Ordinul 362/2021 pentru aprobarea Programului naţional privind realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Normelor de conţinut pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi a bazelor de date aferente, a Metodologiei privind realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi a bazelor de date aferente, a Normelor de conţinut privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi a bazei de date aferente reţelei de profile 8 x 8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Modului de finanţare a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km, precum şi a bazelor de date aferente

M.Of. 3

În vigoare
Versiune de la: 16 Iunie 2025
Ordinul 362/2021 pentru aprobarea Programului naţional privind realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Normelor de conţinut pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi a bazelor de date aferente, a Metodologiei privind realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi a bazelor de date aferente, a Normelor de conţinut privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi a bazei de date aferente reţelei de profile 8 x 8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Modului de finanţare a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km, precum şi a bazelor de date aferente
Dată act: 29-dec-2021
Emitent: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 294.229/2021 al Direcţiei îmbunătăţiri funciare şi fond funciar,
În temeiul prevederilor art. 9 alin. (14) din Legea nr. 246/2020 privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului, ale art. 1, 3, 9 şi 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultură, aprobată cu modificări prin Legea nr. 444/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 57 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 751/2010 privind măsurile de reorganizare a direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:
Art. 1
(1)Se aprobă Programul naţional privind realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, care cuprinde Programul privind elaborarea de studii pedologice şi agrochimice pentru perioada 2022-2031 şi Programul de repartiţie a fondurilor pentru realizarea/reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km, precum şi a bazelor de date aferente, în perioada 2022-2031, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
(2)Anual, odată cu adoptarea legii bugetului de stat, se aprobă suprafeţele şi sumele aferente execuţiei programului stabilit în anexele nr. 1 şi 2.
Art. 2
Se aprobă Normele de conţinut pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi a bazelor de date aferente, prevăzute în anexa nr. 3, în conformitate cu Metodologia elaborării studiilor pedologice, vol. I, II, III, 1987, Ghidul pentru descrierea în teren a profilului de sol şi a condiţiilor de mediu specific, 2009, Sistemul român de taxonomie a solurilor, 2012, şi în conformitate cu Instrucţiunile privind executarea studiilor agrochimice, 1981, în vederea realizării şi reactualizării Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură.
Art. 3
Se aprobă Metodologia privind realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi a bazelor de date aferente, prevăzută în anexa nr. 4.
Art. 4
Se aprobă Normele de conţinut privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi a bazei de date aferente reţelei de profile 8 x 8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, prevăzute în anexa nr. 5.
Art. 5
Definiţiile termenilor utilizaţi în elaborarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km sunt prevăzute în anexa nr. 6.
Art. 6
Se aprobă Modul de finanţare a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km, precum şi a bazelor de date aferente, prevăzut în anexa nr. 7.
Art. 7
Valoarea unitară a orei medii convenţionale, element de calculaţie a tarifelor pentru efectuarea studiilor pedologice şi agrochimice, realizate de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene, denumită OMC, este de 24,60 lei/oră. Valoarea unitară de calcul a OMC se indexează anual în funcţie de indicele de inflaţie, publicat de către Institutul Naţional de Statistică.
Art. 8
Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 9
Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vor urmări aplicarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 10
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii nr. 278/2011 privind aprobarea Programului naţional privind realizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Normelor de conţinut pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi bazele de date aferente, a Metodologiei privind realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi a bazelor de date aferente, a Normelor de conţinut privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi a Bazei de date aferente reţelei de profile 8 x 8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Modului de finanţare a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km, precum şi a bazelor de date aferente, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 28 decembrie 2011.
Art. 11
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Liviu Gabriel Bulgaru,

secretar general

ANEXA nr. 1:PROGRAM*) privind elaborarea de studii pedologice şi agrochimice prin oficiile de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) pentru perioada 2022-2031

Nr. crt.

Judeţul

Suprafaţa agricolă a judeţului*

(ha)

Suprafaţa agricolă cuprinsă în Program pentru elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice, în perioada 2022-2031

(ha)

Valoarea estimativă

(mii lei)

