Capitolul i - Dispoziţii generale - Norme Tehnice din 2019 privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice

M.Of. 36 bis

În vigoare
Versiune de la: 1 Iulie 2025
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1:Scop
Art. 1
Prezenta normă tehnică, denumită în continuare normă, are drept scop stabilirea:
a)principiilor care stau la baza delimitării zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice;
b)dimensiunilor zonelor de protecţie şi de siguranţă pentru fiecare tip de capacitate energetică;
c)culoarelor de trecere (de funcţionare), respectiv a zonelor de protecţie şi de siguranţă ale liniilor electrice aeriene (LEA);
d)condiţiilor tehnice, restricţiilor şi interdicţiilor care se impun pentru coexistenţa LEA cu elemente naturale, construcţii sau instalaţii din vecinătatea lor;
e)suprafeţelor de teren necesare construirii, exploatării şi mentenanţei LEA; stabilirea acestor suprafeţe se face conform precizărilor prevăzute în Anexa nr. 6.
Art. 2
Prin aplicarea prezentei norme se urmăreşte ca prin proiectare, executare, exploatare şi mentenanţă să se asigure:
a)protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora;
b)evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului.
SECŢIUNEA 2:Domeniu de aplicare
Art. 3
Norma se aplică la:
a)proiectarea, construirea, verificarea, modernizarea, modificarea, reabilitarea, reparaţia şi consolidarea, de către operatorii economici atestaţi în condiţiile legii, a capacităţilor energetice, instalate în regim definitiv sau temporar;
b)emiterea de către operatorii de reţea electrică a avizelor de amplasament pentru obiective (construcţii sau instalaţii) care se realizează în vecinătatea capacităţilor energetice;
c)urmărirea de către operatorii de reţea a îndeplinirii condiţiilor de coexistenţă a capacităţilor energetice cu elementele naturale (arbori/pomi fructiferi), obiective (construcţii şi instalaţii) din vecinătate, precum şi la stabilirea de restricţii şi interdicţii pentru realizarea acestora;
d)întreţinerea culoarelor de trecere a LEA, de către operatorii de reţea, prin efectuarea lucrărilor periodice de toaletare/tăiere a vegetaţiei pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere a acesteia faţă de reţelele electrice, respectând prevederile legale în vigoare.
Art. 4
Norma nu se aplică la:
a)centrale nuclearelectrice, pentru care zonarea se realizează în conformitate cu normele şi ghidurile de securitate nucleară aprobate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare;
b)construcţia capacităţilor energetice a căror construcţie este reglementată prin prescripţii tehnice speciale, ca de exemplu: linii de contact pentru căi ferate electrificate, pentru tramvaie şi troleibuze, pentru maşini de ridicat şi transport etc.
c)acumulatoare electrice, grupuri electrogene mobile, instalaţii electrice amplasate pe vehicule de orice fel;
d)[textul din Art. 4, litera D. din capitolul I, sectiunea 2 a fost abrogat la 09-ian-2024 de Art. I, punctul 1. din Ordinul 106/2023]
e)instalaţii energetice amplasate în marea teritorială care nu sunt racordate la reţeaua electrică;
f)instalaţii electrice cu caracter special destinate tracţiunii electrice, industriei miniere, electrochimiei etc., supuse unor norme specifice.
Art. 5
Adaptarea capacităţilor energetice existente, aflate în fază de execuţie sau puse în funcţiune, la prevederile prezentei norme se realizează în situaţia în care prin analiză de risc se stabileşte că exploatarea acestora prezintă inconveniente deosebite, precum pericole pentru oameni, pentru siguranţa construcţiilor sau pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, astfel:
a)cu ocazia lucrărilor de modernizare sau de retehnologizare;
b)prin aplicarea în cel mai scurt timp a unor soluţii tehnice cu caracter provizoriu sau, în măsura în care este posibil, cu caracter definitiv.
Art. 6
Aplicarea prezentei norme se face cu respectarea prevederilor tuturor normelor din sectorul energiei electrice şi/sau din legislaţia sectoarelor adiacente. Cerinţele prezentei norme sunt minimale.
