limbii ruse materne la clasele I-IV: corelarea deprinderilor lingvistice dialectale şi aducerea lor la standardul limbii literare etc.
- Limba standard- limbaje de specialitate. Metode şi procedee de abordare a textului de specialitate.
- Interdisciplinaritatea în predarea limbii ruse. Modalităţi de folosire a elementelor de cultură şi civilizaţie rusă în procesul de predare/învăţare a limbii ruse.
- Tehnici de transmitere şi fixare a cunoştinţelor de limbă îi cultură rusă, precum şi a elementelor specifice spiritualităţii ruşilor-lipoveni.
- Formarea deprinderilor de scriere. Procedee de predare a alfabetului rus.
- Jocul didactic: funcţiile, tipologia şi avantajul în predarea/învăţarea limbii ruse.
- Lecţia - forma de bază a predării limbii ruse. Structura lecţiei de limba rusă
- Operaţionalizarea obiectivelor, conţinutul, succesiunea secvenţelor lecţiei.
- Sistemul de lecţii.
- Pregătirea profesorului pentru lecţie. Dezvoltarea motivaţiei pentru studiul limbii ruse materne.
- Organizarea activităţilor extraşcolare; cercuri lectură, de vorbire, de traducere, de însuşire şi studiere a obiceiurilor specifice ruşilor - lipoveni, de muzică etc.
- Evaluarea: Metode şi procedee de evaluare şi rolul lor în reglarea procesului de instruire.
BIBLIOGRAFIE
Chirilă, F., Caracterul formativ al contrastelor etnologice în predarea limbii ruse, în "Limbi moderne în şcoală", vol. II, 1983.
Chirilă F., Voprosy semantizacii leksiki, în "Prelegeri de limbă şi literatură rusă", vol. II, 1985.
Chirilă, F., Intonacionnye konstrukcii russkogo jazyka, în "Prelegeri de limba şi literatura rusă", vol. III, 1988.
Chirilă, F., Obucenie jazyku specialnosti, în "Prelegeri de literatură rusă, vol. IV, 1989.
Chirilă, F., Flămînzeanu, Florica, Izbăşescu, Rafila, Ucebnyj kontrol i ocenka znanij, navykov i umenij ucascihsja po russkomu jazyku, în "Filologie rusă", vol. XII, 1991.
Marinescu, M., Chirilă, F., Metodica predării limbii ruse, Bucureşti, 1993.
Mitrofanova, O.D., Kostomarov, V.G., Metodika prepodavanija russkogo jazyka kak inostrannogo, Moscova, 1990
Kostomarov, V.G., Mitrofanova, O.D., Metodiceskoe rukovodstvo dlja prepodavatelej russkogo jazyka inostrancam, Moscova, 1988.
SECŢIUNEA 7:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ
SUBSECŢIUNEA 1:Învăţători, educatoare
(1)_
I.LIMBĂ ŞI STIL
1.Limba ca sistem de semne. Procesul comunicării prin limbaj.
2.Stilul. Particularităţile stilului).
3.Originea şi dezvoltarea limbii sârbe. Dialecte şi graiuri de pe teritoriul României.
4.Vorbirea directă şi vorbirea indirectă.
II.PUNCTUAŢIE ŞI ORTOGRAFIE
Principiile ce stau la baza ortografiei
Semne de punctuaţie şi ortografie. Funcţionalitatea semnelor de punctuaţie şi a semnelor ortografice.
III.VOCABULARUL
Noţiuni generale: vocabularul ca totalitate a cuvintelor limbii sârbe; vocabular fundamental şi masa vocabularului. Sensul cuvintelor. Sens propriu şi sens figurat. Relaţii semantice între cuvinte (sinonimie, omonimie, antonimie).
Îmbogăţirea vocabularului (mijloace interne: derivare, compunere; mijloace externe: împrumut, calc lingvistic).
IV.FONETICĂ ŞI FONOLOGIE
Fonetica. Reprezentarea grafică a sunetelor. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. Particularităţile fonetice ale limbii sârbe. Asimilarea după sonoritate şi locul de formare. Palatalizarea şi sibilarizarea consoanelor. Iodizarea consoanelor. Trecerea lui i în o.
V.MORFOLOGIA
Obiectul morfologiei. Părţile de vorbire. Părţile de vorbire flexibile. Substantivul, categorii lexicale, gramaticale, morfologice. Declinarea substantivelor. Formele cazuale. Adjectivul, categorii lexicale şi gramaticale. Adjective determinate şi nedeterminate. Grade de comparaţie. Pronumele şi categoriile de pronume în limba sârbă. Numeralul, flexiunea şi categorii de numerale. Verbul. Moduri şi timpuri verbale. Aspectul verbal. Adverbe, clasificare şi comparaţie. Prepoziţii, interjecţii, conjuncţii şi particule.
VI.SINTAXA
Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Coordonare şi subordonare. Categorii de propoziţii coordonate şi subordonate.
BIBLIOGRAFIE
Pravopis srpskoga knjizevnog jezika, Matica srpska, Novi Sad, izradili M. Pesikan, M. Pizurica, J. jerkov, 1994.
Mihailo Stefanovic, Savremeni srpskohrvatski jezik, I, II, Beograd, 1994.
Gramatika srpskog jezika za srednje skole, Z. Stanojcic, Lj. Popovic, Beograd, 1996.
Milan Vujaklija, Leksikon stranih reci i izraza, Beograd, 1972.
Recnik knjizevnih termina, Nolit. Beograd, 1985.
(2)LITERATURA SÂRBA
I.NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ
Noţiunea de opera literară, limbajul poetic, imaginea poetică, subiectul, compoziţia, personajul. Noţiuni de metrică şi prozodie necesare analizei textelor poetice în ciclul primar.
Genurile literare. Principalele specii literare.
II.LITERATURA POPULARĂ.
Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloSke, obredne, prigodne, ljubavne, Saljive). Lirsko-epske pesme (Hasanaginica).
Epske pesme. Pretkosovski ciklus (Zidanje Skadra). Kosovski ciklus (Car Lazar i carica Milica). Pokosovski ciklus (Bolani Dojcin). Ciklus Kraljevica Marka (Kraljevic Marko pije uz ramazan vino). Hajducko-uskocki ciklus (Starina Novak i knez Bogosava). Ciklus za oslobodjenje Srbije i Crne Gore (Pocetak bune protiv dahija).
Narodne pripovetke- opSti prikaz (Ero i Turcin, U cara Trojana kozje uSi).
Krace narodne umotvorine (zagonetke, poslovice, pitalice).
III.LITERATURA MEDIEVALA.
Sveti Sava - zivot i prosvetiteljsko delo.
IV.ILUMINISMUL.
Dositej Obradovic - zivot i prosvetiteljsko delo (eivot i prikljucenija, Basne).
V.CLASICISMUL şi PREROMANTISMUL.
Jovan Stenja Popovic - zivot i knjizevni rad (Pokondirena tikva).
VI.ROMANTISMUL.
Vuk Stefanovic Karadjic - zivot i knjizevni rad. Borba za reformu jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina. Petar Petrovic NjegoS - zivot i knjizevni rad (Gorski vijenac). Branko Radicevie - zivot i pesnicko delo (Djacki rastanak). Djura JakSic - zivot i knjizevni rad ( Na Liparu). Jovan Jovanovic Zmaj - zivot i knjizevni rad (Djulici). Decije pesme.
VII.REALISMUL.
Vojislav Ilic - zivot i pesnicki rad (U poznu jesen). Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti). Stevan Sremac (Pop Cira i pop Spira). Radoje Domanovic (Danga). Borisav Stankovic (Necista krv). Petar Kocic (Jazavac pred sudom). Branislav NuSic (Gospodja ministarka).
VIII.PARNASIANISMUL şi SIMBOLISMUL.
Aleksa aantic (Mi znamo sudbu). Jovan Ducic (Jablanovi). Milan Rakic (Na Gazi Mestanu).
IX.LITERATURA SECOLULUI XX.
MiloS Crnjanski - zivot i knjizevni rad (Seobe). Ivo Andric - zivot i knjizevni rad (Most na eepi). Desanka Maksimovic - zivot i pesnicko delo (Strepnja, Krvava bajka). Veljko Petrovic (Ratar). Branko Copic (BaSta sljezove boje). Dobrica Cosic (Koreni). Vasko Popa (Kora). Stevan Raickovic (Kamena uspavanka). Srpska knjizevnost u Rumuniji -opSti prikaz.
BIBLIOGRAFIE
***- Udzbenici za srednje Skole, za IX, X, XI,XII razred, BukureSt, 1997.
Jovan Deretic, Istorija srpske knjizevnosti, Beograd, 1983.
Milan KaSanin, Srpska knjizevnost u srednjem veku, Beograd, 1975.
Milorad Pavic, Istorija srpske knjizevnosti klasicizma i predromantizma, Beograd, 1979.
P.Palavestra, Istorija moderne srpske knjizevnosti, Beograd, 1986.
P.Palavestra, Posleratna srpska knjizevnost (1945-1970). Beograd, 1972.
Sveta Lukic, Savremena jugoslovenska literatura, Beograd, 1968.
M.Popovic, Istorija srpske knjizevnosti. Romantizam. I-III, Beograd, 1968-1972.
SUBSECŢIUNEA 2:DIDACTICA GENERALĂ şi METODICĂ. Pentru învăţători
I.NASTAVA POCETNOG CITANJA I PISANJA.
Pojam i znacenje pocetnog citanja i pisanja. Ciljevi i zadaci pocetmog citanja i pisanja. PedagoSki zahtevi u nastavi pocetnog citanja i pisanja. Metode i postupci u nastavi pocetnog citanja i pisanja. Prethodna ispitivanja (Metodika ispitivanja). Struktura nastave pocetnog citanja i pisanja. Pripreme za citanje i pisanje (Predbukvarski period): vizuelne vezbe ili vezbe u posmatranju, akusticke vezbe ili vezbe u sluSanju, prepricavanje i pricanje, opisivanje, vezbe artikulacije, razumevanje i usvajanje pojma recenice, razumevanje i usvajanje pojma reci, razumevanje i usvajanje pojma glasa, analiticka vezbanja, sinteticka vezbanja, globalno citanje, motoricke vezbe (pripreme za pisanje). Ucenje citanja i pisanja (Bukvarski period). Raspored ucenja pocetnog citanja i pisanja (odvojeno ucenje citanja i pisanja, uporedno ucenje citanja i pisanja, kombinovano ucenje citanja i pisanja). Postupci obrade slova (monografski, grupni, kompleksni). Faktori koji uticu na izbor postupka.
II.CITANJE I VRSTE CITANJA.
Izrazajne vrednosti citanja (artikulacija, dikcija, intonacija, ritam, tempo, pauza, jacina glasa, vizuelni kontakti sa sluSaocem, diskretnost gestova I mimike). Vrste citanja (glasno, tiho, logicno, izrazajno, horsko, usmereno, diferencirano, po ulogama, istrazivacko, fleksibilno, kriticko, stvaralacko).
III.OBRADA UMETNICKOG TEKSTA.
Posebni principi u nastavi knjizevnosti ( princip uslovnosti, princip metodicke adekvatnosti, princip jedinstva analize I sinteze). Metodicka struktura casa obrade umetnickog teksta. OpSti model obrade umetnickog teksta (emocionalno-intelektualna priprema, najava nastavne jedinice, izrazajno citanje, lokalizovanje teksta glasno, tiho I izrazajno citanje, tumacenje nepoznatih reci I izraza, razgovor o neposrednom dozivljaju I utiscima, analiza teksta), obrada knjizevnog lika, jezik
I stil, samostalni I stvaralacki rad ucenika, domaci zadatak. Obrada teksta na osnovu plana. Obrada teksta pomocu istrazivackih zadataka. Posebni modeli obrade umetnickog teksta. Obrade lirske pesrne. Obrade epske pesme. Obrade bajke. Obrade basne.
IV.USMENO I PISMENO IZRAeAVANJE.
Usmeno izrazavanje (prepricavanje, pricanje, opisivanje, izveStavanje, kazivanje napamet naucenih tekstova, vezbanje razgovaranja, ostali oblici usmenog izrazavanja); Pismeno izrazavanje (prepisivanje, diktat, pisani sastavi, informativno-poslovni sastavi, jezicke vezbe).
V.NASTAVA GRAMATIKE I PRAVOPISA.
Zadaci nastave gramatike i pravopisa; Diferencijalna (razlikovna) gramatika; Principi u nastavi gramatike (princip naucnosti, princip vaspitnosti, princip primerenosti, princip teksta, princip ociglednosti, princip zanimljivosti, princip stvaralaStva ucenika, princip postupnosti); Indukcija i dedukcija kao nacin saznanja; Modeli metodicke organizacije casa.
VI.POZORIaTE, FILM I TELEVIZIJA U NASTAVI.
PozoriSte u nastavi; Film u nastavi; Televizija u nastavi.
BIBLIOGRAFIE
M.Nikolic, Metodika nastave srpskog jezika i knjizevnosti, Beograd, 1992.
P.Ilic, Srpski jezik i knjizevnost u nastavnoj teoriji i praksi. Novi Sad, 1997.
S.Marinkovic, Metodika kreativne nastave srpskog jezika i knjizevnosti, Beograd, 1994.
M.Vuckovic, Metodika nastave srpskohrvatskog jezika. Beograd, 1984.
Djordje Lekic, Metodika razredne nastave. Beograd, 1991.
Ionescu M. - Didactica moderna, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Neacşu I. - Instruire şi învăţare, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1990
Nicola I. - Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti, 1996
Alexei M. - Taxonomia învăţării, Biblioteca Familia, Oradea, 2000
Bârzea C. - Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti, 1995
Călin M. - Procesul instructiv-educativ, EDP, Bucureşti, 1995
Jinga I. - Învăţarea eficientă, Ed. Edist, Bucureşti, 1995
Creţu C. - Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom. Iaşi, 1996
Neacşu I. - Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Buc, 1990
Preda V. - Îndrumător ptr. folosirea mijloacelor tehnice de instruire, Cluj, 1999
Iucu R. - Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
Neacşu L, Stoica A. - Ghid general de evaluare şi examinare, Ed. Aramis, 1996
Joiţa E. - Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
SUBSECŢIUNEA 3:EDUCATOARE
LITERATURA PENTRU COPII
Conceptul de literatură pentru copii. Sfera literaturii pentru copii. Genuri şi specii literare accesibile copiilor de vârstă preşcolară. Valoarea instructiv-educativă a literaturii pentru copii. Accesibilizarea operelor.
Genul liric
Lirske pesme (Uspavanke, lazaljke, tasunaljke, cupaljke, rugalice, brojalice, brzalice).
Poslovice. Pitalice. Zagonetke.
Lirica cultă
Poezii despre frumuseţile naturii şi despre vieţuitoare.
* Universul copilăriei oglindit în versuri.
* Poezii care fac elogiul patriei.
* Poezii despre trecutul istoric.
* Tabloul în proză.
Genul epic
Basmul. Legenda. Schiţa. Povestirea. Romanul.
Basmul.
Definiţie, tematică, compoziţie, personaje, trăsături caracteristice, valori instructiv-educative.
Exemplificări din literatura sârbă şi universală:
"Snezana", "Pepeljuga", "Biberce", "Crvenkapa", "Ivica i Marica", Braca Grim:"Palcic", A. PuSkin: "Bajka o ribaru i ribici", H. C. Andersen: "Carevo novo odelo", "Kneginjica na zrnu graSka", "Devojcica sa Sibicama".
Legenda.
Valori morale şi estetice.
Kako je postala krtica, kornjaca, Kukavica.
Schiţa. Povestea. Romanul.
Ko ne radi taj ne jede (srpska narodna prica); Petao, lija i vuk (ruska narodna prica); N. Popovic: "Prica pred spavanje"; Jon Kreanga: Kesica sa dve pare; Uspomene iz detinjstva; Dedina i babina kci; Lisica prevarila medveda.
Fabula.
Definire. Trasaturi caracteristice.
ean de la Fonten: Cvrcak i mrav; Lisica i gavran.
Dositej Obradovic: Lav i miS.
Poezia.
Jovan Jovanovic Zmaj - deciji pesnik (Sadi drvo; Jovanka baStovanka; Mali konjanik; Kicina kuca; Svet; Juca s velikom jabukom; Materina maza; Zimska pesma; Evo nam roda dolece; Ptice na prozoru.
Desanka Maksimovic (U snu deca rastu; Koke I meda; Zecije uho).
Dragan Lukic (Sedmica; Svejedno; Decija pesma; mali grof u tramvaju).
Dj. eupunski (Cuvajte se deco; Mornar bicu; Najdrazi poklon majci; Seja).
D.Mirjanic (auma; Mala domacica; Vrlo lak i kratak racunski zadatak).
SUBSECŢIUNEA 4:ÎNVĂŢĂTORI
LITERATURĂ PENTRU COPII
Conceptul de literatură pentru copii. Sfera literaturii pentru copii. Genuri şi specii literare accesibile copiilor. Valoarea instructiv-educativă. Accesibilizarea operelor.
I.Narodna knjizevnost
Narodne lirske pesme ( uspavanke; lazaljke; taSunaljke; cupaljke; rugalice; brojalice; brzalice; redjalice; pesme o zivotinjama; Saljive pesme; pesme o Zemlji i vasioni; pesme o deci; simbolicne pesme).
Decje igre.
Lirsko-epske pesme (marko Kraljevic I orao; Smrt majke Jugo vica; Hasanaginica; Dioba JakSica; mali Radojica; Smrt vojvode Prijezde).
Bajke (Snezana; Pepeljuga; Medjedovic; Biberce).
Legende (Kako je postala krtica; Kornjaca; Vucitrn).
Basne (Bik i zec; Crv i lav).
aaljive narodne price (Laz za opkladu).
Anegdote (Ero I Turcin).
Pitalice. Poslovice i izreke. Zagonetke.
II.Svetska knjizevnost
Basne (Ezop: Konj i magarac, Kornjaca i zec; e. de la Fonten: Cvrcak i mrav).
Bajke (aari Pero: Macak u cizmama; Braca Grim: Palcic; H. K. Andersen: Carevo novo odelo).