Total suprafaţă

Anual

Total

Anual

1

ALBA

323.131

296.708

29.671

21.363

2.136

2

ARAD

494.647

417.931

41.793

30.091

3.009

3

ARGEŞ

342.347

258.438

25.844

18.608

1.861

4

BACĂU

320.756

269.183

26.918

19.381

1.938

5

BIHOR

487.072

425.571

42.557

30.641

3.064

6

BISTRIŢA NĂSĂUD

297.600

228.939

22.894

16.484

1.648

7

BOTOŞANI

392.761

358.493

35.849

25.811

2.581

8

BRĂILA

388.783

235.882

23.588

16.984

1.698

9

BRAŞOV

281.251

264.140

26.414

19.018

1.902

10

BUZĂU

402.346

288.724

28.872

20.788

2.079

11

CĂLĂRAŞI

425.798

253.222

25.322

18.232

1.823

12

CARAŞ SEVERIN

396.915

355.714

35.571

25.611

2.561

13

CLUJ

432.835

352.893

35.289

25.408

2.541

14

CONSTANŢA

558.153

411.999

41.200

29.664

2.966

15

COVASNA

185.939

172.594

17.259

12.427

1.243

16

DÂMBOVIŢA

247.915

124.952

12.495

8.997

900

17

DOLJ

585.135

415.326

41.533

29.903

2.990

18

GALAŢI

358.311

292.290

29.229

21.045

2.104

19

GIURGIU

275.611

128.184

12.818

9.229

923

20

GORJ

238.800

174.368

17.437

12.554

1.255

21

HARGHITA

395.393

353.131

35.313

25.425

2.543

22

HUNEDOARA

281.235

250.566

25.057

18.041

1.804

23

IALOMIŢA

374.495

212.743

21.274

15.317

1.532

24

IAŞI

381.256

304.730

30.473

21.941

2.194

25

ILFOV

101.453

66.662

6.666

4.800

480

26

MARAMUREŞ

305.528

260.891

26.089

18.784

1.878

27

MEHEDINŢI

293.328

181.434

18.143

13.063

1.306

28

MUREŞ

411.131

340.166

34.017

24.492

2.449

29

NEAMŢ

281.649

242.164

24.216

17.436

1.744

30

OLT

436.515

266.100

26.610

19.159

1.916

31

PRAHOVA

269.449

186.856

18.686

13.454

1.345

32

SĂLAJ

238.950

203.365

20.337

14.642

1.464

33

SATU MARE

317.515

240.638

24.064

17.326

1.733

34

SIBIU

303.619

257.964

25.796

18.573

1.857

35

SUCEAVA

347.632

309.481

30.948

22.283

2.228

36

TELEORMAN

497.919

365.220

36.522

26.296

2.630

37

TIMIŞ

691.299

663.673

66.367

47.784

4.778

38

TULCEA

363.941

218.834

21.883

15.756

1.576

39

VÂLCEA

242.856

209.868

20.987

15.110

1.511

40

VASLUI

400.721

282.310

28.231

20.326

2.033

41

VRANCEA

255.030

111.105

11.111

8.000

800

Total

14.627.020

11.253.45

1.125.345

810.249

81.025

*) Suprafeţe agricole conform Institutului Naţional de Statistică - până la finalizarea acţiunii de cadastrare a tării de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, seriile de date sunt blocate la nivelul anului 2014
**) Sumele se indexează anual în funcţie de indicele de inflaţie.
1.Valoarea totală şi anuală a programului s-a stabilit pe baza valorii unitare a orei medii convenţionale (OMC) de 24,60 lei/oră.
2.Valoarea unitară de calcul a OMC se indexează anual în funcţie de indicele de inflaţie.
3.Scara de lucru se propune de OSPA pentru fiecare teritoriu, în funcţie de prevederile Normelor de timp şi elemente de calculaţie pentru studii şi cercetări de sol SCS, 1982, pct. B, 1.2.1, la elaborarea notei de fundamentare pentru programul anual de studii şi se aprobă de comun acord cu contractorul, direcţia pentru agricultură judeţeană şi a municipiului Bucureşti, la semnarea contractelor de execuţie a studiilor.
ANEXA nr. 2:PROGRAM de repartiţie a fondurilor pentru realizarea/reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km, precum şi a bazelor de date aferente, în perioada 2022-2031

Nr. crt.

Activităţile

Executantul

Suma

(mii lei)

Anuală*)

Totală

1.

Sistemul judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi completarea bazei de date la nivel judeţean

Oficiile de studii pedologice şi agrochimice (OSPA)

81.025

810.249

2.

Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8 x 8 km şi baza de date aferentă, din care:

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti (INCDPAPM-ICPA Bucureşti)

2.658

18.606

- raportul anual privind starea de calitate a solului

20

140

3.

Lucrări de încărcare-actualizare a bazei de date naţionale a unităţilor de sol-teren (BDUST) prin integrarea bazelor de date judeţene (BDJUST), întreţinerea software-ului de gestiune a BDUST/BDJUST şi de expertiză pentru elaborarea studiilor pedologice, precum şi difuzarea versiunilor actualizate ale software-ului şi acordarea de consultanţă şi asistenţă tehnică OSPA pentru utilizarea acestuia

INCDPAPM-ICPA Bucureşti

199

1.393

4.

Organizarea/Compatibilizarea datelor din BDUST, precum şi a informaţiilor din studiile pedologice şi de bonitare în vederea transpunerii acestora în sisteme informatice geografice

OSPA

6.000

60.000

INCDPAPM-ICPA Bucureşti

292

2.044

Total:

OSPA

87.025

870.249

INCDPAPM-ICPA Bucureşti

3.149**)

22.043

General

180.368

1.784.724

___
*)Sumele se indexează anual în funcţie de indicele de inflaţie.
**)La aceste sume se adaugă taxa pe valoarea adăugată.