SECŢIUNEA 3:Definiţii şi abrevieri
Art. 7
(1)În înţelesul prezentei norme, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
1.Aliniament - porţiune de LEA compusă dintr-una sau mai multe deschideri, în care linia îşi menţine direcţia (figura 1);
2.Ampriza drumului - suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă;
3.Analiză de risc - documentaţie tehnico-economică de analiză a impactului nerespectării condiţiilor de coexistenţă reglementate, elaborată de către un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, autorizat de ANRE, sau de un expert calificat în prevenirea-reducerea riscurilor tehnologice, în scopul determinării factorilor de risc şi a riscului de expunere la orice accidente potenţiale, respectiv la poluare a persoanelor, bunurilor şi echipamentelor, precum şi pentru stabilirea măsurilor şi costurilor necesare pentru îndepărtarea consecinţelor cauzate de un anumit factor de risc potenţial, a gradului de răspundere materială a fiecărei părţi, respectiv pentru identificarea măsurilor de diminuare a costurilor aferente consecinţelor cauzate de un anumit factor de risc;

4.Apropierea LEA de un obiect oarecare - situaţie de vecinătate în care LEA nu încrucişează obiectul respectiv;
5.Armături (Accesorii) - dispozitive cu ajutorul cărora se asamblează şi se montează conductoare, izolatoare şi alte accesorii ale LEA;
6.Armături de protecţie - dispozitive cu rol de protejare a conductoarelor şi a suprafeţelor izolatoarelor contra atingerii directe cu arcul electric ce poate apărea datorită unor supratensiuni, precum şi de reducere a perturbaţiilor electromagnetice şi de uniformizare a câmpului electric în lungul lanţului de izolatoare;
7.Cablu purtător - cablu care susţine firul de contact la o suspensie catenară;
8.Canal de derivaţie - canal prin care se abate parţial sau integral un debit de apă;
9.Capacitate energetică - instalaţiile de producere a energiei electrice şi/sau energiei termice în cogenerare, reţele electrice şi alte echipamente electroenergetice, inclusiv construcţiile, instalaţiile, amenajările aferente unei capacităţi energetice, cuprinse în incinta acesteia sau exterioare ei;
10.Categorie de pericol de incendiu aferente unei construcţii de producţie şi depozitare - noţiune prin care se caracterizează riscul de incendiu al unei încăperi, compartiment sau construcţie de producţie şi/sau depozitare, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice ale materialelor prelucrate sau depozitate; conform Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118/99, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 27/1999 se definesc cinci categorii de pericol de incendiu, după caracteristicile substanţelor şi ale materialelor utilizate, prelucrate sau manipulate care determină încadrarea:
a)Categoria A: substanţe a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa ori cu alte substanţe sau materiale; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la 28°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive de la A şi B (risc foarte mare de incendiu) până la E (risc mic de incendiu);
b)Categoria B: lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsă între 28°C - 100°C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive;
c)Categoria C: substanţe şi materiale combustibile solide; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100°C;
d)Categoria D: substanţe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scântei; substanţe solide, lichide sau gazoase ce se ard în calitate de combustibil;
e)Categoria E: substanţe sau materiale incombustibile, în stare rece sau materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste 80%) astfel încât posibilitatea aprinderii lor este exclusă.
11.Cazuri excepţionale sau obligate - cazuri în care, din considerente tehnico-economice, nu se pot aplica prevederile normei; pentru aceste cazuri stabilirea distanţelor de siguranţă şi a măsurilor de siguranţă şi protecţie se va face pe baza unei analize de risc.
12.Centrală eoliană - centrală electrică cuprinzând una sau mai multe instalaţii de producere a energiei electrice prin conversia energiei primare a vântului;
13.Centrală fotovoltaică - centrală electrică cuprinzând una sau mai multe instalaţii de producere a energiei electrice prin conversia directă a energiei solare, prin intermediul dispozitivelor statice pentru transformarea radiaţiei solare în energie electrică sau prin conversia indirectă a acesteia, respectiv prin conversia în energie termică a undelor solare sau prin reflectarea şi focalizarea căldurii cu ajutorul colectoarelor solare.