Pripovetke (A. P. Cehov: KaStanka).
Romani - odlomci (Karlo Kolodi: Pinokio; Mark Tven: Dozivljaji Toma Sojera; Luis Kerol: Alisa u zemlji cuda; Antoan de Sent Egzeperi: Mali princ).
III.Srpska knjizevnost
Dositej Obradovic - basnopisac (Lav i miS; Starac i smrt).
Branko Radicevic (Dete i tica; Cic).
Djura JakSic (Siroce).
Jovan Jovanovic Zmaj - pesnik detinjstva (Pacija Skola; Materina maza; Gde je bola; Mali konjanik).
Ivo Andric (Prvi put u cirkusu).
Desanka Maksimovic - stvaralaStvo za decu (Raduj se, raduj se, dete).
Branko Copic i decja poezija (MaSinovodja).
DuSan Radovic (Lav; Deca vole; Da li mi verujete).
Mira Aleckovic (Pesma za mamine oci; LjuljaSka na grani).
Stevan Raickovic (Veliko dvoriSte - odlomak).
Dragan Lukic (ata je otac; Ucitelju; aofer velike kuce).
Miroslav Antic (Plavi cuperak).
Branislav Crncevic (Radoznalo vrapce; Bosonogi i nebo).
Dobrica Eric - idilicno carstvo detinjstva (Bajka o senicama; Lepa je mala varoS Topola).
Ljubivoje RSumovic (ISli smo u Afriku; Krava cuva svoje tele; Jedna mamina dama).
BIBLIOGRAFIE
D.Ognjanovic - V. Cvetanovic, Decja planeta - citanka za studente pedagoSkih akademija, Beograd, 1984.
D.Ognjanovic, Ptica u letu - citanka knjizevnosti za decu za medicinske Skole, Beograd,1989.
M.Danojlic, Naivna pesma, Beograd, 1976.
S.Marko vic, Zapisi o knjizevnosti za decu, Beograd, 1971.
M.Crnkovic, Djecja knjizevnost, Zagreb, 1967.
D.Ognjanovic, Stvaraoci i deca (Ogledi o jugoslovenskim piscima za decu), Beograd, 1978.
Decja knjizevnost - Sta je to. (Zbornik materijala o pitanjima knjizevnosti za decu), Novi sad, 1970.
SECŢIUNEA 8:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ
- profesori -
A)Limba şi literatura sârbă
(A)Probleme de limbă
1.Fonetică şi fonologie. Asimilarea după sonoritate şi locul de formare. Vocalizarea vocalelor ultra scurte şi apariţia lui a inconstant. Palatalizarea şi sibilarizarea consoanelor. Iodizarea consoanelor. Trecerea lui i în o.
2.Morfologie. Părţi de vorbire flexibile şi neflexibile. Substantivul, categorii gramaticale, morfologice. Formele cazuale. Adjectivul, categorii gramaticale. Grade de comparaţie. Pronumele şi categoriile de pronume. Numeralul, categorii şi flexiunea. Verbul. Moduri şi timpuri. Aspectul verbal. Adverbe, clasificare şi comparaţie. Prepoziţii, interjecţii, conjuncţii şi particule.
3.Sintaxa. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Coordonare şi subordonare. Categorii de propoziţii coordonate şi subordonate.
(B)Probleme de literatură.
Literatura populară. Pretkosovski ciklus (Zidanje Skadra).
Kosovski ciklus (Car Lazar i carica Milica). PokosovSki ciklus (Bolani Dojcin). Ciklus Kraljevica Marka (Kraljevic Marko pije uz ramazan vino). Hajducko-uskocki ciklus (Stari Vujadin). Ciklus za oslobodjenje Srbije i Crne Gore (Pocetak bune protiv dahija). Lirsko-epske pesme (Hasanaginica).
Narodne pripovetke - opSti prikaz (Ero i Turcin). Krace narodne umotvorine (zagonetke, poslovice, pitalice).
Literatura medievală. Sveti Sava - zivot i prosvetiteljski rad (eivot Svetoga Simeona).
Iluminismul. Dositej Obradovic - zivot i prosvetiteljsko delo (eivot i prikljucenija).
Clasicismul şi preromantismul. Jovan Sterija Popovic - eivot i knjizevni rad (Pokondirena tikva).
Romantismul. Vuk Stefanovic Karadzic z eivot i knjizevni rad. Borba za reformu knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina. Petar Petrovic NjegoS - zivot i knjizevni rad (Gorski vijenac). Branko Radicevic - zivot i pesnicko delo (Devojka na studencu, -acki rastanak, Kad mlidijah umreti). -ura JakSic - zivot i knjizevni rad (Na Liparu). Jovan Jovanovic Zmaj - zivot i knjizevni rad (-ulici).
Realismul. Vojislav Ilic - zivot i pesnicki rad (U poznu jesen). Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti). Stevan Sremac (Pop Cira i pop Spira). Radoje Domanovic (Danga). Borisav Stankovic (Necista krv). Branislav NuSic (Gospodia ministarka).
Parnasianismul şi simbolismul. Aleksa aantic (Mi znamo sudbu). Jovan Ducic (Jablanovi). Milan Rakic (Na Gazi Mestanu).
Literatura secolului XX. MiloS Crnjanski - zivot i knjzevni rad (Seobe). Desanka Maksimovic - zivot i pesnicko delo (Strepnja, Krvava bajka). Ivo Andric - zivot i knjizevni rad (Most na Zepi, Na Drini cuprija). Branko Copic (BaSta sljezove boje). Dobrica Cosic (Koreni). Vasko Popa (Kora). Stevan Raickovic (Kamena uspavanka).
Bibliografie
Pravopis srpskog jezika. Matica srpska, Novi Sad, 1994, izdali M. PeSikan, M. Pizurica, J. Jerkov
Mihailo Stevanovic, Savremeni srpskohrvatski jezik, I-II, Beograd, 1994.
Gramatika srpskog jezika, udzbenik za I-IV razred srednje Skole, e. Stanojcic, Lj. Popovic, Beograd, 1998.
Jovan Deretic, Istorija srpske knjizevnosti, Beograd, 1983.
Milan KaSanin, Srpska knjizevnost u srednjem veku, Beograd, 1975.
Milorad Pavic, Istorija srpske knjizevnosti klasicizma i romantizma. Beograd, 1979.
Predrad Palavestra, Istorija moderne srpske knjizevnosti, Beograd, 1986.
Predrag Palavestra, Posleratna srpska knizevnost (1945-1970), Beograd, 1972.
B)DIDACTICA GENERALĂ şi METODICĂ
(1)_
I.Pojam, definicija i funkcija didaktike
- didaktika i ostale nauke
- inovacije u nastavi
- taksonomija didaktickih oblasti
II.Osnovni didakticki pojmovi
- nastavna tehnika
- nastavna tehnologija
- osavremenjavanje nastave
- tehnika u nastavi
- intenzifikacija nastave
- racionalizacija nastave
- ekologija nastave
III.Osnove nastavne aktivnosti
- logicka osnova aktivnosti
- psiholoska osnova aktivnosti
- didakticka osnova aktivnosti
- pedagocka osnova aktivnosti
- socioloska osnova aktivnosti
IV.Didakticki sistemi nastave
- sistem poucavanja u nastavi
- sistem samostalnog rada
- sistem programiranja nastave
V.Nastavno gradivo
- nastavni plan
- nastavni program
- raspored nastavnog gradiva
(2)_
I.Nastavne metode
- verbalno-tekstualne metode
- demonstrativno-ilustrativna metoda
- laboratorijsko-eksperimentalna metoda
- kombinovana primena nastavnih metoda
II.Didakticki principi u nastavi
- princip vaspitne usmerenosti
- princip odmerenosti i postupnosti
- princip ociglednosti u nastavi
- princip svesne aktivnosti
- princip naucnosti i sistematicnosti
- princip trajnosti znanja, umeca i navika
III.Organizacija nastave
- razredno-predmetna nastava
- razredno-casovni sistem
- rad u kombinovanom odeljenju
IV.Predmet i zadaci metodike
V.Nedostaci tradicionalne nastave
VI.Pripremanje za nastavu: pitanja i zadaci za ucenike
- rekognitivna pitanja i zadaci
- reproduktivna pitanja i zadaci
- istrazivacki zadaci i pitanja
- stvaralacki zadaci
- problemska pitanja i zadaci
VII.Tipovi nastavnih casova
- cas obrade novog gradiva
- cas ponavljanja i utvrdiivanja
- cas proveravanja i ocenjivanja
- kombinovani tip casa
- cas izlaganja
- dijaloSki tip casa
- cas samostalnog rada ucenika
- cas testiranja
- kviz cas
- cas anketa
- cas intervju
- cas koncert
- cas knjizevni susret
- pozoriSni cas
- filmski cas
- TV cas
- cas igraonica
- cas izlet
- cas izlozba
VIII.Oblici nastavnog rada
- frontalni
- grupni rad
- rad u parovima
- pojedinacni(individualni).
IX.Metode u nastavi srpskog jezika i knjizevnosti
- metoda predavanja
- metoda ponavljanja
- problemsko izlaganje
- heuristicki razgovor
- istrazivacka metoda
- stvaralacka metoda
Bibliografie
Milija Nikolic, Metodika nastave srpskog jezika i knjizevnosti, Beograd, 1992.
-ordie Lekic, Eksperimentalna didaktika, Beograd, 1995.
Simeon Marinkovic, Metodika kreativne nastave srpskog jezika i knjizevnosti, Beograd, 1994.
Pavle Ilic, Metodika nastave srpske knjizevnosti, Novi Sad, 1996.
Petar Milosavljevic, Metodologija proucavanja knjizevnosti, Novi Sad, 1985.
Ionescu M., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti, 1996
Neacşu I., Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990
Joiţa E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti 1998
Geissler E.G., Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997
Iucu R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
SECŢIUNEA 9:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACA MATERNĂ
SUBSECŢIUNEA 1:Educatoare
Nota de prezentare
Programa pentru ocuparea locurilor vacante la limba şi literatura slovacă se adresează educatoarelor absolvente ale liceului pedagogic cu limba de predare slovacă. Programa este corelată cu planul de învăţământ şi curriculumul naţional şi se înscrie astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative. De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psiho-pedagogice specifice vârstei copiilor şi elevilor; teme care vizează activitatea extracurriculara şi activităţile de consiliere şi orientare.
I.Limba slovacă
1.Elemente de fonetică şi fonologie. Sistemul vocalic, consonantic.
2.Morfologia. Părţile de vorbire flexibile şi neflexibile.
3.Sintaxa propoziţiei. Părţile de propoziţie.
4.Probleme de punctuaţie şi ortografie.
II.Literatura slovacă
1.Lirica romantică: A.Slâdkovic, Jan Botto, S.Chalupka, J.Krâl'.
2.Lirica realismului slovac: P.O. Hviezdoslav
3.Proza realismului slovac: J.G.Tajovsky, B.S.Timrava.
4.Lirica lui I.Krasko.
5.Proza scurtă a lui J. Jesensky.
6.Proza interbelică: J.C. Hronsky, M. Urban.
7.Proza lirică. Caracteristici, reprezentanţii de seamă şi operele lor (M. Figuli, L. Ondrejov).
8.Literatura slovacă din România.
9.Literatura populară.
Bibliografie
1.Armaş, Silvia Niţă, Slovenske nârecie v rumunskom Banâte, Nadlak, 1996.
2.Armaş. Silvia Niţă, Sucasny slovensky jazyk, Bucureşti, 1971.
3.Anoca, Dagmar Maria, Fonetika a fonologia slovenciny, Nadlak, 1998.
4.Barborică, Comeliu: Istoria literaturii slovace, Bucureşti, 1999.
5.Betakova, V., Tarcalova, Z., Didaktika materinskeho jazyka, Bratislava, 1984.
6.Călin, Gheorghe, Prelegeri de folclor slovac, Bucureşti, 1977; Literatura slovacă, 1995; Poezia slovacă a secolului al XIX-lea, Bucureşti, 1998;
7.Oravec, J., Bajzîkovâ, E.: Slovensky sucasny spisovny jazyk. Morfologia, Bratislava, 1998. Syntax, Bratislava.
8.Pauliny, E., Slovenska gramatika, Bratislava, 1981.
9.Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.
10.Pravidla slovenkeho pravopisu, Bratislava,2001.
11.Eilka, T., Poeticky slovnik, Bratislava, 1984.
12.Aebova, K. Maruzsova, Te-ria vyucovania slovenskej literatury, BudapeSt, 1988.
13.Harpan, M., Te-ria literatury, Bratislava, 1994.
III.Metodică
A)Competenţe psiho-pedagogice
- înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan;
- prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice;
- realizarea sistemelor, corelaţiilor între conţinuturile asimilate;
- asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale;
- înţelegerea genezei psihicului copilului şi elevului.
B)Conţinuturi metodice
1.Învăţământul preşcolar (cerinţe).
2.Rolul materialului didactic în activităţii.
3.Jocul.
4.Activităţi artistice şi lucru manual.
5.Caracteristicile psiho-pedagogice a copiilor având vârsta 1-3 ani şi 3-6 ani.
6.Educarea limbajului.
7.Evaluarea în învăţământul preşcolar.
Bibliografie:
1.E.Sch. Kolumbus (Traducere şi adaptare Magdalena Dumitrana) -Didactica preşcolară, Bucureşti, 1998
2.H.Barbu, A.Mateiaş, E. Rafailă, E. Popescu, F. Şerban - Pedagogie preşcolară, Didactica, Bucureşti, 1997
3.Magdalena Dumitrana -Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, Bucureşti, 1999
IV.Literatură pentru copii
1.Ludova slovesnost. Lyrika.
2.Ludove piesne.
3.Poezia pre deti ( K. Bendova - Cacky -hracky, L.Podjavorinska - Cincin, E.Cepcekova).
Epika.
4.Ludove rozpravky fantasticke ( PopoluSka, Tri kozliatka, Sol nad zlato.Tri stromy, Rozpravky tisic a jednej noci).
5.Ludove rozpravky realisticke (O troch groSoch).
6.Umele rozpravky ( H. C. Andersen - Dievcatko so zapalkami, O Skaredom kacatku, Lubomir Feldek - Modra kniha rozpravok.
7.Tuzba ludi po pravde a spravodlivosti v rozpravkach.
8.Pribehy zo zivota deti ( B. Nemcova - Babicka, Rudo M-ric - Z polovnickej kapsy, M. Jancova - Rozpravky starej matere. I. Creangă - Amintiri din copilărie.).
9.Zobrazenie sveta v bajach a rozpravkach (L.Podjavorinska - Cakanka).
10.Literatura pre deti v tvorbe slovenskych autorov zijucich v Rumunsku:P. Bujtar Lesni muzikanti, D. Anoca - Knizka pre prvakov
Bibliografie:
1.Sliacky, O. - Dejiny slovenskej literatury pre deti a mladez do roku 1945. Mlade leta, Bratislava, 1990.
2.Jurcikova, E., Krpciar, J. - Literatura pre 5. rocnik zakladnych Skôl, SPN, Bratislava, 1991.
3.Plintovic, I., Gombala, E. -Te-ria literatury pre stredne Skoly, SPN, 1988.
4.Aebova, K. Te-ria vyucovania slovenskej literatury, BudapeSt, 1988.
5.Harpan, M., - Te-ria literatury, Bratislava, 1994.
6.Eilka, T. - Poeticky slovnik, Bratislava, 1984.
SUBSECŢIUNEA 2:Învăţători
Notă de prezentare
Programa pentru ocuparea locurilor vacante la limba şi literatura slovacă şi literatura pentru copii se adresează absolvenţilor de şcoală pedagogică cu limba de predare slovacă. A fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învăţământ şi curriculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc.Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative. De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psiho-pedagogice specifice diferitelor vârste, teme care vizează activitatea extracurriculară şi activităţile de consiliere şi orientare.
Competenţele pentru profesia de cadru didactic
Competenţele de bază ale cadrului didactic cerute la examenul de ocupare a locurilor vacante derivă din obiectivele şi conţinutul învăţământului, precum şi din rolurile - funcţiile cadrului didactic. Acestea sunt:
- Comunicativitatea
- Învăţarea
- Conducerea - analiza
- Organizarea - îndrumarea - dirijarea - evaluarea - decizia
- Cunoaşterea elevului, copilului
(1)SLOVENSKY JAZYK
1.Pravopis a rozdelovacie znamienka
Pismo a pismena. Pravopisne principy pisanie i-i-y-y, u, e, -; pisanie dvojhlasok. Rozdelovacie znamienka.
2.Nauka o slovnej zasobe
Slovo. Slovna zasoba. Zakladny slovny fond. Masa slovnej zasoby. Obohacovanie slovnej zasoby, Rozvoj slovnej zasoby.Synonyma, homonyma, antonyma. Spisovne a nespisovne slova.
3.Hlaskoslovie
Hlaska, litera, pismeno. Rozdelenie hlasok. Slovo, slabika, hlaska.
4.Tvaroslovie
Ohybne druhy. Neohybne slovne druhy;
Podst. mena: druh, rod, cislo, uloha vo vete. Pravopis.
Pridavne mena: druh, zhoda, uloha vo vete. Pravopis.
Zamena: druhy. Pravopis.
Cislovky: vyznam a rozdelenie. Pravopis.
Slovesa: vyznam, slovesny spôsob. Osoba, cislo, cas. Pravopis.
Prislovky: rozdelenie.
Predlozky: jednoduche a zlozene, vokalizovanie. Pravopis.
Spojky: prira'ovacie a podrad'ovacie. Pravopis.
5.Skladba, syntax
Veta. Suvetie. Druhy viet. Jednoducha veta. Zakladne vetne cleny: podmet a prisudok., predmet a privlastok
LITERATURA
E.Pauliny, J. Ruzicka, J. atolc - Slovenska gramatika Slovenske pedagogicke nakladatelstvo, Bratislava, 1968.
Slovenska akademia vied - Pravidla slovenskeho pravopisu, Bratislava 2001.
- Slovensky jazyk, ucebnice pre V., VI " VII., triedu, Editura didactica şi pedagogică, Bucureşti 1993.