ANEXA nr. 3:
NORME DE CONŢINUT pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi bazelor de date aferente
ANEXA nr. 4:
METODOLOGIA privind realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a bazelor de date aferente
ANEXA nr. 5:NORME DE CONŢINUT privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a bazei de date aferente reţelei de profile 8x8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti realizează Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km, baza de date aferentă şi baza de date la nivel naţional aferentă Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură.
Obiectivele principale ale Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km sunt: urmărirea sistematică a caracteristicilor calitative şi cantitative ale solurilor, elaborarea prognozelor cu privire la evoluţia calităţii solurilor, avertizarea organismelor interesate asupra problemelor negative privitoare la soluri, completarea bazelor de date cu profile de sol complete.
Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km se va realiza pe o reţea fixă de situri cu densitatea de 8x8 km, folosind ca bază de amplasare a siturilor coordonatele geografice. La nivel de ţară reţeaua de profile 8x8 km cuprinde 2.914 la nivelul I, din care în perioada 2012-2021 au fost realizate 1038 de situri pentru faza teren şi 866 situri pentru faza de laborator şi birou, iar pentru perioada 2022-2031 au rămas de realizat 1.876 situri pentru faza de teren şi 2048 situri faza de de laborator şi birou. Pentru finalizarea Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km şi a bazei de date aferente, anual se realizează un număr de 208 situri/an pentru faza de teren şi 228 situri/an pentru faza de laborator şi birou. Acestea vor fi planificate în execuţie în 9 ani. În anul 2031 se va realiza raportul de sinteză a datelor colectate în cadrul Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km pentru perioada 2012-2030.
Categoriile de lucrări specifice care se vor executa de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti sunt:
- lucrări de teren care constau din amplasarea profilelor de sol, descrierea lor şi recoltarea probelor de sol pe orizonturi pedogenetice din siturile de monitoring amplasate pe reţeaua de profile 8x8 km;
- lucrări de laborator şi birou care constau în analizarea probelor de sol, prelucrarea şi interpretarea datelor.
Datele culese în teren (fişe cu descrierea profilelor de sol, date analitice etc.) nu vor fi incluse în totalitate în raportul final (faza de birou), ele constituind materiale primare absolut necesare pentru redactarea raportului final, vor fi ordonate în exemplarul de autor şi păstrate obligatoriu în arhiva INCDPAPM-ICPA Bucureşti.
Buletinele de analiză vor fi utilizate, alături de informaţiile culese în teren şi birou, la redactarea raportului ştiinţific, urmând a fi păstrate în arhiva INCDPAPM-ICPA Bucureşti, în exemplarul de autor.
Având în vedere posibila neuniformitate a locului de amplasare a profilului de sol din fiecare sit se va recolta şi o probă agrochimică. Proba medie agrochimică se recoltează din parcele de referinţă (20x20 m) pentru fiecare sit. Analizele de caracterizare agrochimică a sitului cuprind: reacţia solului, conţinutul de humus total, azot total, fosfor mobil, potasiu mobil, gradul de saturaţie în baze, analiza granulometrică şi încărcarea cu elemente şi substanţe potenţial poluante (metale grele).
Lucrările de teren se vor executa în acord cu Metodologia de elaborarea studiilor metodologice (MESP, 1987 şi Ghid de teren, 2009).
Analizele de laborator care se vor executa pentru Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km sunt prezentate în tabelul nr. 5.1.
Datele obţinute din teren şi laborator vor fi prelucrate în acord cu MESP, 1987 şi a Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Datele vor fi sintetizate în rapoarte ce vor fi predate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în acord cu termenele contractuale. INCDPAPM-ICPA Bucureşti gestionează baza de studii pedologice la nivel naţional, constituită din exemplarele studiilor pedologice efectuate de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) în cadrul Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi predate de către acestea la INCDPAPM-ICPA Bucureşti la recepţia studiilor.
INCDPAPM-ICPA Bucureşti gestionează baza de date naţională a unităţilor de sol-teren (BDUST), constituită prin integrarea bazelor de date judeţene ale unităţilor de sol-teren (BDJUST), ale căror copii electronice sunt predate de către OSPA la INCDPAPM-ICPA Bucureşti la recepţia studiilor pedologice şi agrochimice aferente.
Conţinutul bazei de date naţionale a unităţilor de sol-teren (BDUST) este stabilit prin Metodologia de realizare şi interpretare a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren agricol (BDUST) la nivel naţional şi judeţean (BDUSTAR-SEP, 2021). INCDPAPM-ICPA Bucureşti asigură anual:
a)întreţinerea (actualizarea) software-ului de gestiune a bazelor de date ale unităţilor de sol-teren şi de expertiză pentru elaborarea studiilor pedologice, conform cu cerinţele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ale OSPA;
b)furnizarea către OSPA a software-lui de gestiune a bazelor de date şi de expertiză;
c)acordarea de consultanţă şi asistenţă tehnică de utilizare a software-lui de gestiune a bazelor de date şi de expertiză pentru OSPA;
d)încărcarea-actualizarea bazei de date naţionale a unităţilor de sol-teren (BDUST) prin verificarea şi integrarea bazelor de date judeţene ale unităţilor de sol-teren (BDUST), respectiv a copiilor electronice predate de către OSPA la INCDPAPM-ICPA Bucureşti la recepţia studiilor pedologice şi agrochimice aferente.
e)INCDPAPM-ICPA Bucureşti se va preocupa de organizarea/compatibilizarea datelor din BDUST precum şi a informaţiilor din studiile pedologice şi de bonitare în vederea transpunerii acestora în sisteme informatice geografice.
INCDPAPM-ICPA Bucureşti completează baza de date naţională a unităţilor de sol-teren (BDUST) cu informaţii sintetice privind toate teritoriile administrative din ţară, pe baza datelor primite de la OSPA. INCDPAPM-ICPA Bucureşti elaborează şi înaintează Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Raportul anual privind starea de calitate a solului, actualizat pe baza datelor obţinute în cadrul Programului de monitoring al calităţii solului.
ÎN CADRUL LUCRĂRILOR DE TEREN SE VOR RESPECTA PRECIZĂRILE METODOLOGICE PREZENTATE ÎN CONTINUARE
Amplasarea siturilor de monitoring de nivel I (8x8 km) pe teren se va face pe baza coordonatelor geografice prestabilite, folosindu-se hărţi la scara 1:25.000, hărţi şi schiţe la scări mai mari şi echipamente adecvate (rulete, busolă, sistem de poziţionare globală - G.P.S. etc.).
În mod excepţional, în cazul în care, pe baza noilor determinări, mai precise, rezultă o deplasare mai mare de 400 m faţă de coordonatele geografice, se reamplasează noul sit.
Metodologia amplasării siturilor trebuie să asigure reprezentativitatea sitului faţă de ponderea unităţilor de sol din zona analizată, iar fixarea lui în teritoriu să respecte regula de mutare, în cazul în care este necesar, şi anume: 100, 200, 300, 400 m faţă de punctual normal, în ordinea nord, sud, est sau vest. Se vor nota noile coordonate geografice.
Constituirea parcelelor de referinţă (siturilor) în punctele materializate. Acestea vor avea suprafaţa de 400 mp (20x20 m), amplasate în condiţii omogene, reprezentative. Pe fişa profilului de sol (anexa 5.1 - fişa Profisol tip M), în câmpul liber din pagina 1 sau pe o filă ataşată se înscriu schiţa amplasării sitului şi noile coordonate geografice, iar la terminarea lucrării se dă o planşă cu schiţe, la scara 1:25.000 sau mai mare, cuprinzând poziţia tuturor siturilor din cadrul fiecărui judeţ.
Analize necesare pentru Sistemul naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km
Tabelul nr. 5.1