14.Circuit al unei LEA - ansamblu de conductoare active, care constituie o cale independentă de vehiculare a energiei electrice şi poate fi trifazat, bifazat sau monofazat;
15.Clasă de risc seismic - noţiune ce caracterizează o construcţie aflată pe un amplasament, din punct de vedere al efectelor probabile ale unor cutremure caracteristice acelui amplasament; din punct de vedere al efectelor probabile ale unor cutremure caracteristice acelui amplasament, se definesc 4 clase de risc seismic:
a)Clasa Rs I corespunde construcţiilor cu risc ridicat de prăbuşire la cutremure, având intensitatea corespunzătoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de proiectare);
b)Clasa Rs II corespunde construcţiilor la care probabilitatea de prăbuşire este redusă, dar la care sunt aşteptate degradări structurale majore la incidenţa cutremurului de proiectare;
c)Clasa Rs III corespunde construcţiilor la care sunt aşteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante;
d)Clasa Rs IV corespunde construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui corespunzător construcţiilor noi, proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare;
16.Clasă de periculozitate a materialelor şi a substanţelor depozitate - noţiune ce caracterizează aportul materialelor depozitate într-o încăpere la apariţia şi dezvoltarea unui incendiu, precum şi sensibilitatea acestora la efectul unui incendiu; se definesc 5 clase de periculozitate:
a)Clasa P1, fără periculozitate; cuprinde, de exemplu, materiale incombustibile care nu pot da naştere la reacţii periculoase (produse fără ambalaje - minereuri, produse şi piese metalice, fructe, legume, carne);
b)Clasa P2, cu periculozitate redusă; cuprinde, de exemplu, materiale şi obiecte care se aprind greu, au o viteză redusă de ardere, sau materiale incombustibile în ambalaje combustibile;
c)Clasa P3, cu periculozitate medie; cuprinde, de exemplu, materiale din clasele P1 şi P2 ambalate în cutii de carton, materiale cu combustibilitate medie, lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 100°C, în ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton, etc.;
d)Clasa P4, cu periculozitate mare; cuprinde, de exemplu, materiale din clasele P1 - P3 în ambalaje din material plastic spongios, materiale combustibile cu viteză mare de ardere, materiale şi produse care sub efectul temperaturii degajă cantităţi importante de gaze corozive, lichide combustibile din clasa P3 în ambalaje combustibile, etc.;
e)Clasa P5, cu periculozitate deosebit de mare; cuprinde, de exemplu, materiale instabile care se pot descompune exploziv la temperatura normală, materiale care la contactul cu alte materiale pot da naştere la reacţii explozive, materiale susceptibile să se autoaprindă, materiale care sub efectul căldurii degajă cantităţi mari de gaze combustibile sau toxice, recipiente cu gaze comprimate, etc.;
17.Cleme - dispozitive care se află în contact direct cu calea de curent şi permit executarea legăturilor electrice;
18.Conductoare ale LEA - funii metalice întinse liber între punctele de prindere la stâlpi sau alte construcţii speciale aparţinând LEA, indiferent dacă sunt sau nu sub tensiune;
19.Conductoare active - conductoare care servesc drept căi de curent pentru transportul sau distribuţia energiei electrice, putând fi unice pe fază sau ansambluri de două sau mai multe pe fază, caz în care se numesc fasciculare; Conductoarele active pot fi neizolate, preizolate, izolate sau torsadate;
20.Conductoare preizolate - conductoare înconjurate de un înveliş de polietilenă reticulată utilizat pentru reţele electrice de medie tensiune, acolo unde este necesară reducerea distanţei dintre faze şi acolo unde se doreşte eliminarea defectelor datorate căderii accidentale a vegetaţiei pe reţele;
21.Conductoare de protecţie - conductoare destinate a proteja LEA împotriva loviturilor directe de trăsnet;
22.Conductoare izolate - conductoare înconjurate de un înveliş de material izolant pentru protecţia contactelor permanente cu alte conductoare izolate şi/sau părţi legate la pământ;
23.Conductoare torsadate - conductoare izolate răsucite împreună (fascicule de conductoare izolate);