- Slovensky jazyk, ucebnice pre VIII. triedu, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1995.
(2)SLOVENSKA LITERATURA
1.Ludova slovesna tvorba:
Vznik, rozSirovanie a jej charakter. Ludova piesen. Ludova epika. Rozpravka. Povest. Ludova balada.
2.aturovska literatura:
1.Ludovit atur - Spevy a piesne
2.Samo Chalupka - Mor ho!
3.Andrej Sladkovic - Marina
4.Jan Botto - Smrt JanoSikova
3.Od romantizmu k realizmu
G.K.Z. Laskomersky- Lipovianska maSa
4.Realizmus
1.Hviezdoslav
Cyklus letorasty
- Co davam, davam z uprimnosti duSe - Mna kedys' zvadzal svet, mi hovoriac Krvave sonety Hajnikova zena
2.Bozena Slancikova Timrava - Tapakovci
3.Jozef Gregor Tajovsky - Statky zmatky
5.Moderna literatura
1.Ivan Krasko - Moje piesne (Nox et solitudo)
2.Ivan Krasko - Otcova rola (VerSe)
6.Medzivojnova literatura
1.Martin Razus - MaroSko
2.Jozef Ciger - Hronsky - Jozef Mak
3.L. Ondrejov - Zbojnioka mladost
4.M. Figuli - Tri gaStanove kone
7.Literatura 40. a SO. rokov
1.Jan Kostra - Peniaztek
2.Milan Rufus - Vyjdi z lesa a klcuj zem
8.Slovenska literatura na uzemi Rumunska
1.Pavel Bujtar - Aneta
2.Ondrej atefanko - Rodokmen
(3)LITERATURA PRE DETI
A)Ludova slovesnost - definicia, eanre inSpiracnym zdrojom pre umelecku literaturu
1.Ludove piesne
2.Ludove rozpravky, povesti
3.Prislovia a porekadla, detske hry, riekanky
4.Uspavanky
B)Rozpravky - pojem, stavba, ustalene zvraty, tematika
1.Ludove rozpravky - Slovenske rozpravky
2.Umele rozpravky - DobSinsky, M.Rufus
a)M. Rufus -ZverSovane rozpravky - Pamodai Stastia lavicka
b)L. Podjavorinska - Cin-Cin
J.Pavlovic - Kuriatko a oblacik
J.C.Hronsky - Smely zajko. Smely zajko v Afrike
Maria Durickova - OrieSky
Andersen - Mala morska panna
Bratia Grimmovci - PopoluSka
Lubomir Feldek - Zelena kniha rozpravok
B.Povesti:
J.Horak - Povesti
M.Ferko - JanoSik
C.Dobrodruzna literatura -
Jules Verne -15. rocny kapitan
1) Rozdiel medzi etickou a estetickou strankou rozpravky
2) Moralny podklad rozpravky
(4)METODIKA SLOVENSK ... HO JAZYKA
Ulohy vyucovania slovenciny na Skolach s vyucovacim jazykom slovenskym v Rumunsku. Zlozky slovenskeho jazyka a literatury. Ucebny plan. Ucebne osnovy. Platne ucebnice slovenciny. Vyucovaci proces. Druhy ucenia.Vyucovacie met-dy. Pomôcky a ich pouzivanie. Opakovanie. Cvicenie. Druhy cvicenia. Diktaty a druhy diktatov. SkuSanie. Druhy skuSania a spôsoby hodnotenia ziakov.
Slohovy vycvik. Reprodukcny sloh. Rozpravanie podla obrazkov. Rozpravanie podla jedneho obrazu. Produkcny sloh. Recnicke cvicenia. Oprava hovorenych a pisomnych prejavov. Vyucovanie slovenciny na Skolach s malym poctom ziakov alebo tried. Vplyv rumunciny na slovencinu a odstranovanie vznikajucich nedostatkov.
Pouzita literatura
1.V Betakova - Z. Tarcalova: Didaktika materinskeho jazyka
2.Ucebny plan, ucebne osnovy - platne v sucasnom Skolskom roku
3.Ucebnice slovenciny
4.Evaluarea în învăţământul primar - Descriptori de performanţă.
SUBSECŢIUNEA 3:Profesori
NOTA DE PREZENTARE
Programa pentru ocuparea locurilor vacante la limba şi literatura slovacă se adresează profesorilor absolvenţi de învăţământ superior de lungă durată. A fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învăţământ şi curriculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc.
Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative.
De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele, psiho-pedagogice specifice diferitelor vârste; teme care vizează activitatea extracurriculară şi activităţile de consiliere şi orientare.
Programa pentru ocuparea locurilor vacante cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate, pentru didactica acesteia.
I.Competenţele pentru profesia de cadru didactic
Competenţele de bază ale cadrului didactic cerute de programa pentru ocuparea locurilor vacante derivă din obiectivele şi conţinutul învăţământului, precum şi din rolurile-funcţiile cadrului didactic. Acestea sunt:
- Comunicativitatea
- Empatia
- Învăţarea
- Conducerea-analiza
- Diagnoza
- Prognoză şi proiectare
- Organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea şi decizia
- Comunicarea fluentă, expresivă şi coerentă
- Cunoaşterea elevului
II.Limba şi literatura slovacă
(A)Probleme de limbă
1.Elemente de fonetică şi fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. Elemente suprasegmentale.
2.Morfologia. Părţile de vorbire flexibile şi neflexibile. Definiţia, clasificarea, categoriile gramaticale, paradigma.
3.Sintaxa/Sintaxa propoziţiei. Părţile de propoziţie.
4.Probleme de punctuaţie şi ortografie.
(B)Probleme de literatură
1.Importanţa liricii pentru literatura sec. XIX-lea: J. Kollar şi Slavy dcera.
2.Lirica romantică: Samo Chalupka, Janko Kral, Andrej Sladkovic, Jan Botto.
3.Importanţa liricii lui P. O. Hviezdoslav.
4.Eroii prozei lui M.Kukucin şi a lui J.G.Tajovsky.
5.Lirica lui Krasko.
6.Proza scurtă a lui J.Jesensky.
7.Poezia interbelică: J. Smrek, L. Novomestsky,
8.Tendinţe moderne în proza interbelică: M. Figuli, Ludo Ondrejov
9.Temele prozei slovace în perioada de după 1945: V. aikula
10.Poezia slovacă după 1945: M. Rufus, M.Valek.
(C)Bibliografie
1.Armaş, Silvia, Slovenske narecie v rumunskom Banate, Nadlak, 1996.
2.Armaş, Silvia Niţă, Sucasny slovensky jazyk, Bucureşti, 1971.
3.Anoca, Dagmar Maria, Fonetika a fonologia slovenciny, Nadlak, 1998.
4.Barborică, Corneliu: Istoria literaturii slovace, Bucureşti, 1999.
5.BetakovajV.,Tarcalova,Z.,Didaktika materinskeho jazyka, Bratislava, 1984.
6.Călin, Gheorghe, Prelegeri de folclor slovac, Bucureşti, 1977: Literatura slovacă, 1995: Literatura medievală slovacă şi renaşterea, Bucureşti, 1997: Poezia slovacă a secolului al XIX-lea, Bucureşti, 1998; Aspekty slovenskej barokovej a osvieteneckej literatury, Nadlak,1997.
7.Oravec, J., Bajzikova, E.: Slovensky sucasnv spisovnz jazyk. Morfologia, Bratislava, 1988; Syntax, Bratislava
8.Pauliny, E., Slovenska gramatika, Bratislava, 1981.
9.Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.
10.Pravidla slovenskeho pravopisu, Bratislava, 2001
11.Zilka, T., Poeticky slovnik, Bratislava, 1984.
12.Sebova, Katarina Maruzsova, Teoria vyucovania slovenskej literatury, Budapest, 1988.
13.Harpan,Michal, Teoria literatury, Bratislava, 1994.
III.Metodică
Nota de prezentare
În ceea ce priveşte metodica predării limbii slovace, programa urmăreşte, împreună cu disciplinele pedagogice, perfecţionarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea sporirii eficientei predării limbii slovace în învăţământul gimnazial şi liceal, contribuind într-o viziune integratoare alături de cursurile de limbă, literatură şi civilizaţie, la desăvârşirea competenţei lor profesionale.
(A)Competenţe psiho-pedagogice
- Înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan.
- Prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice.
- Realizarea sistemelor, corelaţiilor între conţinuturile asimilate
- Asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale.
- Înţelegerea genezei psihicului copilului şi tânărului.
(B)Conţinuturi metodice
1.Problemele generale ale predării limbii şi literaturii slovace.
2.Obiectivele, finalităţile şi competenţele predării.
3.Metode şi procedee în predarea compartimentelor disciplinei Limba şi literatura slovacă.
4.Tipuri de lecţii.
5.Pregătirea cadrului didactic pentru lecţie.
6.Rolul materialului didactic la lecţii.
7.Evaluarea în procesul de învăţământ.
(C)Bibliografie
1.Betakova.V., Tarcalova, Z: Didaktika materinskeho jazyka, Bratislava, 1984
2.Sebova, Katarina Maruzsova: Teoria vyucovania slovenskej literatury, Budapest, 1988
3.Harpan, Michal.Teoria literatury, Bratislava, 1994
SECŢIUNEA 10:
[textul din anexa 2, capitolul 7, sectiunea 10 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 11:PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ
Institutori, profesori de gimnaziu, absolvenţi ai Şcolilor Normale, ai Colegiilor Universitare Pedagogice de institutori, şi ai Facultăţilor de Filologie
(1)Obiective de formare:
- actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, de metodica specialităţii şi a ethosului pedagogic în acord cu exigenţele reformei învăţământului;
- dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea noului plan de învăţământ, a strategiilor didactice active şi a evaluării performanţelor şcolare individuale şi de grup, la reglarea-autoreglarea activităţii instructiv-educative;
- dezvoltarea unor competenţe corespunzătoare privind abordarea curriculumului şcolar şi analiza logico-funcţională a conţinuturilor învăţării;
- dezvoltarea unor competenţe aprofundate privind abordarea curriculumului şcolar şi analiza logico-funcţională a conţinuturilor învăţării.
Competenţe de specialitate:
- de a actualiza, prelucra, esenţializa, ilustra, reprezenta şi dezvolta conţinutul;
- de a valoriza valenţele formative şi educative ale conţinutului;
- de a asimila tehnici de activitate intelectuală, demonstrând capacitatea de comunicare corectă, fluantă şi expresivă;
- de a dezvolta conţinuturile şi strategiile de asimilare, promovând învăţarea participativă şi creatoare;
- de a valorifica conţinutul disciplinei de examen formând comportamente raportate la valori.
Competenţe psihopedagogice şi metodice:
- de a asimila conţinutul ştiinţelor educaţiei;
- de a însuşi teoria şi metodologia studierii personalităţii copilului;
- de a valorifica conţinuturile în contexte educaţionale determinate.
Metodica predării limbii turce (titularizare)
I.Reforma curriculară în învăţământul primar
1.Conceptul de curriculum
2.Finalităţile învăţământului primar/ gimnazial
3.Obiectivele ciclurilor auriculare ale învăţământului primar/ gimnazial
II.Curriculum de limbă şi literatură turcă în învăţământul primar
1.Specificul curriculumului de limbă turcă în învăţământul primar/ gimnazial
2.Receptarea mesajului oral:
- strategii de formare a comportamentului de ascultător;
- strategii de formare a câmpului auditiv (propoziţie, cuvânt, silabă, sunet);
- forme de activităţi care contribuie de sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat;
- modalităţi de operare a relaţiilor semantice în receptarea mesajelor orale (sinonimie, omonimie, antonimie).
3.Exprimarea orală:
- strategii de formare a comportamentului de emiţător;
- comportamentele comunicării dialogate; adaptarea la particularităţile interlocutorului: comunicare prin imagini;
- metode şi mijloace de învăţământ folosite în dezvoltarea exprimării orale.
4.Receptarea mesajului scris. Exprimarea scrisă.
- Strategiile învăţării citirii şi scrierii la clasa I:
o metode de învăţare a citirii şi scrierii la clasa I;
o specificul utilizării mijloacelor de învăţământ în lecţiile de limbă turcă la clasa I.
- Modalităţi de tratare diferenţială a elevilor în procesul de învăţare a citirii şi scrierii;
- Tipuri de activităţi de învăţare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale mesajului scris şi la dezvoltarea exprimării scrise:
a)textul narativ:
- elaborarea planului de idei
- rezumatul
- povestirea
- personajul literar
- dialogul
- descrierea
- demonstraţia
- monologul
b)textul liric:
- specificul abordării textului liric în învăţământul primar/ gimnazial
c)textul nonliterar:
- specificul abordării textului nonliterar în învăţământul primar/ gimnazial
5.Organizarea textului scris în funcţie de scopul redactării:
- Planul iniţial al compunerii, părţile unei compuneri, etc.
- Contexte de realizare
o scrierea funcţională - biletul, scrisoarea;
o scrierea imaginativă - tipurile de compuneri;
o scrierea despre textul literar - povestirea, rezumatul.
6.Particularităţile însuşirii normelor limbii literare.
7.Modalităţi de integrare a elementelor de construcţie a comunicării în cadrul lecţiilor de limbă turcă.
III.Evaluarea - activitatea de măsurare, de interpretare a datelor şi de adoptare a deciziilor educaţionale.
- Rolul standardelor curriculare de performanţă. Realizarea evaluării nivelului de pregătire a elevilor în funcţie de standardele curriculare de performanţă.
(2)Limba turcă
I.Limbă şi comunicare
- Funcţiile limbajului
- Stilurile funcţionale ale limbii
- Comunicarea orală şi scrisă
II.Fonetică şi Fonologie
- Noţiuni generale
- Principiile ortografiei limbii turce.
- Aspecte funcţionale. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. Accentul.
- Particularităţi fonetice ale limbii turce.
- Abateri de la normă şi corectarea lor.
III.Lexicologie şi semantică
- Noţiuni generale
- Semantica: omonimia, relaţii semantice între cuvinte, sinonimia, antonimia.
- Mijloace de îmbogăţire a vocabularului.
IV.Morfologie
Noţiuni generale
Substantivul (felul, numărul, declinarea, funcţiile sintactice, izafetul). Adjectivul. Felul adjectivului. Gradele de comparaţie. Locul adjectivului în raport cu cuvântul determinat. Izafetul realizat cu ajutorul adjectivului.
Pronumele. Felurile pronumelui. Declinarea. Funcţiile sintactice ale pronumelui.
Verbul. Modurile şi timpurile verbului. Verbe tranzitive şi intranzitive. Formele verbului: afirmativă, negativă, posibilitativă, imposibilitativă. Diateza (activă, pasivă, reflexivă, factitivă, a reciprocităţii). Verbe formate prin derivare. Verbe compuse. Locuţiuni verbale.
Participiile. Gerunziile.
Adverbul. Clasificarea semantică a adverbelor. Funcţiile sintactice ale adverbelor.
Postpoziţiile şi numele postpoziţionale.
Conjuncţia coordonatoare (copulativă, disjunctivă, adversativă, conclusivă).
Sintaxa.
Mijloace de exprimare a relaţiilor sintactice în limba turcă (juxtapunerea, joncţiunea, acordul, intonaţia).
Părţile de propoziţie (simple şi complexe).
(3)LITERATURA
Competenţe specifice:
Candidaţii trebuie să aibă capacitatea:
- de a comenta scene din opere, fragmente lirice date;
- de a realiza eseuri structurate pornind de la fragmente date (lirice, epice, dramatice);
- de a realiza un eseu despre un personaj literar, în legătură cu o scenă semnificativă sau cu o imagine simbol;
- de argumentare a unei opinii referitoare la un personaj, la o opera literară;
- de a aplica normele limbii literare în contexte variate;
- de a explica apartenenţa unui text la un stil funcţional;
- de a argumenta apartenenţa unui text la un gen literar.
Literatura turcă
Proză
Mehmet Seyda - "Aci-Tath Gunler"
Sadri Ertem - "Bacayi Indir, Bacayi Kaldir"
Omer Seifettin - "Forsa"
R.N.Guntekin - "Calikuşu"
- "Yaprak Dokumu" Halit Ziya Uşakligil - "Mai Yali"
Poezie
M.E.Yurdakul - "Sakin Kesme"
Ahmet Tufan Şenturk - "Barişa Ozlem"
Yusuf Ziya Ortac -"Kiş"
Faruk Nafiz Camlibel - "Deniz"
- "Coban Ceşmesi"
Orhon Seyfi Orhon - "Peri Kizi ile Coban Hikâyesi" Namik Kemal - " Cenk Turkusu "
Fazil Husnu Daglarca - " Soyle Sevda Icinde Turkumuzu " Yunus Emre - " Sol Cennetin Irmaklari"
Yahya Kemal Beyatli - " Gecmiş Yaz"
Dramaturgie
"Hacivat ile Karagoz "
"Ibrahim Şinasi Şair Evlenmesi"
NOTĂ: Ceea ce este scris cu caracter italic, este specific învăţământului gimnazial
(4)GENEL DIDAKTIK VE TURKCEde OGRETME METOT VE YONTEMLERI
Genei Didaktik
I.Didaktik - Egitimde genel teori
1.Didaktigin hedef ve işlevleri
2.Genel Didaktik ve Ozel Didaktik
3.Cagdaş Didaktigin gelişme yonleri
II.Didaktik tasnifler
1.Didaktik hedeflerin tipleri ve canliligi
2.Didaktik sonuclar ve işlevleri
3.Didaktik hedeflerin işlemi
III.Egitim
1.Egitim ve Ogretimin vaner ve variyantlan
2.Egitim - ogretme-ogrenme - degerlendirme arasi ilişkisidir
3.Egitimin yapici - egitimsel hususu (niteligi)
IV.Egitim ilkeleri
1.Didaktik ilkeler - genel (temel) bilgiler
2.Didaktik ilkeler sistemi
V.Kurrikulum
1.Kavram ve gelişim
2.Egitim icerigini etkileyen: nitelik, kaynak, faktor ve surecler?