Tipuri de analize

Adâncime

(cm)/felul probei

Metodă

A. Analize comune tuturor solurilor

I. Probe în structură deranjată

Cernere uscată şi umedă, sedimentare şi pipetare

Analiza granulometrică (minimum 7 fracţiuni)

Tot profilul

Tratarea chimică cu diferiţi dispersanţi (H2O2, HCl, Na4P2O7 x 10H2O), în funcţie de conţinutul de materie organică şi carbonaţi

Coeficientul de higroscopicitate

Tot profilul

Metoda Mitscherlich

Hidrostabilitate structurală

Tot profilul

Cernere umedă, sedimentare şi pipetare

Indice de instabilitate structurală

Tot profilul

Calcul

Reacţia solului (pH)

Tot profilul

Potenţiometric, în suspensie apoasă (1:2,5)

Humus total (Ht)

0-50

Oxidare umedă, metoda Walkley-Black modificată Gogoaşă

Azot total (N)

0-50

Metoda Kjeldahl

Fosfor mobil (PAL)

0-50

Metoda Egner-Riehm-Domingo

Potasiu mobil (KAL)

0-50

Metoda Egner-Riehm-Domingo

II. Probe în structură nederanjată

Umiditate momentană

Tot profilul

Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici)

Densitate aparentă

Tot profilul (maximum 100 cm)

Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici)

Conductivitate hidraulică saturată

Tot profilul

Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici)

Umiditate la pF=0

Tot profilul

Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici)

Porozitate totală

Tot profilul

Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici)

Indicele de contracţie

Tot profilul

Determinări pe probe recoltate în structură nederanjată (cilindri metalici)

Porozitate de aeraţie

Tot profilul

Calcul

Rezistenţa la penetrare

Tot profilul

Determinări pe probe recoltate în cilindri

Grad de tasare

Tot profilul

Calcul

B. Analize specifice

I. Soluri nesaturate cu cationi bazici

Sumă cationi de schimb (SB)

Tot profilul

Metoda Kappen (0,1n HCl)

Aciditate hidrolitică (Ah) şi aciditate

Tot profilul

Percolare cu acetat de K sau Na 1n

totală la pH = 8,3 (Ag.3)

Aluminiu schimbabil (la probe cu pH < 5,8)

Tot profilul

Metoda Socolov

Capacitate de schimb cationic (TAh şi Tgj)

Tot profilul

Calcul

Grad de saturaţie în baze

(VAh şi VSH)