24.Conductor auxiliar - conductor prin intermediul căruia se realizează prinderea conductorului de fază de gâtul sau în canalul izolatorului suport cu cap rotund, funcţie de varianta sa constructivă. Prinderea acestui conductor de conductorul de fază, de o parte şi de alta a izolatorului suport, se realizează prin intermediul clemelor;
25.Coordonare a izolaţiei - alegere a rigidităţii dielectrice a echipamentului în raport cu tensiunile care pot apărea în reţeaua pentru care este destinat echipamentul, luând în considerare caracteristicile mijloacelor de protecţie disponibile cu scopul reducerii la nivel acceptabil, din punct de vedere economic şi al exploatării, al posibilităţii ca solicitările dielectrice rezultate, aplicate echipamentului, să provoace deteriorarea izolaţiei acestuia sau să afecteze continuitatea de funcţionare;
26.Culoar de trecere (de funcţionare) a liniei electrice aeriene - suprafaţă terestră situată de-a lungul LEA şi spaţiul aerian de deasupra sa, în care se impun restricţii şi interdicţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiecte, construcţii, instalaţii; culoarul de trecere coincide cu zona de protecţie şi zona de siguranţă a liniei;

27.Culoar de exploatare a LEA - fâşie de teren neamenajată, situată în lungul traseului liniei, între drumurile de acces permanente existente în zonă, permiţând accesul pedestru al personalului de exploatare;
28.Culoar de lucru al LEA - fâşie de teren care poate fi ocupată temporar, situată de regulă de-a lungul axului liniei, cuprinsă între platformele de montaj, necesară montării conductoarelor, accesului utilajelor şi transportului materialelor de montaj;
29.Denivelare, hi - distanţă măsurată pe verticală între punctele de prindere ale conductorului la doi stâlpi consecutivi (Figura nr. 1);
30.Deschidere, ai - distanţă măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi consecutivi (Figura 1);
31.Deschidere nominală, an - deschidere convenţională, la care punctele de prindere a conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă, gabaritul la sol al liniei este cel minim admisibil, rezultată ca o valoare optimă din calculele tehnico-economice;
Deschiderii nominale îi corespunde înălţimea normală (nominală) a stâlpilor (Figura nr. 1).
32.Deschidere virtuală, ah, a unei deschideri denivelate - distanţă la locul în care orizontala dusă printr-unul din punctele de prindere a conductorului intersectează curba reală a conductorului sau prelungirea ei, după cum punctul considerat este inferior sau superior punctului de prindere al conductorului la stâlpul adiacent (Figura nr. 1);
33.Deschidere la încărcări din vânt, av - semisumă a deschiderilor reale adiacente unui stâlp, de care depind încărcările orizontale care acţionează asupra stâlpului, provenite din presiunea vântului pe conductoare (Figura nr. 1);
34.Deschidere la încărcări verticale, ag - semisumă a deschiderilor virtuale adiacente unui stâlp, de care depind încărcările verticale care acţionează asupra stâlpului, provenite din greutatea conductoarelor (Figura nr. 1);
35.Deschideri de dimensionare a stâlpilor - deschideri la încărcări din vânt, av, şi la încărcări verticale, ag, adaptate la dimensionarea stâlpilor;
36.Deschidere la distanţa între faze, af - deschidere reală între doi stâlpi consecutivi în care se realizează o săgeata a conductorului maxim permisă de distanţa minimă existentă pe stâlp între conductoarele diferitelor faze sau între acestea şi conductoarele de protecţie. De regulă, af = (1,2 ... 1,3) x an;
37.Distanţă de protecţie - distanţa minimă care delimitează zona de protecţie a capacităţii energetice, măsurată, în proiecţie orizontală şi/sau verticală, de la limita sa exterioară, de o parte şi de alta sau împrejurul acesteia;
38.Distanţă de siguranţă - distanţa minimă care delimitează zona de siguranţă a capacităţii energetice, măsurată în proiecţie orizontală şi/sau verticală între limita exterioară a acesteia, de o parte şi de alta sau împrejurul acesteia şi punctul cel mai apropiat al unei instalaţii sau construcţii; distanţa de siguranţă cuprinde şi distanţa de protecţie;