3.Egitim icerigi duzenlenmesi stratejileri
VI.Egitim metotlari
1.Didaktik etkinlikte metot kavraminin rolu ve anlami
2.Egitim metotlarin tasnifi
3.Ogrencilerin temel beceri ve yeteneklerin gelişmesi ve pekiştirilmesi uzere kullanilan ogrenme metotlarin verimliligi
VII.Egitim arac ve gerecleri; didaktik etkinliklerde kullanişlari
1.Egitim arac ve gerecler didaktik etkinliklerin belkemigi
2.Egitim arac ve gereclerin psihopedagoji degeri
3.Egitim arac ve gereclerin secme ve kullanma yontemleri
VIII.Didaktik Proje Duzenlenmesi
1.Didaktik Proje - kaliteli didaktik etkinligin esas şartidir
2.Didaktik Projenin işlevleri
3.Didaktik Projenin icerigi ve seviyesi
IX.Degerlendirme (Egitimde degerlendirme)
1.Degerlendirme - egitimin esas unsuru
2.Degerlendirmenin hedef ve işlevleri
3.Ogrenci basanlarinin degerlendirme stratejileri
4.Degerlendirmenin şu olanlarda rolu ve onemi:
- kendi kendini degerlendirme, kapasitenin gelişimi
- sinifta kalma olaylarin onlenmesi
- ogrenci performansina teşvik
- ogrenci şahsiyetinin gelişmesi
SECŢIUNEA 12:
[textul din anexa 2, capitolul 7, sectiunea 12 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
CAPITOLUL 8:
SECŢIUNEA 1:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 1 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 2:PROGRAMA: MUZICA
(Educaţie muzicală/ Educaţie muzicală specializată: muzică instrumentală, artă vocală, muzică de cameră/ Studii teoretice/ Ansambluri muzicale vocale şi instrumentale)
Notă de prezentare
Prezenta tematică pentru concurs vine în ajutorul cadrelor didactice, pentru a preîntâmpina eventualele disfuncţionalităţi determinate de pregătirea lor iniţială, pentru a actualiza cunoştinţele de specialitate şi de pedagogie, de a le racorda pe toate acestea la probleme reformei învăţământului din România.
Prezenta programă, temele de specialitate servesc personalităţii creatoare, competenţelor specifice profesiei în conformitate cu unităţile de competenţă pentru profesia de cadru didactic.
În elaborarea curriculumului de faţă au fost luate în consideraţie atât cercetările în domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă artistică şi didactică.
Ca o noutate, curriculum orientează întregul demers didactic dinspre audierea concertului, vizionarea spectacolului sau a substituentelor (muzicală, teatrală) spre formarea, dezvoltarea şi aprofundarea deprinderilor şi cunoştinţelor specifice demersurilor artistice.
Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte din învăţământul preuniversitar.
Prezenta programă urmăreşte:
- consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice*, a profesorului de educaţie muzicală generală, educaţie artistică specializată, coregrafie, arta actorului;
- actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei artistice în învăţământul general şi de specialitate; corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum naţional al actualei reforme în învăţământ;
- rezolvarea problemelor de didactică în procesul de învăţământ - predare, învăţare, evaluare la diferite specialităţi, ţinând cont de ciclurile curriculare I - II, III - VI, VII -IX, X - XII, dar şi de nivelul aptitudinilor artistice ale elevilor;
- dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare.
- valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor, care să faciliteze învăţarea eficientă de către elevi, a conţinuturilor specifice disciplinei;
- dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării.
Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv - educativ la un nivel artistic convingător. Acesta este un argument în plus pentru ca toţi absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, să susţină înaintea probei scrise şi o probă practică.
* "Competenţe pentru profesia de cadru didactic" Ministerul Educaţiei Naţionale, 1999 (competenţe în plan teoretic, operaţional şi creator).
Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor artist, cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Astfel profesorul de educaţie artistică sau de educaţie artistică specializată produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative ale cadrelor didactice. Totodată, proba practică constituie o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic.
Programa de faţă cuprinde teme de specialitate din programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar, din programa de definitivat din învăţământul superior, precum şi teme din didactica generală aplicată la metodica specialităţii.
Examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe:
a)probă practică atât pentru disciplina educaţiei muzicală cât şi pentru educaţie artistică specializată ( conform anexei la Metodologie)
b)probă scrisă
Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale.
(1)EDUCAŢIE MUZICALA
pentru absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată şi de scurtă durată
Şcoli şi licee de cultură generală
Discipline de specialitate:
- Teoria superioară a muzicii
- Istoria muzicii universale şi româneşti (culte, laice, bisericeşti şi populare)
- Estetică muzicală, forme şi analize muzicale,elemente de folclor muzical
- Didactica specialităţii
I.TEORIA MUZICII
Programa îşi propune:
- să sintetizeze cele mai importante teme ale cursului de teoria superioară a muzicii, necesare praxisului muzical şcolar care să permită candidatului să realizeze corelaţii interdisciplinare, ca o unitate a competenţei de specialitate (plan teoretic);
- să ofere candidatului posibilitatea să exemplifice cu elemente din literatura muzicală recomandată de curriculum de educaţie muzicală, oferind, în plan opţional, posibilitatea cunoaşterii competenţei lui de concretizare;
1.Sunetul muzical şi calităţile lui. Semiografia muzicala tradiţionala şi cea moderna.
2.Intervale muzicale: clasificare. Exemple din literatura muzicală.
3.Ritmul muzical şi metrica muzicală:
- elemente constitutive;
- sisteme ritmice şi metro-ritmice; clasificare în diverse culturi muzicale.
- exemple din literatura muzicală
4.Sistem modal: caracteristici, exemple din literatura muzicală, posibilităţi de abordare în interpretarea vocala şi instrumentală în procesul de educaţie muzicală:
- scări prepentatonice:
- pentatonice, pentacordice;
- hexacordice;
- heptacordice.
- moduri populare româneşti.
- sisteme sonore neotonale,neomodale;
- moduri cu transpoziţie limitată.
5.Sistemul tonal funcţional:
- caracteristici
- raporturile dintre diferitele tonalităţi în cadrul creaţiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice;
- modulaţia în muzica sec. XVII-XIX-exemple;
6.Agogica şi dinamica muzicală-importanţă, exemplificări.
7.Ornamentele muzicale şi utilizarea lor în diferite stiluri muzicale-exemple.
Bibliografie
Giuleanu V. "Tratat de teoria superioară a muzici", Editura Muzicalâ-Bucuresti 1986
Râpă C. "Teoria superioara a muziciF Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Dima,Cluj 2000
Diaconu A. "Teoria superioara a muziciF Iaşi 1984 Lito Conservatorul G.Enescu
Alexandrescu D."Curs de teoria muzicii", vol. I,II,Editura Kity 1997
Buciu D. "Elemente de scriitură modală"Editura Muzicală 1984
Urmă Dem."Acustica muzicală" Editura Didactică şi Pedagogică 1982
II.ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMANEŞTI
(Culte laice, religioase şi populare)
Programa îşi propune prin temele de faţă:
- să sintetizeze marile stiluri şi culturi muzicale necesare abordării conţinuturilor programelor pentru clasele I-IX (XII), ce va dezvolta competenţa de a comunica fluent şi a opera cu o gândire sistematică (plan teoretic)
- să ofere posibilitatea candidatului de a-şi manifesta opţiunile, aprecierile pentru valorile artei muzicale clasice, moderne, contemporane, de avangardă pentru problema kitsch-lui muzical (plan creator);
- să facă dovada stăpânirii unui repertoriu muzical necesar predării-învăţării (competanţa în plan operaţional).
A)ISTORIA MUZICII UNIVERSALE
1.Cultura muzicală în Renaştere: arta polifoniei corale, caracteristici, importanţă, exemple.
2._
- Barocul muzical: estetica înnoirii de limbaj muzical, genuri şi forme; genurile vocal-instrumentale ca expresie a stilului baroc; reprezentanţi, exemple.
- Preclasicismul muzical: genuri şi forme în muzica instrumentală concertantă, organizări tonale ale muzicii, reprezentanţi, exemple.
3.Clasicismul muzical: caracteristici, genuri, forme, înnoiri de limbaj în creaţia şcolii vieneze, exemple.
4.Romantismul muzical: caracteristici,orientâri estetice, genuri şi forme, înnoiri de limbaj în creaţia compozitorilor, tematica, exemple.
5.Evoluţia spectacolului de operă ca gen, orientări estetice. Mari cântăreţi de operă (străini şi români).
6.Curente şi orientări stilistice în muzica sec.XX: înnoiri de limbaj, concepţii stilistice, tehnici de creaţie, exemple.
7.Muzica uşoară a sec.XX (dela tango la vals, rock şi muzica tehno) valoare şi kitsch: exemple, impact în plan social, cultural pe plan scurt, mediu şi lung a promovării sau ignorării "muzicii noi".
B)ISTORIA MUZICII ROMANEŞTI
8.Muzica bizantină până în sec.XIX: caracteristici, şcoli de renume şi reprezentanţii lor, importanţa pentru ora de educaţie muzicală.
9.Muzica românească de factură cultă în sec.XIX: caracteristicile limbajului, genuri abordate, tematica, reprezentanţi, exemple, importanţă.
10.Etapa modernă a muzicii româneşti (sec.XX): orientări şi direcţii de creaţie, genuri abordate, caracteristica formelor, probleme ale utilizării folclorului muzical în creaţie, înnoiri în limbaj, tematică, reprezentanţi de la G.D. Kiriac la G.Enescu şi reprezentanţii şcolilor de compoziţie din Bucureşti, Cluj şi Iaşi.
11.Genuri ale muzicii populare româneşti( vers, ritm, melodie).
Bibliografie
Cosma O. L: Hronicul muzicii româneşti vol I-IX
Berger W. "Estetica sonatei clasice", Editura Muzicală 1981
Iliuţ W."De la Wagner la contemporani", vol II, III, IV
"O carte a stilurilor"vol. I, Editura Academiei de Muzică şi Editura Muzicală 1996-1998
Brumam A. Romantismul în muzică vol. I-II Ed. Muzicală, Bucureşti 1975
Mîrza T. şi Szenik I. Nicola R. "Curs de folclor" partea a Ii-a 1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj
Oprea Gh."Curs de folclor" Editura Muzicală 2002
"Pentatonica românească" Editura muzicală 1998
Toduţă S. "Formele muzicale ale baroculuF vol. I-II, Editura muzicală 1969, 1979 Ciobanu Gh. Studii de bizantinologie şi etnomuzicologie, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1980 Ştefănescu I. Istoria muzicii universale vol. I.IV, Fundaţia Culturală Română, 1995-2002
Vasile V. "Istoria muzicii bizantine" vol. I-II, Editura Interprint 1997 Manualele alternative pentru clasele VII-IX.
Brumariu L, Constantinescu G., Petrescu H - Manual clasele IX-XII - Istoria muzicii şi formele muzicale, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985
III._
A)ESTETICĂ MUZICALĂ
1.Dialogul artelor în epoca contemporană
2.Aspecte ale relaţiei dintre compozitor, interpret şi public în epoca contemporană.
B)FORME ŞI ANALIZE MUZICALE
1.Tipologia principalelor forme muzicale ( lied, rondo, fuga, variaţiunea, sonata).
2.Analiza principalelor forme muzicale (liedul, rondoul, variaţiunea, allegro-ul de sonată fuga).
3.Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală.
Bibliografie selectivă
Bughici D. - Forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală. Bucureşti 1980
Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984
Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1981.
Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1983.
Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1985.
Berger, G. W. - Moduri şi proporţii, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1979
Buciu, D. - Elemente de scriitură modală, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1983.
Ciortea, T. - Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1986.
Herman, V. - Formele muzicale ale clasicilor vienezi, Lito Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1978.
Herman, V. - Formele muzicii medievale europene, Lito Conservatorul "G.Dima", Cluj Napoca, 1978.
Herman, V. - Originile şi dezvoltarea formelor muzicale, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1982.
Niculescu, St. - Reflecţii despre muzică, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1980.
Toduţă, S. - Formele muzicale ale barocului (vol. I - III), Ed. Muzicală, Bucureşti, 1960-1979.
Berger, G.W. - Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1965.
Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1970.
Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, Bucureşti, 1974-1977.
Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1979.
Vieru, A - Cartea modurilor, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978
* * * - Alte cursuri, prelegeri şi studii de specialitate multiplicate în cadrul universităţilor, academiilor facultăţilor de artă, colegiilor universitare.
C)FOLCLOR MUZICAL
1.Folclorul, sursă de inspiraţie pentru creaţia muzicală cultă.
2.Elemente de structură a muzicii populare româneşti. Genuri şi repertorii.
3.Relaţia dialectică dintre creaţia populară şi cea cultă în societatea contemporană
Bibliografie selectivă
Alexandru, T. - Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1980, 1982.
Bîrlea, O. - Metode de cercetare a folclorului, E.D.P. Bucureşti, 1969
Brăiloiu, C. - Opere (vol. I-V), Ed, Muzicală, Bucureşti, 1967, 1969, 1974, 1979, 1981.
Ciobanu, G. - Izvoare ale muzicii româneşti (vol. I-II), Ed. Muzicală, Bucureşti 1976, 1978.
Brăiloiu C-tin "Opere" vol. I, II, Editura Muzicala 1967-68
Comişel E."Folclorul copiilor", Editura Muzicală 1982
Ciobanu Gh. " Culegerea şi publicarea folclorului", REF. nr.10
Oprea Gh, - Curs de folclor, Editura Muzicală, Bucureşti 2002
* * * - Colecţii antologice şi monografice de cântece populare.
* * * - Alte cursuri, prelegeri şi studii de specialitate multiplicate în cadrul universităţilor, academiilor şi facultăţilor de artă.
IV.DIDACTICA DISCIPLINEI
Prin tematica generoasă ce acoperă întreaga paletă a problematicii muzicii, programa îşi propune:
- să dea posibilitatea candidatului să dovedească în ce măsură cunoaşte şi stăpâneşte terminologia reformei curriculare pentru educaţia muzicală, competenţa sa în plan operaţional,precum şi capacitatea de evaluare corectă a relaţiei dintre programă şi manuale;
- să orienteze pregătirea candidatului înspre didactica aplicată specifică educaţiei muzicale în care să se deplaseze accentul de pe transmiterea de informaţii pe formarea şi crearea de atitudini de dezvoltare a imaginaţiei elevilor, în care evaluarea să reprezinte o activitate vie, a Xată pe practica muzicală;
- să pună în valoare măsura în care candidatul stăpâneşte repertoriul (cântece, piese instrumentale, audiţii) pentru clasele I-XII pe etape de educaţie muzicală (componenta operaţională) corespunzător specificului catedrei la care este încadrat candidatul.
1.Cunoaşterea termenilor actuali din Curriculum Naţional şi a unor termeni de specialitate din didactica educaţiei muzicale: Curriculum Naţional, Curriculum de bază şi la decizia şcolii, obiectivele cadru pentru clasele I-IX, competenţele pentru clasele X-XII, obiective de referinţă activităţi de învăţare, standarde de performanţă şi descriptorii de performanţă pentru educaţia muzicală, arii curriculare, cicluri curriculare.
2.Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare- evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ:
- lecţia de muzică; specificitatea acesteia
- formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale;
- formarea şi dezvoltarea gustului estetic, al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii;
- pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente.( serbări şcolare, spectacole ocazionale, concursuri etc.)
3.Proiectarea în educaţia muzicală-demers de organizare anticipată a activităţii didactice:
a)cunoaşterea programei ( lecturare " pe orizontală", asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia.
b)proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente.
c)strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a ritmurilor, măsurilor, cântecului după auz, iniţiere instrumentală, audiţie muzicală activă;
d)constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.
4.Metode şi mijloace didactice specifice:
a)clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale, a caracterului său practic ( cântecul, piesa instrumentală, audiţia jocul, exerciţiul, elemente de limbaj muzical).
b)cântecul vocal/piesa instrumentala:
- criterii de selectare a repertoriului;
- tehnica vocală/instrumentală necesară redării juste melodico-ritmice a exemplelor muzicale, funcţie de capacitatea elevilor.
c)audiţia muzicală-act de educare a sensibilităţii auditive, afective, de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale:
- locul audiţiei muzicale în lecţia de educaţie muzicală, exemple;
- mediul sonor ca premisa a formării şi dezvoltării auzului muzical timbruri, ritmuri, tempouri, intensităţi, sensul melodiei etc.);
- repertoriul de audiţii muzicale, procedee de audiţie activă cu muzică de genuri diferite;
- corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură, educaţie plastică, educaţie fizică, etc);
5.Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală; modalităţi de dezvoltare a acesteia
- formarea gândirii critice, reflexive, autonome şi creative; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor;
6.Evaluarea în ora de educaţie muzicală:
- tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală;
- eficienţa evaluării în procesul de învăţământ
7.Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ:
- caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor - elev
- tipuri de relaţii
Bibliografie
Ministerul Educaţiei Curriculum Naţional " Bucureşti, 1999
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri de învăţământ Bucureşti 2001
Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Consiliul Naţional pentru Curriculum Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară Arte pentru clasele I-a a XII-a., Bucureşti 2002
Bârzea C. - Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti 1995
Brunner J. - Pentru o teorie a instruirii, EDP Bucureşti 1970
Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Călin M. - Procesul instructiv - educativ EDP, Bucureşti 1995
Cristea S. - Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Bucureşti, EDP, 1994
Csire Iosif "Educaţia muzicală din perspectiva creativităţi" Editura Univ. Muzică Bucureşti 1998
Piaget, J. Psihologia copilului, EDP. Bucureşti 1980
Gârboveanu Maria, "Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ", E.D.P., 1981
Delion Pavel "Însuşirea limbajului muzical" Revista de pedagogie, XXX, 1981
Ivăşcanu Aurel "Cântecul - factor predominant al educaţiei muzicale" Educaţie prin artă şi literatură, E.D.P., Bucureşti 1978
Zoicaş Toma Ligia "Audiţia muzicală-modalităţi de valorificare şi instruirea muzicală" E.D.P., Bucureşti 1972
Zoicaş Toma Ligia "Pedagogia muzicii şi valorile folclorului" Editura Muzicală 1987
Motora Ionescu Ana şi Dogaru A. "Îndrumător pentru predarea muzicii" clasele V-VIII, E.D.P., Bucureşti 1983
Ilea Anca ş.a. Metodică pentru şcoli normale. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1990
Munteanu Gabriela "Jocul didactic muzical" Editura Academiei de Muzică, Bucureşti, 1997
Munteanu Gabriela "Metodica educaţiei muzicale pentru gimnaziu şi liceu" Editura Sigma 1999
Colecţia de manuale alternative, clasele I XII
Creţu C.- Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
Cristea S.- Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998
Cucoş C.- Pedagogie şi a Xiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995
Stanciu M.- Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980
Neacşu I.- Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990
Radu I.- Experienţa didactică şi creativitate, Ed. Dacia
Preda V. - Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999
xxx-Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993
Silverstone R.-Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 1998
Geissler E.G.-Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997
xxx-Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979
Ionescu M.-Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979
Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Iucu R-Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000
de Katele J.M.-L'evaluation, Bruxelles, 1986
Pavelcu V. -Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968
Strungă C.-Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999
Landsherre G.-Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975
Stoica A. -(coord.) Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,2001
Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001
I.T.Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001
Şchiopu -Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1981
xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995
Joiţa E.-Efîcienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
(2)EDUCAŢIE MUZICALA SPECIALIZATA
1.Muzică instrumentală. Artă vocală ( Canto).