Tot profilul

Calcul

II. Soluri saturate cu cationi bazici (V = 100%, pH = 7,4-8,5), cu carbonaţi alcalino-pământoşi, fără săruri solubile

Conţinut total de carbonaţi (CaCO)

Tot profilul

Metoda Scheibler

Capacitate de schimb cationic (TNH4)

Tot profilul

Metoda Scholenberg-Cernescu

III. Soluri cu săruri solubile şi care conţin frecvent carbonaţi alcalino-pământoşi şi/sau gips (V = 100%)

Reziduu conductometric

Tot profilul

Extract apos 1:5 şi dozare conductometrică

Sodiu schimbabil (Nasch)

Probele alcalizate

Metoda Bower

Capacitatea totală de schimb cationic (TNa)

Probele alcalizate

Metoda Bower

Grad de saturaţie (VNa)

Probele alcalizate

Calcul

Compoziţia sărurilor

Probele cu reziduuri peste 0,09-0,17 g/100 g

Extract apos 1:5 şi dozare conductometrică

IV. Elemente şi substanţe potenţial poluante

Conţinuturi de metale grele (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cd - forme totale)

0-20

Mineralizare în amestec de acizi tari (azotic, percloric, sulfuric, 2:1; 0,2) şi dozare prin spectrofotometrie cu absorbţie atomică

Conţinuturi de metale grele (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn, Cr, Cd - forme solubile)

0-20

Extracţie în Na2 EDTA, DTPA etc. şi dozare prin spectrofotometrie cu absorbţie atomică

Conţinut de hidrocarburi policiclice aromatice (PAH)

0-20

Extracţie cu clorură de metilen; dozare prin metoda cromatografică lichidă de presiune înaltă

Conţinut total de hidrocarburi din petrol (THP)

