Art. 7. - Principalul pericol care trebuie considerat la evaluarea riscului asociat unei conducte de distribuţie gaze naturale din oţel/PE corespunde materializării parţiale sau complete a următoarei succesiuni de evenimente: - Ordinul 2/2023 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

M.Of. 67

În vigoare
Versiune de la: 26 Ianuarie 2023
Art. 7
(1)Principalul pericol care trebuie considerat la evaluarea riscului asociat unei conducte de distribuţie gaze naturale din oţel/PE corespunde materializării parţiale sau complete a următoarei succesiuni de evenimente:
a)tubulatura din oţel/PE sau componentele amplasate pe aceasta cedează, conducta de distribuţie a gazelor naturale îşi pierde etanşeitatea şi se produce scăparea unui volum din gazele naturale;
b)scăpările de gaze naturale produse datorită cedării conductei de distribuţie a gazelor naturale nu sunt depistate şi stopate rapid, iar acumulările de gaze naturale din zona în care s-a produs cedarea devin importante, depăşind limita inferioară de explozie definită ca fiind raportul de volum de gaze naturale în aer sub care nu se va forma o atmosferă explozivă gazoasă;
c)în zona cu acumulări de gaze naturale există o sursă de aprindere sau elemente care pot aduce la temperatura de autoaprindere amestecul de aer şi gaze naturale scăpate din conducta de distribuţie gaze naturale.
(2)Cauzele care determină cedarea conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE se pot clasifica estimativ în următoarele clase şi categorii:
a)clasa A - defecte generate de factori dependenţi de timp:
(i)defecte produse de coroziunea exterioară;
(ii)defecte produse de coroziunea interioară;
(iii)defecte produse de coroziunea sub tensiune (vibraţii/tasări);
b)clasa B - defecte produse de factori stabili:
(i)defecte de fabricare (ale ţevilor din oţel/PE, ale îmbinărilor sudate ale ţevilor oţel/PE etc.);
(ii)defecte de construcţie (ale îmbinărilor sudate dintre ţevile tubulaturii, ale curbelor realizate din ţeavă în şantier etc.);
(iii)defecte ale componentelor amplasate pe tubulatură (flanşe, fitinguri, robinete etc.);
c)clasa C - defecte generate de factori independenţi de timp:
(i)defecte produse prin intervenţii de terţă parte;
(ii)defecte produse prin operarea incorectă a SD;
(iii)defecte produse prin solicitări climatice sau mişcări de teren (temperaturi scăzute, intemperii, alunecări de teren, inundaţii, eroziuni naturale, mişcări seismice etc.).
(3)Cedările/Neetanşeităţile conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE se pot clasifica în funcţie de mărimea/aria deschiderii prin care se produc scăpările de gaze Asg sau de diametrul orificiului echivalent deschiderii1 doe, în următoarele tipuri:
1Se poate calcula folosind metoda celor mai mici pătrate.
a)cedări/neetanşeităţi de mică amploare, având în mod obişnuit doe < 2 mm, determinate de defectele locale de tip "lipsă de material" (produse prin procese de coroziune sau eroziune);
b)cedări/neetanşeităţi de amploare moderată, având dimensiuni cuprinse între 2 mm < = doe < De sau Dn, unde De este diametrul exterior al conductei de distribuţie din oţel, iar Dn este diametrul nominal al conductei de distribuţie din PE, produse prin plesnirea locală limitată a tubulaturii pe direcţie axială, respectiv:
(i)defecte de tip fisură produse de solicitările de încovoiere accidentale, datorate, de exemplu, alunecărilor de teren sau mişcărilor seismice;
(ii)defecte cu "perforare" produse, de exemplu, prin intervenţii de terţă parte;
c)cedări de mare amploare, prin fracturarea/ruperea completă a tubulaturii, cu doe > = De sau Dn, determinate de o combinaţie de cauze, cum ar fi:
(i)zone extinse de tubulatură cu defecte locale de tip "lipsă de material";
(ii)suprasolicitarea conductei de distribuţie a gazelor naturale datorită operării incorecte sau acţiunii unor încărcări mecanice accidentale, respectiv alunecări de teren, mişcări seismice etc.;
(iii)extinderea unor defecte de tip fisură existente pe ţevile tubulaturii sau pe îmbinările sudate ale acesteia, datorită lipsei de tenacitate a ţevilor sau îmbinărilor sudate sau datorită unor fenomene de oboseală generate de fluctuaţiile presiunii de operare a gazelor naturale etc.
(4)Pentru analiza riscului tehnic ataşat funcţionării SD, constând din estimarea probabilităţilor de cedare a conductei de distribuţie gaze naturale din oţel/PE şi aprecierea mărimii consecinţelor cedării, se utilizează schema prevăzută în figura nr. 1 (Riscul tehnic).
Figura nr. 1 - Riscul tehnic
NOTE:
1)Datele se pot corela cu informaţiile deţinute din activitatea de "depistări pierderi gaze" (DPG); ponderea este, spre exemplu, procentul de pierderi de gaze naturale datorate coroziunii din totalul de pierderi de gaze naturale depistate şi raportate (conform ordinelor de serviciu, centralizate pe lună/an, respectiv pe SD analizat).
2)Ponderea indică aici, spre exemplu, numărul de evenimente (incendii/explozii) care au avut la origine coroziuni raportate la totalul de evenimente înregistrate într-un anumit interval de timp (lună/an).
(5)La modelarea proceselor de aprindere a acumulărilor de gaze naturale scăpate dintr-o conductă de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE care a cedat (montată subteran) în cursul exploatării trebuie luate în considerare toate efectele generării exploziilor însoţite/urmate de incendii:
a)efectul distructiv al degajării de căldură (efectul termic);
b)efectul distructiv, de natură mecanică, produs de unda de şoc;
c)efectul distructiv datorat antrenării şi expulzării de fragmente solide;
d)efectul distructiv asupra oamenilor.