Muzică de cameră
Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată.
Şcoli şi licee de artă
Disciplinele:
- Istoria muzicii universale şi româneşti
- Forme şi analize muzicale
- Estetică muzicală
- Didactica specialităţii
I.ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMANEŞTI
A)ISTORIA MUZICII UNIVERSALE
1.Antichitatea greacă; Cultura muzicală europeană în Evul mediu - trăsături generale.
2.Muzica în perioada Renaşterii:
- dezvoltarea limbajelor şi a formelor polifonice;
- înflorirea muzicii polifonice laice;
- premise ale diversificării stilistice; madrigalul italian, chansonul francez şi liedul german;
- muzica instrumentală.
3.Barocul muzical: estetica înnoirii de limbaj muzical, genuri şi forme; genurile vocal-simfonice ca expresie a stilului baroc; reprezentanţi, exemple.
- Preclasicismul muzical: genuri, forme, organizări tonale ale muzicii, reprezentanţi, exemple.
- reprezentanţi de frunte ai preclacismului muzical: A. Corelli, A. Vivaldi, D. Scarlatti, A. Scarlatti, J. Ph. Rameau, J.S. Bach, G.Fr. Handel etc.
4.Opera în secolul al XVIII-lea:
- opera seria şi opera buffa;
- conturarea formelor lirico-dramatice naţionale (singspielul german, vodevilul şi opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar's opera);
5.Clasicismul muzical:
-orientarea dominantă a gândirii artistice austro-germane în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea.
- estetica clasicismului - trăsături generale;
- genuri, forme şi limbaj în creaţia compozitorilor clasici vienezi: J. Haydn, W.A. Mozart şi L. v. Beethoven.
6.Romantismul muzical:
- principii estetice şi de creaţie în romantism. Genuri, forme şi limbaj în creaţia compozitorilor romatici;
- culturi muzicale în epoca romantică.
7.Orientări estetice şi stilistice în muzica europeană la pragul dintre sec. al XIX-lea şi al XX-lea:
- impresionism, expresionism, neoclasicism, neoromantism etc.
8.Culturi muzicale în secolul XX (franceză, germană, italiană, engleză, rusă, cehă, poloneză, română, ungară, spaniolă etc).
9.Tendinţe creatoare în muzica contemporană.
B)ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI
1.Geneza şcolii muzicale naţionale - rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii:
- realitatea românească şi inspiraţia folclorică - factori determinanţi ai identităţii naţionale.
- locul şcolii noastre naţionale în contextul muzicii universale.
2.Clasicismul muzical românesc:
- genuri, forme şi limbaj în creaţia compozitorilor: A. Flechtenmacher, G. Musicescu, Ed. Caudella, C. Porumbescu, G. Dima, I. Mureşianu, G. Stephănescu, C. Dimitrescu.
3.Muzica românescă modernă - etapă importantă în afirmarea idealurilor patriotice:
- direcţiile dominante şi reprezentanţii lor: D.G. Kiriac, I. Vidu, A. Castaldi, A. Alessandrescu, M. Jora, I.N. Ottescu, D. Cuclin, S. Drăgoi, M. Negrea, P. Constantinescu şi aportul lor la dezvoltarea muzicii româneşti.
4.George Enescu - strălucit mesager al artei sonore româneşti. - umanismul şi patriotismul artei sale;
trăsături stilistice definitorii în contextul valorificării creatoare a cântecului popular.
5.Muzica românească contemporană: rolul artei muzicale în societate.
dezvolatarea artei interpretative, componistice şi a muzicologiei.
II.FORME ŞI ANALIZE MUZICALE
1.Tipologia principalelor forme muzicale (lied, rondo, fuga, variaţiunea, sonata).
2.Analiza principalelor forme muzicale (liedul, rondoul, variaţiunea, allegro-ul de sonată fuga).
3.Aspecte structurale muzicale în creaţia contemporană românească şi universală.
III.ESTETICA MUZICALA
1.Categoriile esteticii în întruchiparea muzicală.
2.Dialogul artelor în epoca contemporană.
3.Aspecte ale relaţiei dintre compozitor, interpret şi public în epoca contemporană.
4.Tendinţe inovatoare în arta sec. XX şi statutul operei de artă.
Bibliografie selectivă
Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1981.
Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1983.
Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1985.
Buciu, D. - Elemente de scriitură modală, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1983.
Ciortea, T. - Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1986.
Herman, V. - Formele muzicale ale clasicilor vienezi, Lito Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1978.
Herman, V. - Formele muzicii medievale europene, Lito Conservatorul "G.Dima", Cluj Napoca, 1978.
Herman, V. - Originile şi dezvoltarea formelor muzicale, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1982.
Niculescu, St. - Reflecţii despre muzică, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1980.
Toduţă, S. - Formele muzicale ale barocului (vol. I - III), Ed. Muzicală, Bucureşti, 1960-1979.
Berger, G.W. - Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1965.
Ştefănescu I. Istoria muzicii universale vol. LIV, Fundaţia Culturală Română, 1995-2002
Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1970.
Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, Bucureşti, 1974-1977.
Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1979.
Bughici D. - Forme şi genuri muzicale Editura Muzicală. Bucureşti 1980
***Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984
Tatarkiewicz,W - Istoria esteticii, vol. I-IV, Ed. Meridiane, 1978
Avesalon, I. - Metodica predării şi studiului instrumentelor de suflat şi percuţie, Lito, Conservatorul "C. Porumbescu", Bucureşti, 1980
Barta, C. - Curs de metodica predării şi a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuş), Lito, Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită)
Bălan, Th ..- Principii de pianistică, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1966
Bejat, M. - Ce este talentul?, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967
Ciocan, D. - Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1988
Iliuţ, V. - O carte a stilurilor muzicale, Ed. Acad. de Muzică, Bucureşti, 1996
Nemescu, O. - Capacităţile semnatice de muzică, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1983
Bentoiu, P. - Imagine şi sens, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1974
Iliuţ, V. - De la Wagner la contemporani, vol I şi II, Ed. U.C., Bucureşti, 1996
Vancea, Z. - Creaţia muzicală românească, sec. XIX-XX, Ed. Muzicală Bucureşti, 1989
Erbiceanu, C. - Scrisori, vol. I şi II, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1989, 1992
Grove's, G. - Dicţionary of Music and musicians, Ed. Blom, London, 1994
Popa, A. - Pianofortele în oglinda timpului său, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1994
Răducanu, D.M. - Metodica studiului şi predării pianului, Lito Conservatorul George Enescu, Iaşi, 1977
Răducanu, D.M. - Principiile de didactică instrumentală, Ed. Moldova, Iaşi, 1994
Şchiopu, M. - Psihologia vârstelor, E.D.P., Bucureşti, 1995
Dufrene, M. - Fenomenologia experienţei estetice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976
Ionescu-Arbore, A. - Interpretul teatrului liric, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1984
Apostol, P. - Trei meditaţii asupra culturii, Ed. Dacia, Cluj, 1970
Neuhaus, H.G. - Despre arta pianistică, Editura Muzicală, Bucureşti, 1966
Bîrcă, A. - Sistematizare în predarea scrierii muzicale, E.D.P., Bucureşti, 1970
Bianu, V.V. - Vioara. Istorie, construcţie, verniu, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1957
Costin, M. - Vioara, maeştrii şi arta ei, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1964
Gieseking, W. - Aşa am devenit pianist, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1987 Hegyasi, Z. - Vioara şi constructorii ei, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1962
Ionescu, C. - Psihologia muziicii (vol. I), Ed. Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Bucureşti, 1982
Long, M. - La pian cu Claude Debussy, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1968
Long, M. - La pian cu Gabriel Faure, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1970
Plett, E. - Ştiinţa textului şi analiza de text, Ed. Univers, Bucureşti, 1983
Tănăsescu, Dr. - Probleme de înţelegere şi redarea textului pianistic beethovenian, Revista "Muzica", nr. 12/1970
Iarosevici, Gh. - Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962
Geantă, L, Manoliu, G. - Manual de vioară, vol. I, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1971
Minei, I., Pitiş, A. - Tratat de artă pianistică, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1982
Minei, L, Pitiş, A. - Teoria comportamentului pianistic, Ed. Sf. Gheorghe Vechi, Bucureşti, 1997
Cumpătă, D. - Elemente de metodică a studiului şi predării instrumentelor cu coarde, Ed. Academiei de Muzică, Bucureşti, 1997
Urmă, D. - Acustică şi muzică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982
Brumariu L, Constantinescu G., Petrescu H - Manual clasele IX-XII - Istoria muzicii şi formele muzicale, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985
* * * - Alte cursuri, prelegeri şi studii de specialitate multiplicate în cadrul universităţilor, academiilor facultăţilor de artă, colegiilor universitare.
IV.DIDACTICA SPECIALITĂŢII
TEME COMUNE PENTRU MUZICĂ INSTRUMENTALĂ, ARTĂ VOCALĂ INTERPRETATIVĂ ( CANTO) ŞI MUZICĂ DE CAMERĂ
Prin tematica, programa îşi propune:
- să dea posibilitatea candidatului să dovedească în ce măsură cunoaşte şi stăpâneşte terminologia reformei curriculare pentru educaţia muzical-instrumentală, competenţa sa în plan operaţional, precum şi capacitatea de evaluare corectă a relaţiei dintre programă şi manuale/partituri;
- să orienteze pregătirea candidatului înspre didactica aplicată specifică educaţiei muzicale în care să se deplaseze accentul de pe transmiterea de informaţii pe formarea şi crearea de atitudini de dezvoltare a imaginaţiei elevilor, în care evaluarea să reprezinte o activitate vie, a Xată pe practica muzicală;
-să pună în valoare măsura în care candidatul stăpâneşte repertoriul (cântece, piese instrumentale, audiţii) pentru clasele I-XII pe etape de educaţie muzicală (componenta operaţională) corespunzător specificului catedrei la care este încadrat candidatul.
1.Cunoaşterea termenilor actuali din Curriculum Naţional şi a unor termeni de specialitate din didactica educaţiei muzicale: Curriculum Naţional, Curriculum de bază şi la decizia şcolii, arii curriculare, cicluri curriculare.
2.Procesul de învăţământ ca relaţie între predare - învăţare - evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ:
- lecţia de instrument/artă vocală; specificul acesteia;
- formarea şi dezvoltarea deprinderilor;
- etapele pregătirii unei lucrări muzicale( instrumentale sau vocale);
- formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor( instrumentişti/cântăreţi);
- organizarea şi îndrumarea studiului individual;
- pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public;
- pregătirea pentru performanţă;
- importanţa fişei psihopedagogice în activitatea de formare şi dezvoltare muzicală a elevului
3.Proiectarea lecţiei de instrument/artă vocală - demers de organizare anticipată a activităţii didactice:
a.cunoaşterea programei ( lecturare, asimilare)în perspective corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia.
b.proiectarea lecţiei de instrument/artă vocală prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente ( organizarea studiului individual,)
c.şi strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de instrument/artă vocală: procedee de predare liniei melodice, a ritmurilor, măsurilor, din textul muzical, a tehnicii instrumentale, audiţie muzicală activă;
d.constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.
4.Metode şi mijloace didactice specifice:
a)clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea lecţiei de instrument/artă vocală, a caracterului său practic (piesa instrumentală, audiţia, jocul, exerciţiul, elemente de limbaj muzical).
b)piesa vocală/instrumentala:
- criterii de selectare a repertoriului;
- tehnica vocală/instrumentală necesară redării juste melodico-ritmice, a textelor muzicale, funcţie de capacitatea elevilor.
c)audiţia muzicala-act de educare a sensibilităţii auditive, afective, de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale şi personalităţii elevului:
- locul audiţiei muzicale în lecţia de instrument/artă vocală, exemple;
- mediul sonor ca premisă a formării şi dezvoltării auzului muzical timbruri, ritmuri, tempouri, intensităţi, sensul melodiei etc.);
- repertoriul de audiţii muzicale, procedee de audiţie activă cu muzică de genuri şi stiluri diferite;
- corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură, educaţie plastică educaţie vizuală, design, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc);
5.Creativitatea în lecţia de instrument; modalităţi de dezvoltare a acesteia
- formarea gândirii critice, autocritice, reflexive, autonome; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor.
6.Evaluarea în ora de instrument/artă vocală:
- tipuri de evaluare specifice evaluării în ora de instrument;
- eficienţa evaluării în procesul de învăţământ;
7.Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ:
- caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor - elev
- tipuri de relaţii
Bibliografie
Curriculum naţional Bucureşti 1999 (ISJ)
Creţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
Cristea S.-Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998
Cucoş C.-Pedagogie şi a Xiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995
Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
Cerghit I. - Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980
Neacşu I. - Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990
Radu I. - Experienţa didactică şi creativitate, Ed. Dacia
Preda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999
xxx-Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993
SilverstoneR.-Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 1998
Geissler E.G.-Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997
xxx-Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979
Ionescu M.-Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979
Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Iucu R.-Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000
de Katele J.M.-L'evaluation, Bruxelles, 1986
Pavelcu V.-Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968
Strungă C. -Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999
Landsherre G. - Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975
Stoica A. -(coord.) Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,2001
Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001
I.T.Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001
Şchiopu -Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1981
xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995
Joiţa E.-Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
(21)STUDII TEORETICE
Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată
Şcoli şi licee de artă Discipline:
- Teoria muzicii
- Armonie
- Istoria muzicii universale şi româneşti
- Estetică muzicală
- Forme şi analize muzicale
- Didactica specialităţii
Temele pentru teoria muzicii sunt comune cu cele de la Educaţie muzicală, iar temele de istoria muzicii, estetică muzicală şi forme şi analize muzicale sunt comune cu cele de la Muzică instrumentală, Artă vocală (canto) şi Muzică de cameră
ARMONIE
Scara generală muzicală. Portativul general.
Scriitura la 4 voci. Ambitusul vocilor. Conducerea (mişcările) vocilor.
Sistemul tonal-funcţional. Funcţiuni în tonalitate.
Acordul de trei sunete.
Trisonuri pe treptele principale.
Poziţiile melodice şi armonice (poziţia şi distribuţia acordurilor).
Cadenţe armonice.
Înlănţuirea severă:
- funcţiuni date
- basul dat
- sopranul dat
Schimbul de poziţie
Înlănţuirea liberă (renunţarea la mersul treptat sau/şi nota comună, dublarea/omiterea cvintei acordurilor, nerezolvarea sensibilei în cadenţa finală)
Armonizarea anacruzei
Sextacordul:
- sextacordul propriu-zis
- sextacordul prin note melodice (aparent disonante): 6 prin nota de schimb, de pasaj, de întârziere
Cvartsextacordul:
- 64 de arpegiu
- 64 de pasaj - 64 de schimb
- 64 de întârziere
Acordul de septimă de dominantă:
- introducerea acordului
- rezolvarea acordului
- răsturnările acordului
- aspecte atipice ale acordului
Acordul de nonă al dominantei:
- introducerea nonei
- rezolvarea acordului
- răsturnări
Trepte secundare:
- Treapta a II-a
- - în stare directă
- - în sextacord
- - cu septimă
- - - în răsturnări
- - rezolvarea amânată a septimei
- Treapta a VI-a:
- - în stare directă
- - în sextacord
- - cu septimă
- - - în răsturnări
- Treapta a III-a:
- - în major
- - în minor
- - în sextacord
- - cu septimă
- - - în răsturnări - Treapta a VII-:
- - în sextacord
- - cu septimă
- - - în răsturnări
Acordurile de septimă pe treptele I şi IV, în major
Secvenţe armonice diatonice
Majorul armonic
Minorul natural (eolic)
Note melodice efectiv disonante
Bibliografie
Buciu Dan, Armonia tonală, vol I Editura Conservatorului de Muzică Bucureşti, 1989
Negrea Marţian, Tratat de armonie, Ed. Muzicală, Bucureşti 1958
Paşcanu Alexandru Armonia, EDP, Bucureşti, 1982
Rameau J. PH. Tratat de armonie, facsimil, 1722
Turk Hans Peter Curs de armonie tonală, vol. I Conservatorul Gh. Dima, Cluj 1975
Didactica specialităţii
Prin tematică, programa îşi propune:
- să dea posibilitatea candidatului să dovedească în ce măsură cunoaşte şi stăpâneşte terminologia reformei curriculare pentru educaţia muzicai-instrumentală, competenţa sa în plan operaţional, precum şi capacitatea de evaluare corectă a relaţiei dintre programă şi manuale/partituri;
- să orienteze pregătirea candidatului înspre didactica aplicată specifică educaţiei muzicale în care să se deplaseze accentul de pe transmiterea de informaţii pe formarea şi crearea de atitudini de dezvoltare a imaginaţiei elevilor, în care evaluarea să reprezinte o activitate vie, a Xată pe practica muzicală;
- să pună în valoare măsura în care candidatul stăpâneşte repertoriul (cântece, piese instrumentale, audiţii) pentru clasele I-XII pe etape de educaţie muzicală (componenta operaţională) corespunzător specificului catedrei la care este încadrat candidatul.