39.Drum de acces - fâşie de teren cu lăţimea de 4 m care se ocupă temporar pentru accesul mijloacelor de transport la culoarul de lucru al LEA;
40.Echipament al LEA - ansamblu de conductoare, izolatoare, cleme şi armături, montat pe stâlpii LEA;
41.Front de retenţie - parte a nodului hidrotehnic a cărei construcţie realizează acumularea;
42.Fundaţii ale stâlpilor - elemente de construcţie cu ajutorul cărora se fixează în sol stâlpii, inclusiv ancorele acestora;
43.Grad de rezistenţă la foc a unei construcţii - capacitate globală a construcţiei sau a compartimentului de incendiu de a răspunde la acţiunea unui incendiu standard, indiferent de destinaţia sau funcţiunea acestuia; condiţiile minime pentru încadrarea construcţiilor în grade de rezistenţă la foc sunt prevăzute în Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118/99;
44.Instalaţii de legare la pământ ale LEA - instalaţii care stabilesc în mod voit legătura cu pământul a elementelor bune conductoare de curent electric, care nu fac parte din căile de curent, dar care pot ajunge accidental sub tensiune;
45.Instalaţii de legare la pământ ale obiectivelor - instalaţii care realizează legarea la pământ a elementelor bune conductoare de curent electric, care nu fac parte din căile de curent, precum şi a obiectivelor din culoarul LEA, în scopul asigurării protecţiei persoanelor şi bunurilor;
46.Izolatoare - elemente componente ale LEA cu ajutorul cărora se realizează izolarea părţilor aflate sub tensiune între ele şi faţă de părţile legate la pământ;
47.Înaltă tensiune - tensiune a cărei valoare efectivă nominală este U(n) > 35 kV (în România, 110 kV, 220 kV, 400 kV şi 750 kV);

48.Încărcări normate - valori extreme ale încărcărilor (maxime sau minime probabile), definite statistic, realizabile cu o anumită probabilitate (95% / 97,5%);
49.Încrucişare a LEA cu un obiect oarecare - situaţie în care, în proiecţie orizontală, cel puţin unul dintre conductoarele LEA, în poziţie normală sau deviată, se intersectează cu obiectul respectiv;
50.Joasă tensiune - tensiune care are valoarea efectivă nominală Un < / = 1 kv ( în România, 400 V);
51.Legătură dublă de susţinere - legătură a conductorului de fază la stâlpii de susţinere sau de întindere ai unei LEA cu izolatoare suport, realizată cu ajutorul a două izolatoare, pe unul dintre izolatoare executându-se legătura principală a conductorului, care preia efortul din conductor în regimul normal de funcţionare a liniei, iar pe celălalt izolator efectuându-se legătura care este pregătită să intervină în cazul deteriorării legăturii principale (legătura de rezervă);
52.Legătură principală - parte componentă a unei legături duble de susţinere realizată pe conductorul de fază, utilizând un izolator suport; la izolatoarele suport cu cap rotund, prinderea conductorului de fază de gâtul sau în canalul din partea superioară a izolatorului se realizează prin intermediul unui conductor auxiliar; la izolatoarele suport cu clemă, prinderea conductorului de fază de izolator se realizează prin intermediul clemei;
53.Legătură de rezervă - parte componentă a unei legături duble de susţinere, realizată în paralel cu legătura principală, utilizând un izolator suport cu cap rotund, cu scopul dublării legăturii principale şi reţinerii conductorului de fază, în cazul deteriorării legăturii principale;
54.Legătură simplă de susţinere - legătură a conductorului de fază la stâlpii de susţinere sau de întindere ai unei LEA executată cu ajutorul unui izolator suport; la izolatoarele suport cu cap rotund, prinderea conductorului de fază de gâtul sau în canalul din partea superioară a izolatorului se realizează prin intermediul unui conductor auxiliar; la izolatoarele suport cu clemă, prinderea conductorului de fază de izolator se realizează prin intermediul clemei;
55.Legătură de siguranţă - legătură auxiliară a conductorului de fază la un stâlp de susţinere cu izolatoare suport, executată cu ajutorul unei bucăţi de conductor dispusă la nivelul gâtului izolatorului, pe partea dinspre stâlp şi fixat mecanic de conductor, de o parte şi de alta a izolatorului de susţinere, pentru împiedicarea căderii conductorului pe sol în cazul ruperii legăturii de susţinere;