0-20

Extracţie cu clorură de metilen/sau cloroform; metodă spectrometrică în IR

Aceasta va permite regăsirea siturilor în teren la determinările ulterioare şi compararea noilor determinări fizico-chimice cu datele anterioare.
Amplasarea şi executarea unui profil principal de sol se face într-un loc reprezentativ din cadrul sitului până la materialul parental/roca parentală sau apa freatică.
Descrierea profilului de sol se va efectua conform MESP, 1987, completându-se rubricile din fişa de tip M "Condiţii de teren şi date morfologice" (anexa 5.1), ţinându-se seama de instrucţiunile Profisol şi Ghid de teren, 2009. Se va acorda o atenţie sporită delimitării orizonturilor şi grosimii suborizonturilor. În cazul orizonturilor cu grosime mai mare de 50 cm, acestea se vor împărţi în suborizonturi; pentru stratul 0-50 cm este necesar să se delimiteze 2-3 suborizonturi, iar pentru terenurile arabile se va delimita şi orizontul cu talpa plugului.
Pe fişa de tip M se vor nota toate caracteristicile obligatorii şi, pe cât posibil, şi cele opţionale, inclusiv cele referitoare la modificări antropice, la efectul şi starea lucrărilor ameliorative etc.
În spaţiul "Observaţii" din fişa de tip M sau în fişe suplimentare se înscriu date privind: poziţia unor surse de poluare apropiate şi felul poluanţilor, vânturi dominante etc. Fişa de tip M se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la executant.
Recoltarea probelor de sol pentru analize chimice şi fizice se execută din profil pe orizonturi şi suborizonturi pedogenetice, în stare deranjată şi nederanjată şi din suprafaţa sitului (proba agrochimică) în stare deranjată.
Ca regulă generală, atât pentru analize chimice, cât şi pentru unele analize fizice pe probe deranjate recoltate în pungi din plastic se respectă următoarele reguli:
- lama ustensilei de recoltare se curăţă de fiecare dată de solul cu care vine în contact. La ambalare se evită contactul etichetei cu solul.
Probele nu se majorează. Eticheta se scrie citeţ cu pixul;
- probele pentru analize chimice din profilele de sol vor avea 1,5 - 2,0 kg pentru fiecare orizont sau suborizont.
- Probele agrochimice se recoltează în cantitate de 1,5 - 2,0 kg din suprafaţa de 400 m2 din jurul profilului de sol. Adâncimea de recoltare este de 0 - 20 cm în cazul solurilor arabile din siturile de nivel I şi de 0 - 10 şi 10 - 20 cm în siturile înţelenite de nivel I, precum şi în siturile poluate din toate folosinţele; în cazul siturilor forestiere se recoltează probe şi din orizonturile organice (Ol, Of, Oh).
- probele din profilul de sol pentru analize fizice vor avea 0,5 kg. Manipularea probelor pentru analize fizice se va face cu grijă pentru evitarea deteriorării agregatelor structurale, acordându-se atenţie deosebită la umiditatea foarte mare sau foarte mică;
- la fiecare profil se recoltează un micromonolit, din probe pe cât posibil cu agregate structurale întregi, având notate datele de identificare atât pe capac, cât şi pe cutia propriu-zisă, precum şi denumirea şi grosimea orizonturilor. După ultimul suborizont se adaugă un eşantion de material parental şi/sau rocă subiacentă.
Probele în cilindri se recoltează numai din profilul proaspăt deschis (1 - 3 ore) şi nu se admit cele din profile reîmprospătate. Se recoltează 4 cilindri de 100 cm3 sau 2 - 3 cilindri de 200 cm3 din fiecare orizont sau suborizont, până la 1,5 m adâncime. În cazul solurilor arabile se va recolta neapărat şi suborizontul având talpa plugului. În solurile cu apa freatică la adâncime mică recoltarea probelor se va face până la nivelul respectiv.
Atenţie! La recoltare nu se va sări peste orizonturile de tranziţie, în special în primii 50 cm.
ANEXA nr. 6:Definiţiile termenilor utilizaţi în elaborarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km
În sensul prezentelor norme, prin termenii şi definiţiile de mai jos se înţelege:
Sistem de monitorizare - identificarea, supravegherea, evaluarea, prognoza şi avertizarea cu privire la starea calităţii solurilor-terenurilor agricole, cu asigurarea de bănci de date la nivelul ţării şi al judeţelor, propuneri de măsuri necesare pentru protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole, în scopul menţinerii şi creşterii capacităţii de producţie, precum şi al utilizării eficiente şi durabile a acestora. Sistemul de monitorizare se desfăşoară pe 3 niveluri:
- nivel de bază - studii pedologice aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură (SJMA) şi completarea bazei de date la nivel judeţean elaborate de către OSPA; studiile pedologice şi de bonitare sunt suportate financiar din bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Baza de date la nivel naţional va fi realizată de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti, care asigură şi coordonarea ştiinţifică a acestor lucrări. Cheltuielile aferente coordonării ştiinţifice şi avizării studiilor pedologice şi de bonitare vor fi asigurate de către OSPA, iar valoarea tarifului de avizare, va fi în cuantum de 2% din deviz. Pentru realizarea bazei naţionale de date de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti cheltuielile vor fi suportate de către bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
- nivelul I - reţeaua de profile, 8x8 km, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului (SNM) şi baza de date aferentă reţelei de 8x8 km vor fi efectuate de către INCDPAPM-ICPA Bucureşti, acestea fiind suportate financiar din bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
- nivelul II - pe terenurile identificate de către OSPA şi INCDPAPM-ICPA Bucureşti ca fiind poluate/degradate se vor efectua studii pedologice complexe detaliate pentru delimitarea suprafeţelor poluate şi/sau degradate şi stabilirea gradului de poluare şi a măsurilor de combatere a poluării/degradării. Pentru terenurile identificate ca poluate/degradate vor fi întocmite note de fundamentare a studiilor de delimitare a suprafeţelor afectate, stabilirea gradului de poluare şi elaborarea măsurilor de combatere a poluării/degradării, acestea fiind transmise către MADR care va lua decizia de efectuare a acestor studii. Studiile vor fi suportate financiar de către MADR, poluator sau de către proprietarul/utilizatorul terenului, conform legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului şi a solului.