1.Cunoaşterea termenilor actuali din Curriculum Naţional şi a unor termeni de specialitate din didactica educaţiei: Curriculum Naţional, Curriculum de bază şi la decizia şcolii, arii auriculare, cicluri curriculare.
2.Procesul de învăţământ ca relaţie între predare - învăţare - evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învăţământ:
- lecţia de educaţie muzicală specializată; specificul acesteia;
- formarea şi dezvoltarea deprinderilor specifice disciplinei;
- formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor ( dacă este cazul);
- organizarea şi îndrumarea studiului individual;
- pregătirea pentru performanţă;
- importanţa fişei psihopedagogice în activitatea de formare şi dezvoltare muzicală a elevului
3.Proiectarea lecţiei - demers de organizare anticipată a activităţii didactice:
a.cunoaşterea programei ( lecturare, asimilare)în perspective corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia.
b.proiectarea lecţiei prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente ( organizarea studiului individual,)
c.strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a disciplinei: procedee de predare liniei melodice, a ritmurilor, măsurilor, din textul muzical, audiţie muzicală activă;
d.constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.
4.Metode şi mijloace didactice specifice:
- clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea lecţiei (audiţia, exerciţiul, elemente de limbaj muzical).
- criterii de selectare a repertoriului de audiat;
- tehnica vocală necesară redării juste melodico-ritmice, a textelor muzicale, funcţie de capacitatea elevilor.
- audiţia muzicală-act de educare a sensibilităţii auditive, afective, de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale şi personalităţii elevului:
- locul audiţiei muzicale în lecţie, exemple;
- mediul sonor ca premisă a formării şi dezvoltării auzului muzical timbruri, ritmuri, tempouri, intensităţi, sensul melodiei etc.);
- repertoriul de audiţii muzicale, procedee de audiţie activă cu muzică de tipuri, genuri şi stiluri diferite;
- corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură, educaţie plastică educaţie vizuală, design, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc);
5.Creativitatea în lecţia de instrument; modalităţi de dezvoltare a acesteia
- formarea gândirii critice, autocritice, reflexive, autonome; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor.
6.Evaluarea:
- tipuri de evaluare specifice evaluării în ora de instrument;
- eficienţa evaluării în procesul de învăţământ;
7.Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ:
- caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor - elev
- tipuri de relaţii
Bibliografie
Curriculum naţional - Bucureşti, 1999 (I.S.J.)
Cristea S. - Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, 1998
Piaget, J. -Psihologia copilului, EDP. Bucureşti 1980
Planchard, E. Pedagogia şcolară contemporană, EDP, Bucureşti 1992
Bârzea C. - Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti 1995
Brunner J. - Pentru o teorie a instruirii, EDP Bucureşti 1970
Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Călin M. - Procesul instructiv - educativ EDP, Bucureşti 1995
Cristea S. - Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Bucureşti, EDP, 1994
Creţu C. -Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
Cucoş C.-Pedagogie şi a Xiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995
Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţămăntului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
Cerghit L. - Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980
Neacşu I- Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990
Radu I. - Experienţa didactică şi creativitate, Ed. Dacia
Preda V.- Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999
xxx-Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993
Silverstone R.- Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 1998
Geissler E.G.-Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997
xxx-Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979
Ionescu M.-Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979
Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Iucu R. - Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000
de Katele J.M.-L'evaluation, Bruxelles, 1986
Pavelcu V.-Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968
Strungă C.-Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999
Landsherre G. - Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975
Stoica A.- (coord.) Evaluarea curentaşi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,2001
Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001
I.T. Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001
Şchiopu -Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1981
.xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995
Joiţa E.-Eficienţa instruiii, EDP, Bucureşti, 1998
Bogdan Tiberiu, Iulian Nica:" Copii excepţionali E.D.P., Bucureşti, 1970
Dragu Anca, "Structura personalităţii profesorului" I.P.C., 1996
Gârboveanu Maria, "Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ", E.D.P., 1981
Huizinga Johan, "Homo ludens", Univers, 1977
Ilea Anca, "Muzica. Metodica pentru şcoli normale" E.D.P., Bucureşti 1992
Ionescu C-tin, "Educaţia muzicală" Ed. Muzicala, Bucureşti, 1982
"Psihologia muzici" Ed. Muzicală, Bucureşti, 1984
De Landsheare G. "Evaluarea continuă a elevilor" E.D.P., Bucureşti, 1980
Munteanu Gabriela "De la didactică la educaţia muzicală" Ed. Fundaţia România de mâine, Bucureşti 1997
Popescu Mihăieşti Al.''Învăţarea şcolară" Rev. "Învăţământul primar" nr. 1-2, Bucureşti, 1995
* * * - Alte cursuri, prelegeri şi studii de specialitate multiplicate în cadrul universităţilor, academiilor şi facultăţilor de artă.
(3)ANSAMBLURI MUZICALE VOCALE ŞI INSTRUMENTALE
Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată
Şcoli şi licee de artă
Dirijat şi cânt coral
Dirijat ansambluri muzicale instrumentale/orchestrale
- Teoria muzicii
- Armonie
- Istoria muzicii universale şi româneşti
- Estetică muzicală
- Forme şi analize muzicale
- Didactica specialităţii
Temele pentru teoria muzicii sunt comune cu cele de la Educaţie muzicală, iar temele pentru armonie, istoria muzicii, estetică muzicală, forme şi analize muzicale sunt comune cu cele de la Educaţie muzicală specializată
Teme de specialitate pentru Dirijat şi cânt coral
Dirijat ansambluri muzicale instrumentale/orchestrale:
- genuri şi forme reprezentative în muzica corală şi creaţia muzicală pentru ansambluri instrumentale/orchestrale;
- tipurile de formaţii corale/ansambluri instrumentale/orchestrale şi criteriile de clasificare a acestora;
- lucrul în ansamblu( acordajul, respiraţia, exerciţiul);
- omogenitatea (atac, sonoritate, pronunţie, dicţie) element de bază pentru ansamblurile muzicale;
- criterii de alcătuire a programelor de concert.
Didactica specialităţii:
Temele sunt comune cu temele de la Educaţie muzicală specializată
Bibliografia este comună cu cea de la Educaţie muzicală specilaizată
SECŢIUNEA 3:PROGRAMA: PEDAGOGIE
(A)Prezentare generală; concepţie şi competenţe fundamentale ale domeniului de specializare
Concursul pentru ocuparea unui post sau a unei catedre în învăţământul preuniversitar pedagogic sau a unui post într-o unitate conexă - centru de asistenţă psihopedagogică sau profesor consilier la o unitate şcolară - reprezintă, în ansamblu, o probă de maturitate ştiinţifică, pedagogică şi socială.
Noua Programă pentru disciplina PEDAGOGIE este structurată astfel încât asigură parcurgerea şi stăpânirea unei tematici relevante, moderne, cu o sensibilă deschidere interdisciplinară. Aceasta reprezintă baza necesară pentru testarea a trei tipuri de competenţe:
1.psihopedagogice - definite de abilităţile candidaţilor de a proiecta, conduce şi evalua procesul de instruire, în armonie cu procesele de cunoaştere, consiliere şi asistare specializată a dezvoltării personalităţii elevilor;
2.sociale - reflectate în capacităţile de proiectare a strategiilor de control şi monitorizare a interacţiunilor sociale cu elevii şi cu grupurile şcolare;
3.manageriale - obiectivate în stăpânirea proceselor de planificare, de organizare şi de conducere a clasei de elevi.
Acestor competenţe li se asociază un registru de valori, atitudini şi conduite specifice profesiei didactice, care, de asemenea, constituie obiect al evaluării profesionale:
1.cultivarea unui mediu şcolar centrat pe valori şi pe relaţii democratice;
2.promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice, în concordanţă cu idealul educaţional;
3.crearea unui climat socio-afectiv securizant, în clasa de elevi;
4.implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor în învăţământ;
5.angajarea în relaţii de parteneriat socio-educaţional cu familia şi cu alte instituţii cu responsabilităţi educaţionale;
6.participarea la propria dezvoltare profesională, dezvoltarea abilităţilor reflexive şi afirmarea unui stil propriu de instruire.
Examenul constând din probe scrise - combinaţie de itemi tip grilă şi de subiecte în construcţie nonstandard - va avea în vedere testarea operativă a relevanţei pregătirii iniţiale pentru cariera didactică, din perspectiva competenţelor, a atitudinilor şi a valorilor prezentate anterior. Într-un mod mai specific, evaluarea va avea în vedere următoarele tipuri de achiziţii:
- abilităţi de cunoaştere şi de utilizare adecvată a conceptelor pedagogice şi psihopedagogice;
- abilităţi de explicare şi de interpretare a ideilor, a concepţiilor, a modelelor, a teoriilor şi a paradigmelor în domeniu;
- abilităţi de gândire critică şi imaginativ-creativă a unor proiecte, procese şi fenomene prezente în teoria şi în practica educaţională;
- abilităţi de tip practic, aplicativ, verificabile în proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor de învăţare, în utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente coerente de autocunoaştere şi de reflexivitate profesională.
Concepţia şi principiile care stau la baza realizării acestei tematici sunt:
- continuitatea cu pregătirea iniţială;
- coerenţa ariilor de conţinut şi a unităţilor de competenţă;
- adecvarea la programele generale şi la parcursurile reformei curriculare;
- dezvoltarea şi inovarea metodologică, prin reflecţie asupra teoriei şi practicii educaţionale, la nivel naţional şi internaţional.
(B)Tematica programei
1.Educaţia, învăţământul şi societatea contemporană
1.1.Conceptul de educaţie - structură şi funcţii. Educaţia şi societatea cunoaşterii.
1.2.Educabilitatea. Rolul educaţiei în dezvoltarea personalităţii.
1.3.Forme şi tipuri de educaţiei: formală, nonformală şi informală.
Autoeducaţia. Educaţia permanentă. "Noile educaţii".
Interdependenţa formelor şi a tipurilor de educaţie.
1.4.Inovaţie şi reformă în învăţământul românesc realizări şi probleme critice (curriculum, evaluare, management, formarea cadrelor didactice).
1.5.Dimensiunea europeană a educaţiei în România.
1.5.1.Corespondenţe legislative.
1.5.2.Competenţe cheie europene pentru învăţământul obligatoriu
1.5.3.Cetăţenie democratică.
1.5.4.Drepturile copilului.
1.5.5.Sistemul creditelor europene transferabile şi recunoaşterea diplomelor.
2.Mediile educaţionale. Modele şi orientări noi.
2.1.Şcoala ca subsistem al sistemului social - abordare sistemică.
Cultură organizaţională, climat psihosocial, dezvoltare instituţională.
2.2.Sistemul de învăţământ din România: legislaţie, structură/reţea şi conexiuni funcţionale.
2.3.Familia: structură, funcţii şi reconstrucţia relaţiilor educaţionale şcoală-famlie-copil.
2.4.Alte medii educaţionale - Biserica, mass-media, ONG-urile: analiză interfactorială şi funcţională.
3.Teoria şi metodologia curriculum-ului - disciplină pedagogică fundamentală
3.1.Domenii de cercetare.
3.2.Statut epistemologic.
3.3.Conceptul de curriculum - perspective de analiză.
3.4.Proiectarea curriculum-ului - modele şi principii.
4.Finalităţi şi conţinuturi ale educaţiei
4.1.Categorii ale finalităţilor educaţionale şi relaţiile dintre acestea (ideal, scop, obiective, obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe etc).
4.1.1.Sisteme de clasificare a obiectivelor educaţionale.
4.1.2.Metodologia de definire a obiectivelor educaţionale. Relevanţă practică. Aplicaţii pe arii curriculare.
4.1.2.1.Operaţionalizarea.
4.1.2.2.Analiza de sarcină.
4.1.2.3.Definire calitativă (competenţe).
4.2.Conţinuturile educaţiei
4.2.1.Noţiunea de conţinut şi tipologia conţinuturilor.
4.2.2.Surse, criterii de selecţie a conţinuturilor.
4.2.3.Modalităţi de organizare pedagogică a conţinuturilor.
5.Principalele produse curriculare - plan de învăţământ, programă şcolară, manual şcolar
5.1.Semnificaţii, criterii de construcţie, evaluare.
5.2.Alte produse curriculare, auxiliare - pachete de învăţare, caiete de activitate independentă, softuri educaţionale etc.
6.Structuri curriculare particulare - interdisciplinaritatea, modularitatea, programe diferenţiate (pentru supradotaţi, pentru elevi cu dificultăţi de învăţare)
- semnificaţii
- premise
- tipuri, variante
- proiectare
- valoare şi limite
7.Procesul de instruire ca expresie a interacţiunii dintre predare, învăţare şi evaluare
7.1.Predarea - interpretări actuale.
7.2.Învăţarea - semnificaţie, tipuri de învăţare, învăţarea şcolară.
7.3.Evaluarea şi rolul acesteia în procesul de instruire.
8.Modele de instruire - tipuri şi fundamente psihologice
8.1.Modelul behaviorist.
8.2.Modelul cognitivist.
8.3.Modelul constructivist.
8.4.Modelul umanist.
8.5.Alte modele.
9.Metodologia instruirii
9.1.Metode de instruire.
- concept, structură, funcţii, tipologie
9.2.Analiza descriptivă şi evaluativă a fiecărei metode - condiţii de eficacitate, aplicaţii.
9.3.Resurse tehnice ale instruirii.
9.3.1.Categorii de mijloace de învăţământ.
9.3.2.Noile tehnologii informaţionale şi de comunicare; aplicaţii pe domenii disciplinare.
9.4.Moduri de instruire (frontal, individual, diadic, grupal etc).
- natură, caracteristici esenţiale
- organizare
- funcţionare
- valoare educaţională
10.Stilurile educaţionale
10.1.Stiluri de predare - criterii de definire, tipuri, efecte.
10.2.Stiluri de învăţare - criterii de definire, tipuri, rezultate.
10.3.Interacţiunea stiluri de predare-stiluri de învăţare.
11.Teoria şi practica evaluării educaţionale - o perspectivă globală
11.1.Conceptul de evaluare.
11.2.Domenii şi agenţi ai evaluării educaţionale.
11.3.Funcţiile evaluării educaţionale.
11.4.Relaţiile evaluare-curriculum-instruire.
12.Strategii de evaluare a rezultatelor şcolare
- evaluare iniţială
- evaluare formativă
- evaluare sumativă
- evaluare internă
- evaluare externă
- evaluare criterială
- evaluare normativă
13.Tipuri, metode şi forme de evaluare a rezultatelor şcolare - caracteristici şi evoluţii recente
13.1.Tipuri de evaluare: orală, scrisă, practică.
13.2.Metode de evaluare: observaţia curentă, chestionare, teste, lucrări practice.
13.3.Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectul, testele de performanţă etc).
13.4.Forme de evaluare - examinările curente, examenele şi testările naţionale.
13.5.Metodologia elaborării testelor educaţionale de către cadrul didactic
- tipuri
- premise de elaborare
- etape şi norme de elaborare
- validare
14.Aprecierea rezultatelor şcolare
14.1.Criterii de apreciere.
14.2.Sisteme de apreciere.
14.3.Distorsiuni în aprecierea rezultatelor.
14.4.Autoevaluarea.
15.Proiectarea instruirii - niveluri şi metodologie
- disciplină de învăţământ
- unitate de învăţare
- lecţie
16.Relaţiile de comunicare în sistemul relaţiilor educaţionale
16.1.Tipuri de relaţii educaţionale: relaţii de comunicare, socio-afective, relaţii de conducere.
16.2.Metodologia comunicării educaţionale - structura comunicării, funcţii, variabile, tehnici de comunicare, condiţii de eficacitate.
17.Teoria educaţiei: domenii educaţionale reprezentative
17.1.Educaţia intelectuală, educaţia morală, educaţia estetică, educaţia religioasă, educaţia fizică, educaţia tehnologică. Obiective, conţinuturi, metode de evaluare.
17.2.Noile educaţii - educaţia interculturală, educaţia pentru sănătate, educaţia ecologică, educaţia antreprenorială etc. Obiective, conţinuturi, metode de evaluare.
17.3.Teoria şi metodologia educaţiei civice.
17.4.Interdependenţa domeniilor educaţiei.
18.Managementul clasei de elevi
18.1.Delimitări conceptuale (planificare, organizare, coordonare, control, evaluare, decizie, intervenţie, situaţie de criză).
18.2.Dimensiunile managementului clasei de elevi: ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională, inovatoare.
18.3.Tipuri de climat psihosocial.
18.4.Instrumente de diagnostic şi de interpretare.
18.5.Structuri normative ale clasei de elevi.
18.6.Decizia educaţională în clasă.
18.7.Tipologia situaţiilor de criză educaţională (criterii: durată, etiologie, consecinţe etc).
18.8.Modalităţi de prevenire şi de rezolvare a situaţiilor de criză educaţională în clasă.
19.Bazele pedagogiei preşcolare
19.1.Finalităţi specifice învăţământului preşcolar.
19.1.1. Socializarea preşcolarului.
19.1.2. Pregătirea pentru şcoală a preşcolarului.
19.2.Proiectarea şi realizarea activităţilor în învăţământul preşcolar
19.2.1. Tipuri de activităţi specifice învăţământului preşcolar.
19.2.2. Metode şi mijloace specifice învăţământului preşcolar.
19.2.3. Jocul - modalitate dominantă de organizare a activităţii învăţământul preşcolar.
19.3.Evaluarea în învăţământul preşcolar - tipuri, metode, forme
20.Asistenţa psihopedagogică în şcoală
20.1.Specificul asistenţei psihopedagogice în şcoală.
20.2.Metode şi tehnici de cunoaştere şi a individualităţii preşcolarului şi a şcolarului mic.
20.3.Metode şi tehnici de cunoaştere şi de orientare a preşcolarului şi a elevului mic.
20.4.Fişa de caracterizare psihopedagogică a preşcolarului şi a elevului.
BIBLIOGRAFIE
1.*** Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare.
2.*** Legea nr. 268 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995.
3.*** Curriculum Naţional. Cadru de referinţă, MEN-CNC, Ed. Corint, Bucureşti, 1998.
