Art. 9. - Inspecţiile de siguranţă rutieră specifice, efectuate pe tronsoanele cu gradul de siguranţă cel mai scăzut rezultat în urma evaluării siguranţei reţelei rutiere, vor avea în vedere următoarele elemente indicative: - Ordinul 2260/2022 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 358/2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere

M.Of. 1148

În vigoare

Versiune de la: 29 Noiembrie 2022

Art. 9

(1)Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. efectuează inspecţii de siguranţă rutieră specifică cu prioritate pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute de siguranţă, rezultate din evaluarea reţelei rutiere şi care oferă posibilităţi pentru punerea în aplicare a unor măsuri cu potenţial ridicat de îmbunătăţire a siguranţei şi de reducere a costurilor legate de accidente.

(2)Inspecţia de siguranţă rutieră specifică se efectuează de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. prin echipe formate din personalul de specialitate angajat în cadrul Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., cel puţin unul dintre membrii echipei fiind atestat ca auditor de siguranţă rutieră.

(3)Auditorii de siguranţă rutieră angajaţi ai Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. nu pot efectua auditul de siguranţă rutieră, evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere şi inspecţia de siguranţă rutieră periodică.

(4)Inspecţiile de siguranţă rutieră specifice, efectuate pe tronsoanele cu gradul de siguranţă cel mai scăzut rezultat în urma evaluării siguranţei reţelei rutiere, vor avea în vedere următoarele elemente indicative:

1.trasee rutiere şi intersecţii:

a)asigurarea vizibilităţii;

b)limite de viteză şi zone cu restricţii de viteză;

c)predictibilitatea traseelor;

d)accesul la proprietăţi adiacente şi dezvoltări;

e)accesul vehiculelor de urgenţă şi de serviciu;

f)tratarea podurilor şi canalelor de scurgere;

g)configuraţia amprizei drumului (acostamentul drumului, tipul delimitării părţii carosabile, debleul şi rambleul drumului);

2.intersecţii şi noduri rutiere:

a)tipul de intersecţie/nodul rutier adecvat;

b)geometria intersecţiei/configuraţia nodului rutier;

c)vizibilitatea şi predictibilitatea intersecţiilor;

d)vizibilitatea în intersecţie;

e)configuraţia benzilor suplimentare la intersecţii;

f)controlul traficului în intersecţii (de exemplu, indicatoare de prioritate, instalaţii de semnalizare rutieră etc.);

g)existenţa trecerilor pentru pietoni şi biciclişti;

3.dispoziţii pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:

a)dispoziţii pentru pietoni;

b)dispoziţii pentru biciclişti;

c)dispoziţii pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roţi;

d)transportul public de persoane şi infrastructurile aferente;

e)treceri la nivel cu calea ferată sau tramvai (menţionând, în mod special, tipul de trecere şi dacă acestea sunt acţionate de o persoană sau nu, sunt manuale sau automate);

4.iluminare, panouri de semnalizare şi marcaje:

a)panouri de semnalizare rutieră coerente, care nu afectează vizibilitatea;

b)lizibilitatea panourilor de semnalizare rutieră (poziţie, dimensiune, culoare);

c)indicatoare rutiere;

d)coerenţa marcajelor rutiere şi trasarea acestora;

e)lizibilitatea marcajelor rutiere (poziţie, dimensiuni şi retroreflectivitate în condiţii uscate şi umede);

f)vizibilitatea şi gradul de uzură al marcajelor rutiere;

g)iluminarea drumurilor şi a intersecţiilor;

h)echipamente adecvate pe marginea drumului;

5.semnalizare rutieră:

a)operare;

b)vizibilitate;

6.obstacole, zone de siguranţă şi sisteme rutiere de protecţie:

a)zona marginii drumului, inclusiv vegetaţia;

b)pericole pe marginea drumului şi distanţa de la marginea părţii carosabile sau a pistei pentru biciclete;

c)adaptarea sistemelor rutiere de protecţie într-un mod facil de utilizat (spaţii care separă sensurile de circulaţie şi parapete de siguranţă pentru evitarea pericolelor la care sunt expuşi utilizatorii vulnerabili ai drumurilor);

d)tratarea părţilor terminale ale parapetelor de siguranţă;

e)sisteme adecvate de protecţie la poduri şi canale de scurgere;

f)garduri (pe drumuri cu acces limitat);

7.partea carosabilă:

a)defectele părţii carosabile;

b)rugozitatea;

c)material desprins/pietriş/pietre;

d)colectarea şi drenarea apei;

8.poduri şi tuneluri:

a)prezenţa şi numărul podurilor;

b)prezenţa şi numărul tunelurilor;

c)elemente vizuale care reprezintă riscuri pentru siguranţa infrastructurii;

9.alte aspecte:

a)punerea la dispoziţie a unor spaţii de parcare şi a unor spaţii de servicii sigure;

b)facilităţi pentru vehicule grele;

c)fenomenul de orbire cauzat de faruri;

d)lucrările rutiere;

e)activităţi nesigure pe marginea drumului;

f)informaţii adecvate ale echipamentelor STI (de exemplu, panouri cu mesaje variabile);

g)faună;

h)atenţionări pentru zone şcolare (dacă este cazul).

(5)Raportul rezultat în urma efectuării inspecţiei de siguranţă specifică conţine în anexă un set de măsuri de remediere cu potenţial ridicat de îmbunătăţire a siguranţei rutiere şi de reducere a costurilor legate de accidente.

(6)Setul de măsuri de remediere din raportul de inspecţie de siguranţă rutieră specifică pentru deficienţele constatate este obligatoriu pentru administratorul drumului inspectat, în termenele stabilite conform prevederilor legale.

(7)Administratorul drumului inspectat are obligaţia ca în maximum 30 de zile de la expirarea fiecărui termen dispus pentru remedierea deficienţelor constatate prin raportul de inspecţie de siguranţă rutieră specifică să transmită Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. dovada implementării măsurii dispuse prin raport.

(8)Pentru a urmări punerea în aplicare a măsurilor de remediere a deficienţelor constatate în rapoartele de inspecţie de siguranţă rutieră specifică, ARR elaborează şi actualizează periodic, în baza dovezilor transmise de către administratorul drumului inspectat referitoare la implementarea măsurilor dispuse prin raport, un plan bazat pe riscuri care conţine măsuri ordonate în funcţie de priorităţi.