Studiul pedologic - constituie materialul ştiinţific prin care se concretizează o cartare pedologică sau o activitate de prelucrare, completare şi actualizare a unor date pedologice deja existente (reambulare). El cuprinde un text cu caracterizarea solurilor şi a condiţiilor în care se desfăşoară activitatea de producţie agricolă, silvică sau altă activitate economică care afectează solul, explicarea materialelor cartografice, o prognoză asupra evoluţiei solurilor, recomandări privind gospodărirea raţională, protecţia şi ameliorarea resurselor de sol, precum şi hărţi de soluri, hărţi corelative, cartograme, hărţi interpretative, diagrame. Cartarea pedologică este o activitate ştiinţifică, desfăşurată în primul rând pe teren, care se ocupă cu cercetarea, identificarea şi delimitarea spaţială pe hartă, plan sau aerofotogramă a unor unităţi de teritoriu cu soluri similare, în condiţii de mediu similare. Ea cuprinde totalitatea observaţiilor şi studiilor în teren, laborator şi birou în vederea caracterizării solului.
Dosarul care conţine datele culese în teren conform MESP, 1987, elaborată de INCDPAPM-ICPA Bucureşti (partea I, cap. 1 şi 2) şi Ghidul de teren, 2009, în forma de prezentare adecvată, constituie faza de teren a studiului.
Probele de sol recoltate în faza de teren, prelucrate, analizate şi prezentate potrivit instrucţiunilor şi metodelor impuse prin MESP, 1987 constituie faza de laborator a studiului.
Rezultatele analizelor fizice şi chimice sunt prezentate în tabele şi constituie alături de memoriul pedologic, hărţi şi tabele parte componentă a studiului pedologic al terenurilor agricole, faza de birou. Prelucrarea datelor şi informaţiilor de teren şi de laborator în vederea elaborării studiului pedologic se întocmeşte potrivit reglementărilor prevăzute în MESP, 1987 şi cuprinde memoriul pedologic ce însoţeşte şi completează harta de soluri şi terenuri, hărţile interpretative şi tabelele din studiu. Memoriul pedologic descrie condiţiile fizico-geografice din teritoriul studiat, solurile şi aspectele de ordin practic legate de utilizarea resurselor de sol-teren.
Bonitarea terenurilor agricole reprezintă operaţiunea complexă de cunoaştere aprofundată a condiţiilor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi de determinare a gradului de favorabilitate a acestor condiţii pentru diferite folosinţe şi culturi prin intermediul unui sistem de indici tehnici şi note de bonitare. Condiţiile de creştere şi rodire a plantelor, gradul de favorabilitate a acestor condiţii pentru fiecare folosinţă şi cultură sunt interpretate prin intermediul unui sistem de indici tehnici, permiţând cuantificarea acestora în note de bonitare.
Obiectul bonitării îl constituie unităţile de teritoriu ecologic omogene (TEO) identificate şi delimitate pe hărţi. Pentru constituirea şi caracterizarea acestora este folosită o serie de caracteristici şi indicatori de divizare, distincţi, prin care se cuantifică fiecare factor sau condiţie de mediu. În urma bonitării, fiecare TEO este evaluat în note (puncte) de bonitare, permiţând astfel clasificarea terenurilor agricole în clase de favorabilitate, respectiv de calitate, şi estimarea producţiei potenţiale pentru condiţii naturale şi/sau potenţate.
În studiile pedologice întocmite în vederea realizării şi reactualizării Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, terenurile sunt grupate după numărul punctelor de bonitare în clase de favorabilitate şi clase de calitate. Bonitarea terenurilor agricole la nivel de TEO pentru teritoriul studiat, pe folosinţe, este parte componentă a studiului pedologic.
Favorabilitatea - stabilită pe baza notei de bonitare, reprezintă măsura în care un teren satisface cerinţele de viaţă ale unei plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.
Pentru categoria de folosinţă arabil nota de bonitare naturală reprezintă media aritmetică a notelor de bonitare pentru opt culturi cu aria de răspândire cea mai mare, şi anume: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, soia şi mazăre/fasole, iar pentru livezi este media aritmetică a notelor pentru speciile măr, păr, prun, la care se adaugă, după caz, nota speciei cireş-vişin ori piersic sau cais. Pentru viţa de vie nota de bonitare naturală este media aritmetică a celor două categorii. Clasele de favorabilitate de la 1 la 10 vor fi cele din MESP, 1987 (vol. II, pag. 67).
Pentru folosinţe (arabil, păşune, fâneţe, vii şi livezi) se va stabili şi clasa de calitate de la 1 la 5.
Fertilitatea - (naturală) este însuşirea globală a solului de a furniza elementele nutritive în cantităţi şi proporţii corespunzătoare pentru creşterea acelor categorii de culturi pentru care temperatura şi ceilalţi factori ai mediului sunt favorabili.
Calitatea solurilor - cuprinde totalitatea însuşirilor solului care îi asigură acestuia un anumit grad de fertilitate naturală.
Calitatea terenurilor - cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare faţă de plante a celorlalţi factori de mediu, cum sunt cei cosmico-atmosferici (lumină, căldură, precipitaţii etc.), continuând cu cei geomorfologici şi hidrologici. Toate acestea au ca efect productivitatea diferenţiată a muncii omeneşti în raport cu modul de satisfacere a cerinţelor fiziologice ale plantelor. Din acest punct de vedere calitatea terenurilor este reprezentată de favorabilitatea, respectiv nota de bonitare pentru condiţii naturale, privind o anumită folosinţă.
Unitatea de pretabilitate a terenului - reprezintă arealul rezultat prin gruparea unităţilor de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, în vederea stabilirii categoriilor de folosinţă. Studiul pedologic cuprinde gruparea terenurilor agricole productive în clase de pretabilitate după folosinţă (arabil, vii, livezi, păşuni, fâneţe). Din acest punct de vedere terenurile variază de la cele mai bune şi uşor utilizabile în agricultură până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri. Gruparea terenurilor după unitatea de pretabilitate cuprinde şase clase de teren.