4.*** Programe şcolare pentru învăţământul primar, MEN-CNC, Ed. Corint, Bucureşti, 1998.
5.*** Programa instructiv-educativă pentru învăţământul preprimar, MEN, Bucureşti, 2000.
6.*** Reforma învăţământului Obligatoriu din România, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti, 2002, http://www.edu.ro/download/refoblig.pdf
7.ALMOND, A. G., Cultura civică. Atitudini politice şi democraţie în cinci naţiuni, Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, CEU PRESS, Ed. DUSTYLE, Bucureşti, 1996.
8.AUSUBEL, D., ROBINSON, R., Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică, E.D.P., Bucureşti, 1981.
9.BADEA, E., Caracterizarea dinamică a copilului şi a adolescentului, de la 3 la 18 ani, cu aplicaţii la fişa şcolară, E.D.P., Bucureşti, 1993.
10.BÎRZEA, Cezar, Arta şi ştiinţa educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1995.
11.CERGHIT, L, NEACŞU, I., PÂNIŞOARĂ, O., Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, 2001.
12.CERGHIT, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1991.
13.CERGHIT, Ioan, Modele de instruire alternative şi complementare, Ed. Aramis, Bucureşti, 2002.
14.CERKEZ, M., GEORGESCU, D., PREOTEASA, L., SINGER, M. (Coord.), Planuri cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar, Ed. Corint, Bucureşti, 1999.
15.CHIŞ, VASILE, Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Presa universitară clujeană, 2001.
16.COSMOVICI, A., IACOB, L., (Coord.) Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
17.COZMA, Teodor (Coord.), O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.
18.CREŢU, C, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
19.CRISTEA, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P. Bucureşti, 1998.
20.CUCOŞ, C. Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
21.D'HAINAUT, L. (Coord.), Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, E.D.P., Bucureşti, 1981.
22.GAGNE, R., BRIGGS, L. J., Principii de design al instruirii, E.P.P., Bucureşti, 1977.
23.GOLU, Pantelimon, GOLU, Elena, Psihologie educaţională, Ed. ExPonto, Constanţa, 2002.
24.IONESCU, M., Instrucţie şi educaţie, Cluj-Napoca, 2003.
25.IONESCU, M., RADU, I. (Coord.), Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
26.IUCU, B., Romiţă, Managementul şi gestiunea clasei de elevi - fundamente teoretico-metodologice, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.
27.JIGĂU, M. et al., Repere privind activitatea educativă. Ghid metodologic, MEC-CNC, Bucureşti, 2001.
28.JINGA, L, ISTRATE, E. (Coord.), Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti, 1998.
29.JINGA, Ioan, NEGREŢ, Ioan, Învăţarea eficientă, Ed. EDITIS, Bucureşti, 1994.
30.JOIŢA, E., Educaţia cognitivă, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
31.MEYER, Genevieve, De ce şi cum evaluăm, Ed. Polirom, 2000.
32.MIROIU, A. (coord.), învăţământul românesc azi. Studii de diagnoză, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
33.MITROFAN, N., Testarea psihologică a copilului mic, Ed. Press Mihaela SRL, Bucureşti, 1997.
34.MOMANU, Mariana, Introducere în teoria educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
35.NEACŞU, L, Instruire şi învăţare, E.D.P., Bucureşti, 1999.
36.NEACŞU, I., Metode şi tehnici moderne de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990.
37.PÂNIŞOARA, O., Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă, Iaşi, Ed. Polirom, 2003.
38.PĂUN, Emil, IUCU, Romiţă, Educaţia preşcolară în România, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
39.PĂUN, Emil, POTOLEA, Dan, (Coord.) Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
40.PĂUN, Emil, Şcoala - abordare sociopedagogică, Ed. Polirom, Iaşi, 1999.
41.POPESCU, E. et al., Pedagogie preşcolară, E.D.P., Bucureşti, 1995.
42.POPOVICI, D., Elemente de psihopedagogia integrării, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1999.
43.POTOLEA, D., Profesorul şi conducerea strategiilor învăţării în Structuri, strategii, performanţe în învăţământ, Editura Academiei, 1989.
44.RADU, Ion, T., Evaluarea procesului didactic, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.
45.ROCO, Mihaela, Creativitatea şi inteligenţa emoţională, Polirom, Iaşi, 2001.
46.SINGER, M. F. et al., Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru educaţie civică şi cultură civică, MEC-CNC, Bucureşti, 2001.
47.STĂNESCU, Maria-Liana, Instruirea diferenţiată, ă elevilor supradotaţi, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
48.STOICA, ADRIAN, Reforma evaluării în învăţământ, Editura Sigma, Bucureşti, 1999.
49.ŞCHIOPU, U., VERZA, E., Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, E.D.P., Bucureşti, 1995.
50.TOMŞA, Gheorghe et al., Consiliere şi orientare. Ghid metodologic, MEC-CNC, Bucureşti, 2001.
51.UNGUREANU, D., Educaţie şi curriculum, Ed. EUROSTAMPA, Timişoara, 1999.
52.VĂIDEANU, G., Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed. Politică, Bucureşti, 1988.
53.VLĂSCEANU L. et al. (Coord.), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculum-ul învăţământului obligatoriu, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
SECŢIUNEA 4:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 4 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 5:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 5 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 6:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 6 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 7:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 7 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 8:PROGRAMA: RELIGIE GRECO-CATOLICA
NOTA DE PREZENTARE
Obiectivul general al prezentei programe constă în oferirea unor tematici necesare evaluării competenţelor profesorilor care predau disciplina Religie Greco-Catolică. Constituită dintr-o serie de teme aparţinând unor discipline specifice teologiei, cu particularităţi pentru cultul greco-catolic, programa a fost elaborată urmărind integrarea cunoştinţelor religioase şi a atitudinilor moral-creştine. Prezenta programă se structurează pe următoarele componente: studiul biblic, teologie dogmatică, didactica generală şi metodica predării religiei. Conceptele formulate pentru disciplina studiul biblic propun teme care urmăresc o cunoaştere clară, organică şi sintetică a conţinutului Sfintei Scripturi. Temele formulate pentru teologie dogmatică au drept scop, pe lângă identificarea şi dezvoltarea principalelor teme teologice, şi o evaluare a modului în care învăţăturile de credinţă pot fi adaptate limbajului cultural contemporan. Pentru disciplina de didactica generală şi metodica predării religiei sunt prevăzute teme al căror obiectiv este de a evalua modul în care noile achiziţii în domeniul didacticii sunt valorificate în cadrul secvenţelor didactice pentru disciplina religie greco-catolică.
SUBSECŢIUNEA 1:TEMATICA PE DISCIPLINE TEOLOGICE:
I.DISCIPLINA: STUDIUL BIBLIC
(A)Prezentarea generală: Disciplina Studiul Biblic îşi propune familiarizarea cu textul şi conţinutul Sfintei Scripturi, ca fundament al întregii teologii.
a)Obiective:
1.Aprofundarea cunoştinţelor din domeniul biblic.
2.Cunoaşterea clară, organică şi sintetică a conţinutului Sfintei Scripturi.
3.Identificarea, delimitarea şi dezvoltarea principalelor teme din cadrul teologiei biblice.
b)Competenţe generale:
1.Recunoaşterea şi definirea principalelor concepte specifice Studiului Biblic.
2.Cunoaşterea principalelor tematici cu caracter biblic în vederea integrării lor în procesul didactic.
3.Integrarea în ansamblul cunoştinţelor religioase a cunoştinţelor din domeniul biblic.
(B)Teme pentru studiul individual:
1.Principalele momente ale istoriei poporului lui Izrael. Prezentarea evenimentelor în contextul cultural al timpului. Principalele evenimente din istoria poporului lui Izrael ca prefigurări ale Noului Testament.
2.Pentateuhul. Structura şi conţinutul Pentateuhului. Teme teologice fundamentale
3.Evangheliile sinoptice şi cea a Sfântului Ioan. Evanghelia după Marcu: Autor. Data.
Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia după Matei: Autor. Data.
Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia după Luca: Autor. Data.
Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia după Ioan: Autor., Data.
Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei.
4.Faptele Apostolilor - începuturile Bisericii. Specificul cărţii în cadrul Noului Testament. Raportul cu Evanghelia după Luca. Viaţa şi organizarea comunităţii primare. Istoricitatea cărţii.
(C)Bibliografie:
Charpentier E., Să citim Vechiul Testament, Bucureşti, 1999
Charpentier E., Să citim Noul Testament, Bucureşti, 1999
Ciudin N., Studiul Vechiului Testament, Bucureşti, 1993
Constantinescu L, Studiul Noului Testament, Bucureşti, 1992
Sescu P., Introducere în Sfânta Scriptură, Iaşi, 2000.
II.DISCIPLINA: TEOLOGIE DOGMATICĂ
(A)Prezentare generală: Teologia dogmatică prezintă mărturisirea de credinţă - Crezul sau adevărurile de credinţă în lumina Magisteriului Bisericii, adaptată specificului predării -învăţării.
a)Obiective:
1.Aprofundarea cunoştinţelor din domeniul teologiei dogmatice.
2.Cunoaşterea clară, sintetică şi organică a învăţăturii Bisericii.
3.Identificarea, delimitarea şi dezvoltarea principalelor teme teologice.
b)Competenţe generale:
1.Recunoaşterea şi definirea conceptelor specifice teologiei dogmatice.
2.Argumentarea învăţăturilor de credinţă în limbajul cultural contemporan.
3.Aplicarea cunoştinţelor religioase din domeniul credinţei în viaţă.
(B)Teme pentru studiul individual:
1.Dumnezeu - Unic în fiinţă şi întreit în persoane. Se urmăreşte argumentarea pe baza cunoştinţelor de specialitate a unicităţii în fiinţă şi a diversităţii celor trei Persoane a le lui Dumnezeu.
2.Isus Hristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat. Scurtă incursiune în hristologie prin prezentarea definiţiilor conciliare şi a reflecţiei sistematice din cadrul teologiei actuale.
3.Biserica - sacrament universal de mântuire. Definiţia Bisericii, scurtă incursiune în problematica eclesiologiei.
4.Sfintele Taine ale credinţei şi ale Bisericii. Definirea sacramentelor, a subiectului şi ministrului, materia şi forma, efectele.
5.Sfânta Fecioară Maria în misterul credinţei. Prezentarea principalelor problematici mariologice.
(C)Bibliografie:
Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARC, Bucureşti, 1993.
Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituţii şi Declaraţii.
Ferenţ E., Dumnezeu cel viu, unic în fiinţă şi întreit în persoane, Institutul Teologic Romano - Catolic, Iaşi, 1997.
Ferenţ E., Isus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat pentru mântuirea omului, Institutul Teologic Romano-Catolic, Iaşi, 1997.
SUBSECŢIUNEA 2:DIDACTICA GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII RELIGIEI
1.Educaţia religioasă, parte componentă a misiunii Bisericii în lume.
2.Religia ca disciplină de învăţământ:
1.Locul şi rolul disciplinei religie la nivelul învăţământului preuniversitar;
2.Curriculum Naţional pentru disciplina Religie. Obiective cadru, competenţe cadru, obiective specifice, competenţe specifice predării disciplinei;
3.Corelarea obiectivelor predării-învăţării cu experienţa religioasă, culturală şi de viaţă a elevilor, în funcţie de particularităţile de vârstă şi de orientarea lor şcolară şi profesională şi confesională; Taxonomia obiectivelor educaţionale. Operaţionalizarea obiectivelor;
4.Formarea competenţelor de gândire, analiză, argumentare şi comunicare flexibilă; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor;
5.Predarea-învăţarea religiei în context intra şi interdisciplinar.
3.Principiile didactice generale. Principii didactice speciale pentru predarea religiei:
1.Principiul hristologic;
2.Principiul eclesiologic.
4.Educaţia religioasă în diferite etape psihogenetice.
5.Proiectare didactică:
1.Proiectare didactică: lectura programei, proiectarea calendaristică, proiectarea lecţiei;
2.Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia;
3.Strategii, metode şi procedee didactice folosite în predarea religiei;
4.Tipuri de lecţie şi forme de activitate specifice în predarea religiei;
5.Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didactice;
6.Modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor individuale şi de grup.
6.Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase:
1.Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă;
2.Tipuri de itemi de evaluare şi tehnici de evaluare specifice religiei;
3.Metode şi instrumente complementare de evaluare;
4.Autoevaluarea şi valorificarea ei în cadrul educaţiei religioase;
5.Rolul şi importanţa evaluării în:
- educarea capacităţii de autoapreciere;
- prevenirea eşecului şcolar;
- stimularea performanţei şcolare;
- dezvoltarea personalităţii elevilor.
6.Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor.
7.Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educaţie. Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioase.
BIBLIOGRAFIE:
1.BANCILĂ Vasile, Iniţierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996
2.CUCOŞ Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 1999
3.IONESCU, M.; RADU, I. Didactica modernă, Editura Dacia, 1995
4.PANOSCHI Mihaela, LIŢOIU Nicoleta, Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti,2001
5.STOICA Adrian (coord.), Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, SNEE, Editura Prognosis, Bucureşti, 2001
6.STOICA Adrian, Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003
7.ŞEBU Sebastian, OPRIŞ Dorin, Opriş Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000
8.CERGHIT, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
9.NICOLA, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992
10.NEACSU, L, Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Editura Militară,* Bucureşti, 1990
11.LANDSHERRE, G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975
12.ŞCHIOPU, U., Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1981
13.GOŢIA, Maria, Elemente de metodologie, Editura Presa Universitară Cluj-Napoca, 1999
14.DANCIU, Ana, Metodica predării religiei, Editura Anastasia, Bucureşti, 1999
SECŢIUNEA 9:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 9 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 10:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 10 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 11:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 11 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 12:PROGRAMA: RELIGIE ROMANO-CATOLICA
(limba română - limba maghiară)
(1)OBIECTIVE:
1.Actualizarea cunoştinţelor de specialitate şi de metodica predării religiei în şcoli.
2.Familiarizarea cu textul biblic. Identificarea, delimitarea şi dezvoltarea principalelor teme teologice şi morale în Sfînta Scriptură.
3.Cunoaşterea clară, sintetică şi organică a învăţăturii Bisericii.
4.Creşterea eficienţei actului didactic cu accent pe realizarea funcţiilor de proiectare, organizare şi evaluare.
5.Dezvoltarea competenţelor în vederea aplicării planului de învăţământ privind promovarea strategiilor didactice activ-participative şi dezvoltarea unor comportamente corespunzătoare privind abordarea curriculumului şcolar.
(2)TEMATICA PE DISCIPLINE TEOLOGICE
I.STUDIUL BIBLIC
1.Biblia - prezentare generală; canon; inspiraţie.
2.Pentateuh - conţinut şi teme fundamentale (Creaţia, Legământul, Exodul, Legea).
3.Principalele momente ale istoriei lui Israel (patriarhii, ieşirea din Egipt, intrarea în Canaan, perioada judecătorilor, perioada regalităţii, perioada exilului, perioada postexilică, perioada dominaţiei greceşti, perioada dominaţiei romane).
4.Mesianismul în literatura profetică.
5.Literatura sapienţială - prezentare generală. Psalmii - prezentare generală.
6.Cele patru Evanghelii - prezentare generală. Relaţia Evangheliei Sfântului Ioan cu Evangheliile sinoptice.
7.Faptele apostolilor: comunitatea primară - naşterea şi dezvoltarea Bisericii.
8.Teme teologice în scrisorile pauline: păcatul, legea, mântuirea, ecclesiologia, escatologia.
Bibliografie selectivă:
La Bible (TOB)
La Bible de Jerusalem
Dicţionare biblice
BAGOT, J.P. - DUBS, J.C., Cum să citim Biblia, ARC Bucureşti, 1994.
CHARPENTIER, E, Să citim Vechiul Testament, ARC Bucureşti, 1999.
CHIARAZZI, R, Introducere în Noul Testament, ITRC, Iaşi, 1991.
HARRINGTON, W., Nouvelle Introduction ăla Bible, Cerf, Paris, 1971.
SESCU, P., Introducere în Sfânta Scriptură, Ed. Sapientia, Iaşi, 2001.
LEON-DUFOUR, Xavier, Vocabular de Teologie Biblică, Ed. ARC de Bucureşti, 2001.
*A Biblia
*A II. Vatikani Zsinat
* A Katolikus Egyhaz Katekizmusa
*L ... ON-DUFOUR, Xavier, Biblikus Teol-giai Sz-tar, Ed. Szt.Istvan ... ,Bp.l972.
*FRYE, N., Az Ige hatalma, Eur-pa, 1997.
*JAKUBINYI, G., Bevezetes az Ujszovetsegbe, Alba Iulia, 1990.
*ROZSA, H. - NAGY, J., Oszovetsegi bevezeto, Alba Iulia, 1996.
*TARJANYI, B., Peldabeszedek, Alba Iulia, 1993.
II.TEOLOGIE DOGMATICĂ
1.Revelaţia şi Tradiţia
2.Dumnezeu, unic în fiinţă şi întreit în persoane.
3.Crearea omului. Păcatul originar şi urmările lui.
4.Isus Cristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat.
5.Spiritul Sfânt, Simţitorul.
6.Biserica, sacrament universal de mântuire.
7.Sacramentele.
8.Sfânta Fecioară Maria în misterul lui Cristos şi al Bisericii.
Bibliografie selectivă:
Conciliul Vatican II
Catehismul Bisericii Catolice
FERENT, E., Dumnezeu cel viu, unic înfiinţaşi întreit în persoane, ITRC, Iaşi, 1997.
FERENŢ, E., Pneumatologia: Duhul Sfânt în istoria mântuirii şi în credinţa Bisericii URC, Iaşi, 1993.
FERENŢ, E., Magisteriul Bisericii în lumina Conciliului vatican 11, ITRC, Iaşi, 1991.
FERENŢ, E., Isus Cristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat pentru mântuirea omului, ITRC, Iaşi, 1997.
MARTINCA,/., Pneumatologia, Gramar, Bucureşti, 1996.
*A II. Vatikani Zsinat
*A Katolikus Egyhaz Katekizmusa
*KONCZ, L, Kinyilatkoztatas es hit, Alba Iulia, 1993.