56.Linie electrică aeriană (LEA) - instalaţie montată în aer liber care serveşte la transportul şi distribuţia energiei electrice fiind alcătuită din conductoare, izolatoare, cleme, armături, stâlpi, fundaţii şi instalaţii de legare la pământ; din punct de vedere constructiv, LEA pot fi: simplu circuit, dublu circuit sau multiplu circuit;
57.Medie tensiune - tensiune care are valoarea efectivă nominală cuprinsă între 1 kV < Un < / = 35 kV (în România, 6 kV, 10 kV şi 20 kV);
58.Măsuri de protecţie - toate măsurile care se iau la LEA pentru funcţionarea, atât în regim normal, cât şi în regim de avarie, în condiţiile impuse de prezenta normă;
59.Măsuri de siguranţă - măsurile care se iau atât la LEA, cât şi la elementele învecinate, pentru protejarea, pe de o parte, a liniei împotriva factorilor perturbatori (acţiunea agenţilor chimici, căderi de copaci, alunecări de teren, schimbări de cursuri de apă etc.), iar pe de altă parte protejarea instalaţiilor, construcţiilor etc., situate în vecinătatea liniei, precum şi a oamenilor şi animalelor care pot veni în contact cu părţile puse în mod accidental sub tensiune;
60.Mediu cu pericol de explozie - spaţiu în care se manipulează sau se vehiculează produse explozive, definit conform Normativului pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie, indicativ NP 099-04, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 176/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
61.Nivel de izolaţie mărit - creşterea nivelului de izolaţie a liniei faţă de nivelul normal de izolaţie;
62.Panou de întindere - porţiune de LEA compusă din una sau mai multe deschideri, cuprinsă între doi stâlpi de întindere consecutivi (Figura nr. 1);
63.Părţi ale construcţiei LEA - elemente care susţin deasupra solului echipamentele LEA şi cuprind: stâlpi, fundaţii şi alte construcţii speciale;
64.Perimetrul construibil al localităţilor - delimitare a teritoriului localităţii pe criterii de sistematizare, cuprinzând suprafeţele de teren necesare pentru construcţii de locuinţe, clădiri social-culturale, obiective industriale, construcţii agrozootehnice, străzi, spaţii plantate şi de odihnă şi pentru construcţii şi amenajări tehnico-edilitare necesare asigurării funcţiilor economice şi sociale ale localităţilor;
65.Platformă de lucru a LEA - suprafaţă de teren în jurul stâlpilor necesară pentru execuţia de lucrări noi, de modernizare, de retehnologizare sau de mentenanţă a LEA;
66.Porţiuni speciale de traseu - acele porţiuni din traseul liniei, în care apare coexistenţa LEA cu elementele naturale, obiectele, obiectivele, instalaţiile, construcţiile etc., situate în imediata apropiere a liniei sau cu care linia se încrucişează; faţă de acestea, linia trebuie realizată, astfel încât să se asigure, pe de o parte, buna funcţionare a liniei, iar pe de altă parte, condiţiile necesare existenţei şi funcţionării în bune condiţii a elementelor afectate de prezenţa liniei;
67.Priză naturală de pământ a LEA - priză de pământ constituită din elemente conductoare ale unor construcţii sau instalaţii destinate diferitelor scopuri, aflate în contact permanent cu solul, şi care pot fi folosite în acelaşi timp pentru trecerea curentului de defect, dacă elementele conductoare sunt legate electric direct între şi la părţile metalice ale LEA;
68.Priză artificială de pământ - priză de pământ ale cărei elemente componente sunt constituite special pentru trecerea curentului de defect spre sol;
69.Priză artificială de pământ pentru dirijarea distribuţiei potenţialelor - priză artificială de pământ suplimentară, destinată micşorării valorilor Ua şi Upas, având cel puţin un electrod orizontal sub formă de contur închis în jurul stâlpului. Această priză contribuie şi la micşorarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ rezultante (priza naturală + priza artificială);
70.Protecţie mărită - adoptarea unor măsuri suplimentare de protecţie la LEA, în vederea creşterii gradului de siguranţă mecanică în funcţionare în porţiunile speciale de traseu;
71.Regim normal de funcţionare a unei LEA - regim în care LEA şi elementele sale componente se găsesc în stare de funcţionare, fără a fi afectate prin ruperi, deformări etc.