Aceste clase sunt definite ţinându-se seama de intensitatea limitărilor şi restricţiilor la folosinţe agricole şi se exprimă succint în formula unităţii de pretabilitate.
Capacitatea de producţie a terenului - este expresia calitativă a modului de manifestare conjugată a tuturor factorilor de vegetaţie care acţionează independent faţă de plante şi determină nivelul de satisfacere a cerinţelor fiziologice ale acestora, într-un anumit loc şi într-un anumit interval de timp.
Capacitatea de producţie a terenului (potenţialul de producţie al acestuia) reprezintă calitatea terenului măsurată în kg/ha.
Studiul pedologic elaborat în vederea realizării şi reactualizării Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură - definit prin prezenta metodologie - este un studiu special pentru delimitarea, inventarierea şi evaluarea resurselor de sol, pentru delimitarea şi inventarierea factorilor limitativi sau restrictivi ai utilizării terenurilor pentru producţia agricolă, pentru delimitarea şi inventarierea zonelor poluate, precum şi pentru estimarea nivelurilor de producţie pentru terenurile agricole, exprimate în baza notelor (punctelor) de bonitare pentru condiţii naturale.
Alţi termeni de specialitate şi noţiuni utilizate în studiile pedologice în scopul amintit sunt cei definiţi în MESP, 1987 sau acceptaţi ulterior şi însuşiţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, după cum urmează:
Profil de sol - secţiune în teren (obţinută prin săparea unei gropi sau pe peretele unei deschideri naturale) pe care se examinează alcătuirea verticală a învelişului de sol. Profilul de sol (sau pedonul, dacă este considerat în suprafaţă) constituie unitatea elementară de bază în cercetarea şi cartarea solului, care permite studierea orizonturilor şi a caracteristicilor morfologice, fizice şi chimice ale solului, precum şi interpretări genetico-evolutive, geografice, agrosilvoproductive sau ameliorative. Pedonul reprezentativ al unei unităţi elementare (areal) de sol constituie obiectul care este studiat, clasificat şi grupat în diferite moduri.
Unitatea taxonomică (tipologică) de sol - un concept care se referă atât la clasificarea, cât şi la denumirea solului, cuprinzând soluri caracterizate prin proprietăţi şi însuşiri morfologice, fizice, chimice, mineralogice, hidrologice etc. egale sau foarte apropiate, care variază în limite precis definite prin SRTS, 2012, în acord cu rangul unităţii de sol, adaptat conform scării de lucru (tip, subtip, varietate).
Unitatea teritorială de sol - arealele de sol în care este răspândită o unitate taxonomică de sol în natură, într-o anumită regiune.
Unitatea cartografică de sol (US) - reprezentarea grafică pe hartă a unei unităţi teritoriale de sol sau a unui grup (asociaţii) de unităţi teritoriale de sol (US complex). Ea este redată pe hartă prin unul sau mai multe areale. Unitatea cartografică de sol simplă poate cuprinde până la 10-15% din suprafaţa ei incluziuni de alte soluri care nu se pot evidenţia cartografic la scara de referinţă.
Unitatea de teren (pedotopul) - o porţiune de teren omogenă sub aspectul însuşirilor solului, climei, reliefului şi condiţiilor hidrogeologice, conform scării cartografice. Unitatea teritorială de teren care se ia în considerare în studii de detaliu este denumită şi teritoriu ecologic omogen (TEO) sau unitate elementară de teren.
Unitatea cartografică de teren sau de pedotop (UT) - reprezentarea pe hartă a unei unităţi teritoriale de teren omogene (caz în care se numeşte UT simplu) sau a unui grup (asociaţii) de astfel de unităţi (caz în care se numeşte UT complex), respectiv a unui TEO (TEO simplu) sau asociaţii de TEO-uri (TEO complex). O unitate cartografică de teren poate fi constituită din unul sau mai multe areale, aceasta putând cuprinde până la 10-15% incluziuni de alte terenuri.
Hartă pedologică - lucrare cartografică ce prezintă grafic distribuţia geografică a tipurilor, asociaţiilor, complexelor sau a altor unităţi de sol şi/sau teren, înscrise în legenda hărţii, definite şi numite conform nomenclaturii stabilite prin sistemul de taxonomie adoptat (SRTS, 2012).
Cartogramă - reprezentarea pe o hartă (prin culori, haşuri, coduri sau simboluri) a unor suprafeţe ce indică răspândirea, intensitatea unor fenomene, procese etc. În studiul solurilor se întocmesc cartograme cu valori ale stării de aprovizionare cu nutrienţi, pentru anumite însuşiri fizice, hidrofizice sau chimice, pentru anumite pretabilităţi, diferite favorabilităţi etc.
Reambularea - acţiunea prin care se actualizează informaţia pedologică şi agrochimică din studiu. Proporţia în care va fi efectuată actualizarea datelor (procentul de reambulare) într-un studiu pedologic este prevăzută în SCS, 1982 "Norme de timp şi elemente de calculaţie ale tarifelor pentru studii şi cercetări de sol", cap. 1.2.4 (Norme de timp pentru reambularea studiilor pedologice).
Studiu agrochimic al terenurilor agricole - constă în ansamblul de lucrări de delimitare a unor parcele omogene în raport cu tipul de sol, cultura şi tratamentele de fertilizare, de recoltare a probelor medii agrochimice din fiecare parcelă astfel delimitată, de efectuarea în laborator a analizelor agrochimice şi de reprezentare în funcţie de acestea pe cartograme a suprafeţelor de teren cu însuşiri agrochimice asemănătoare, în vederea aplicării diferenţiate a îngrăşămintelor şi amendamentelor.
Sistem Informatic Geografic (GIS) - sistem utilizat pentru crearea, stocarea, analizarea şi prelucrarea informaţiilor distribuite spaţial printr-un proces computerizat.
ANEXA nr. 7:
MODUL DE FINANŢARE a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8x8 km, precum şi a bazelor de date aferente
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 3 din data de 3 ianuarie 2022