*LADOCSI, G., Dogmatika, vol. I-V, Albalulia, 1993-1994.
*SCHNEIDER, T., A dogmatika kezikonyve, Budapest, 1996.
III.DIDACTICA GENERALĂ şi METODICA PREDĂRII RELIGIEI
A)Educaţia religioasă, parte componentă a misiunii Bisericii în lume.
B)Religia ca disciplină de învăţământ:
1.Locul şi rolul disciplinei religie la nivelul învăţământului preuniversitar;
2.Curriculum Naţional pentru disciplina Religie. Obiective cadru, competenţe cadru, obiective specifice, competenţe specifice predării disciplinei;
3.Corelarea obiectivelor predării-învăţării cu experienţa religioasă, culturală şi de viaţă a elevilor, în funcţie de particularităţile de vârstă şi de orientarea lor şcolară şi profesională şi confesională; Taxonomia obiectivelor educaţionale. Operaţionalizarea obiectivelor;
4.Formarea competenţelor de gândire, analiză, argumentare şi comunicare flexibilă; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor;
5.Predarea-învăţarea religiei în context intra şi interdisciplinar.
III1. Principiile didactice generale. Principii didactice speciale pentru predarea religiei:
1.Principiul hristologic;
2.Principiul eclesiologic.
IV.Educaţia religioasă în diferite etape psihogenetice.
V.Proiectare didactică:
1.Proiectare didactică: lectura programei, proiectarea calendaristică, proiectarea lecţiei;
2.Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia;
3.Strategii, metode şi procedee didactice folosite în predarea religiei;
4.Tipuri de lecţie şi forme de activitate specifice în predarea religiei;
5.Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didactice;
6.Modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor individuale şi de grup.
VI.Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase:
1.Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă;
2.Tipuri de itemi de evaluare şi tehnici de evaluare specifice religiei;
3.Metode şi instrumente complementare de evaluare;
4.Autoevaluarea şi valorificarea ei în cadrul educaţiei religioase;
5.Rolul şi importanţa evaluării în:
- educarea capacităţii de autoapreciere;
- prevenirea eşecului şcolar;
- stimularea performanţei şcolare;
- dezvoltarea personalităţii elevilor.
6.Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor.
VII.Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educaţie. Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioase.
BIBLIOGRAFIE:
1.BANCILĂ Vasile, Iniţierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996
2.CUCOŞ Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 1999
3.IONESCU, M.; RADU, I. Didactica modernă, Editura Dacia, 1995
4.PANOSCHI Mihaela, LIŢOIU Nicoleta, Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti,2001
5.STOICA Adrian (coord.), Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, SNEE, Editura Prognosis, Bucureşti, 2001
6.STOICA Adrian, Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003
7.ŞEBU Sebastian, OPRIŞ Dorin, Opriş Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000
8.CERGHIT, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
9.NICOLA, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992
10.NEACSU, I., Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Editura Militară, Bucureşti, 1990
11.LANDSHERRE, G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975
12.ŞCHIOPU, U., Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1981
13.Catechesi Tradendae
14.Directorium Generale pro Catechesi 1997.
15.GOTIA., M., înnoirea catehezei, vol. I-II, PUC, 1998.
16.*FERENCZY Gy.; FODOR L., A pedag-gia tudomanyelmeleti alapjai. Studium, Kolozsvar 1999.
17.*FERENCZY Gy.; FODOR L., Oktatastechnol-gia es oktatasszervezes. Studium, Kolozsvar 1999.
18.*FERENCZY Gy.; FODOR L., Oktataselmelet es oktatasstrategia. Studium, Kolozsvar 1999.
19.*KULCSAR T., Iskolapszichol-gia. Dacia Kiad-, Kolozsvar 1984.
20.*MARTON J., Kateketika, Kolozsvar 1998.
Notă:
* Bibliografie recomandată candidaţilor care dau examenul în limba maghiară.
Unde acest lucru nu este specificat, rămâne valabilă bibliografia propusă în limba română.
SECŢIUNEA 13:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 13 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 14:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 14 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 15:PROGRAMA: TERAPIE EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI INTEGRATĂ
- învăţători, educatoare -
NOTA DE PREZENTARE
SCOP: prezenta programă direcţionează pregătirea persoanelor care doresc să lucreze în învăţământul special, realizând activităţi educaţionale de cunoaştere, abilitare, autonomie personală şi socială şi integrare şcolară şi socială.
OBIECTIVE:
- cunoaşterea particularităţilor procesului de învăţare a copiilor/elevilor cu deficienţe desfăşurat de învăţătorul-educator;
- elaborarea şi realizarea unor activităţi eficiente în domeniul educativ recuperator-compensator;
- realizarea activităţii de integrare şcolară şi socială a copiilor/elevilor cu deficienţe în şcoala publică şi/sau în comunitate;
- conştientizarea faptului că activităţile educative conduse de învăţător-educator sunt o completare, o continuare a activităţilor de predare-învăţare din programul de dimineaţa al şcolii speciale;
FINALITĂŢI:
- crearea unui sistem unitar de activităţi de predare-învăţare şi educative, pentru a favoriza dezvoltarea armonioasă a copilului/elevului cu deficienţe;
- formarea şi consolidarea unor comportamente normale pe care elevii noştri trebuie să le manifeste în societate;
- diseminarea informaţiei privind specificul şi particularităţile educaţiei speciale în şcoala publică;
- schimbarea mentalităţii membrilor comunităţii privind statutul, rolul şi locul învăţământului special în sistemul de învăţământ românesc.
TERAPIE EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI INTEGRATĂ
SPECIALIZAREA: ÎNVĂŢĂTOR - EDUCATOR
PENTRU CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR/CATEDRELOR ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
I.Probleme generale ale învăţământului pentru copiii deficienţi
1.Unităţile, instituţiile de educaţie specială din ţara noastră. Categoriile de copii cu cerinţe educative speciale. Principiile educaţiei speciale: principiul integrării, normalizării, egalizării şanselor, educaţia timpurie.
2.Obiectivele sistemului educaţional-recuperativ.
II.Obiectul, scopul, sarcinile şi perspectivele psihopedagogiei speciale
1.Structura psihopedagogiei speciale. Ramurile şi subramurile psihopedagogiei speciale. Statutul interdisciplinar, relaţiile acesteia cu psihologia, pedagogia şi alte ştiinţe.
2.Delimitări conceptuale generale în psihopedagogie specială.
III.Etiologia specifică diferitelor tipuri de deficienţă
1.Rolul factorilor endogeni şi exogeni în modificările morfofuncţionale ale sistemului nervos central, ale analizatorilor şi ale aparatului fonoarticulator
2.Consideraţii privind frecvenţa anumitor tipuri de deficienţă
3.Individualizarea tipurilor de deficienţă în funcţie de factorii etiologici
IV.Specificul diferitelor categorii de deficienţe
1.Tipologia handicapului consecutiv deficienţei mintale. Definiţie şi caracterizare.
2.Tulburările de cunoaştere în deficienţa de auz şi de vedere.
V.Specificul dezvoltării psihice a deficienţilor
Factorii care condiţionează dezvoltarea copilului. Relaţia dintre factorii ereditari, factorii de mediu şi factorii educaţionali în procesul de formare şi dezvoltare a personalităţii copiilor cu deficienţe. Raportul specific dintre acestea în cazul copiilor cu deficienţă şi a celor aflaţi în dificultate.
VI.Didactica - teorie generală a procesului de învăţământ
1.Obiectul şi funcţiile didacticii psihopedagogiei speciale
2.Direcţiile de dezvoltare ale didacticii contemporane
VII.Taxonomia didactică
1.Tipologia şi dinamica obiectivelor didactice
2.Finalităţile didactice şi funcţiile lor
3.Operaţionalizarea obiectivelor didactice (cu referire la învăţământul special)
VIII.Procesul de învăţământ
1.Componente şi variante ale instruirii şi educaţiei
2.Procesul de învăţământ ca relaţie între predare - învăţare - evaluare
3.Caracterul formativ-educativ al programului de terapie educaţională complexă şi integrată
4.Specificul procesului de învăţământ în şcoala specială
IX.Principiile procesului de învăţământ
1.Sistemul principiilor didacticii generale şi speciale
X.Curriculumul şcolar
1.Conţinutul învăţământului special - caracteristici, surse, factori şi criterii care determină conţinutul învăţământului
2.Strategii de organizare a conţinutului învăţământului special
XI.Metodele de învăţământ
1.Statutul şi semnificaţia conceptului de metodă în activitatea didactică
2.Eficienţa metodelor de învăţământ în formarea şi consolidarea competenţelor de bază ale elevilor
3.Optimizarea comunicării prin îmbogăţirea vocabularului activ în şcoala specială
4.Consolidarea competenţei de calcul aritmetic prin activităţi educaţionale specifice învăţământului special
XII.Mijloacele de învăţământ şi integrarea acestora în activitatea didactică
1.Mijloacele de învăţământ - suport al activităţii didactice
2.Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învăţământ
3.Modalităţi de selecţionare şi utilizare a mijloacelor de învăţământ în activităţile de terapie educaţională complexă şi integrată,
XIII.Forme de organizare şi proiectare
1.Proiectarea didactică - condiţie a unei activităţi didactice de calitate
2.Funcţiile proiectării didactice
3.Specificul proiectării activităţii de terapie educaţională complexă şi integrată
XIV.Evaluarea în procesul de învăţământ
1.Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învăţământ
2.Obiectivele şi funcţiile evaluării şcolare
3.Strategii de evaluare a progresului şcolar
4.Rolul şi importanţa evaluării în:
- reorganizarea activităţilor de terapie educaţională complexă şi integrată
- dezvoltarea personalităţii elevilor cu deficienţe
5.Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor
XV.Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ
1.Caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev
2.Tipuri de relaţii specifice învăţământului special
XVI.Probleme generale de tehnologie educaţional-terapeutică
1.Terapia educaţională. Caracterul complex şi integraţionist al acestora
2.Valenţele educaţionale ale terapiilor
3.Tehnicile educaţional-terapeutice
4.Structurile de activităţi educaţional-terapeutice din diverse categorii de terapie educaţională. Obiectivele operaţionale specifice fiecărui tip de activitate.
XVII.Modalităţi şi tehnici ale activităţilor educaţional-terapeutice
A)Activităţi culturale şi de cunoaştere
1.Rolul activităţilor culturale şi de cunoaştere în educaţia specială a copiilor cu deficienţe şi a celor aflaţi în dificultate
2.Conţinutul activităţilor culturale şi de cunoaştere. Obiective specifice şi obiective operaţionale
3.Activităţi educaţional-terapeutice pentru organizarea cunoaşterii. Rolul acestor activităţi. Elementele diferenţiale faţă de activitatea de predare
4.Formarea abilităţilor vizual-perceptive
5.Structurile de activitate pentru formarea conceptelor fundamentale: sortarea, gruparea, asocierea, corespondenţa unu la unu, ordinea numerică
6.Formarea, dezvoltarea, restructurarea proceselor-activităţilor psihice prin exerciţii senzorio-motorii şi perceptive. Implicaţiile în achiziţia şcolară. Structura generală a exerciţiilor şi activităţilor
7.Activităţi de consolidare a achiziţiilor dobândite prin activităţile de învăţare în programul de după amiază.
B)Activităţile ludice şi de loisir
1.Jocul ca proces de învăţare şi de recuperare în cadrul acţiunii de terapie educaţională integrată
2.Modalităţi de realizare a jocului. Valenţe educative ale jocului
3.Jocul didactic în procesul de învăţare şi în terapia educaţională integrată
4.Activităţi de loisir realizate cu elevii cu deficienţe
C)Terapia ocupaţională
1.Terapia ocupaţională. Rolul şi funcţiile terapiei ocupaţionale
2.Desfăşurarea procesului de terapie ocupaţională şi relaţiile dintre elementele componente
3.Structuri de activitate şi strategii educaţional-terapeutice
4.Meloterapia şi actul educaţional
5.Forme de organizare şi strategii educaţional-terapeutice
6.Conţinutul, obiectivele şi valenţele educaţional-terapeutice ale activităţilor de expresie grafică şi plastică
D)Activităţi pentru muncă şi viaţă
1.Activitatea motorie şi învăţarea
2.Conţinutul, obiectivele şi modalităţile de evaluare a activităţilor de abilitare manuală
3.Structura psihomotricităţii. Obiective şi instrumente de evaluare
4.Corelarea conţinuturilor din sfera abilitării manuale cu formarea şi consolidarea componentelor de profesionalizare
E)Activităţi pentru organizarea şi formarea autonomiei personale şi sociale
1.Autonomia personală şi socială şi integrarea în comunitate
2.Formarea comportamentelor de autoservire, igienă personală, securitate, deplasare. Obiective şi structuri de activităţi educaţional-terapeutice
3.Formarea comportamentului social: competenţe sociale, deplasare, mobilitate în comunitate, utilizarea resurselor comunităţii. Obiective şi structuri de activităţi educaţional-terapeutice. Integrarea socială
XVIII.Activitatea de integrare a copiilor/elevilor cu deficienţe în şcoala publică
1.Pregătirea elevilor pentru debutul şcolar în şcoala publică
2.Serviciile şcolare de sprijin
3.Extinderea activităţilor de educaţie specială în şcoala publică
4.Limitele integrării şcolare
BIBLIOGRAFIE
1.Alexei M. - Taxonomia învăţării, Biblioteca Familia, Oradea, 2000
2.BABANSKI I.K. - Optimizarea procesului de învăţământ, EDP, Bucureşti 1974
3.BÂRZEA C. - Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti, 1995
4.BRUNNER J. - Pentru o teorie a instruirii, EDP, Bucureşti, 1970
5.CĂLIN M. - Procesul instructiv-educativ, EDP, Bucureşti, 1995
6.CERGHIT I. - Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980
7.Creţu C. - Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
8.Cristea S. - Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998
9.Cristea S. - Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Bucureşti, EDP, 1994
10.Cucos C. - Pedagogie şi a Xiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995
11.De Katele J.M. - L'evaluation, Bruxelles, 1986
- Disgrafia şi terapia ei, E.D.P., Bucureşti, 1983
- Elemente de psihopedagogia handicapaţilor, Univ. Bucureşti, 1990
12.Gagne R. - Condiţiile învăţării, EDP, Bucureşti, 1975
13.Geissler E.G. - Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997
14.Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001
15.Ionescu M. - Demersuri creative în predare şi învăţare, Ed.PUC, Cluj, 2000
16.Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
17.Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
18.Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
19.Ionescu M. - Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj,1979
20.Iucu R - Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000
21.Jinga I. - învăţarea eficientă, Ed. Edist, Bucureşti, 1995
22.Joiţa E. - Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
23.Landsheere V.G. de - Definirea obiectivelor educaţiei, EDP, Bucureşti, 1974
24.Landsherre G - Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975
25.Neacşu I. - Instruire şi învăţare, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1990
26.Neacşu I. - Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990
27.Nicola I. - Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti 1996
28.Nicola I. - Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti 1996
29.Palmade G. - Metodele pedagogice, EDP, Bucureşti 1975
30.Păunescu C., Muşu I. - Psihopedagogie specială integrată, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1997
31.Pavelcu V - Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968
32.Planchard E - Introducere în pedagogie, EDP Bucureşti 1976
33.Potolea D. -Teoria şi metodologia obiectivelor educaţionale în "Curs de pedagogie", Universitatea Bucureşti, 1988
34.Preda V. - Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999
35.PUFAN C. - Surdopsihologia, vol. I şi II, E.B.P " Bucureşti, 1972, 1982
36.Radu I. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
37.Radu I. - Experienţa didactică şi creativitate, Ed. Dacia
38.Radu I.T. - Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001
39.Rusu C. şi colaboratorii - Deficienţă, incapacitate, handicap, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti, 1997
40.Şchiopu U. Verza E.- Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1981
41.Silverstone R, - Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 199
42.Stanciu M. - Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
43.Stănică I. - Deficienţe senzoriale, Ed. Pro Humanitate, Colecţia Personalitate în dificultate, Bucureşti, 1998
44.Stoica A. - (coord.)Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,2001
45.Strungă C. - Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999
46.Taflan A., Muşu I. (coord) - Terapia educaţională integrată, Ed. Pro Humanitate, colecţia "Persoane în dificultate", coord. RUSU C, Bucureşti, 1997
47.Verza E. - Psihopedagogie specială, E.D.P., Bucureşti, 1998
48.Verza E., Verza E.F.- Psihologia vârstelor, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti 2000
49.Verza E.F.-Introducere în psihologia specială şi asistenţa socială, Ed. Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2000
50.Verza E.(coordonator) - Ghidul educatorului, Ed. Metropol, Iaşi, 1997
51.XXX - Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979
52.XXX - Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993
53.XXX - Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995
54.ZAZZO R. (coord. st.) - Debilităţile mintale, E.D.P.,Bucureşti, 1979
SECŢIUNEA 16:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 16 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 17:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 17 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 18:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 18 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 19:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 19 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 20:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 20 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 21:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 21 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 22:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 22 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 23:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 23 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 24:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 24 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 25:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 25 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 26:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 26 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 27:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 27 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 28:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 28 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 29:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 29 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 30:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 30 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 31:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 31 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 32:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 32 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 33:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 33 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 34:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 34 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 35:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 35 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 36:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 36 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 37:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 37 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 38:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 38 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 39:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 39 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 40:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 40 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 41:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 41 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 42:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 42 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 43:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 43 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 44:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 44 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 45:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 45 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 46:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 46 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 47:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 47 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 48:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 48 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 49:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 49 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 50:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 50 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 51:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 51 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 52:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 52 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 53:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 53 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 54:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 54 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 55:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 55 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 56:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 56 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 57:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 57 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 58:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 58 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 59:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 59 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 60:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 60 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 61:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 61 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 62:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 62 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 63:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 63 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 64:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 64 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 65:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 65 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 66:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 66 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 67:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 67 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 68:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 68 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 69:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 69 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
SECŢIUNEA 70:
[textul din anexa 2, capitolul 8, sectiunea 70 a fost abrogat la 28-dec-2010 de Art. 3, alin. (2) din Ordinul 5620/2010]
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 327 bis din data de 19 aprilie 2005

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (2)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (1)
Acte influenţate numărul de obiecte din listă: (1)