72.Regim de avarie a unei LEA - regim în care apar deformări ale elementelor componente, ruperi sau topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme şi armături, ruperea sau pierderea stabilităţii stâlpilor sau a fundaţiilor etc., urmate în general de întreruperea funcţionării liniei; Regimul de avarie a unei LEA, considerat ca ipoteză de calcul, este regimul în care izolatoarele şi lanţurile de izolatoare, stâlpii şi fundaţiile LEA sunt solicitate în mod diferit faţă de regimul normal de funcţionare în urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor;
73.Reţea electrică - ansamblul de linii, inclusiv elementele de susţinere şi de protecţie a acestora, staţiile electrice şi alte echipamente electroenergetice conectate între ele prin care se transmite energie electrică de la o capacitate energetică de producere a energiei electrice la un utilizator; reţeaua electrică poate fi reţea de transport sau reţea de distribuţie;
74.Risc - termenul care exprimă posibilitatea de a se întâmpla un eveniment specific nedorit cu consecinţe severe;
75.Riscuri rezultate ca urmare a unor activităţi umane - posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a unor activităţi umane, cum ar fi: producerea de alunecări de teren din cauza unor defrişări, producerea de surpări din cauza unor escavări, etc.
76.Riscuri naturale - posibila periclitare a unei capacităţi energetice ca urmare a producerii unor fenomene naturale: dislocări de stânci, torente, avalanşe de zăpadă sau datorită unor particularităţi ale terenului pe care aceasta este construită: terenuri instabile, zonă mlăştinoasă, zonă cu ape subterane, etc.
77.Riscuri pentru siguranţa persoanelor şi a bunurilor din apropierea capacităţii energetice - posibila periclitare a persoanelor şi a bunurilor din apropierea unei capacităţi energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcţionale, de tipul: explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli, radiaţii, electricitate statică, ruperea unor căi de curent care poate conduce la electrocutare, răspândirea de reziduuri nocive (cenuşă, ape poluante, gaze de ardere), ruperea şi/sau proiectarea la distanţă a unor părţi de construcţii sau instalaţii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcţii hidrotehnice;
78.Riscuri tehnologice - posibila periclitare a unei capacităţi energetice determinată de procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendiu, explozie, radiaţii sau poluare peste limitele admise;
79.Ruperea conductoarelor într-o deschidere vecină - cazuri în care ruperile de conductoare afectează distanţele electrice în deschiderile vecine;
80.Săgeată a unui conductor într-un anumit punct - distanţă măsurată pe verticală între punctul respectiv de pe curba conductorului şi dreapta care uneşte cele două puncte de suspensie ale conductorului; când suspensia se realizează prin intermediul unor lanţuri de întindere, punctele de suspensie se consideră la prinderea lanţurilor de elementele stâlpilor. În funcţie de condiţiile climato-meteorologice existente la un moment dat, săgeata conductorului într-un anumit punct poate avea diferite valori (de exemplu: maximă, minimă, medie). Cea mai mare săgeată a conductorului poate fi considerată practic la mijlocul deschiderii în cazul în care terenul este plat şi punctele de prindere ale izolatoarelor sunt la aceeaşi înălţime. În cazul terenului denivelat când punctele de prindere sunt la altitudini diferite săgeata care dă gabaritul liniei faţă de sol se deplasează spre stâlpul de la altitudinea mai mică;
81.Stâlp LEA - construcţie din metal, beton armat, lemn sau alte materiale, care susţine echipamentul LEA deasupra solului;
82.Suprafaţă a fundaţiei stâlpului LEA - suprafaţă de teren determinată de figura geometrică rezultată din perimetrarea fundaţiei stâlpului deasupra solului, inclusiv a ancorelor;
83.Tensiune nominală a unei linii, Un - valoare efectivă a tensiunii între faze, prin care este definită linia şi la care se referă unele caracteristici de funcţionare ale acesteia;
84.Terenuri accidentate - terenurile accesibile numai circulaţiei pedestre sau total inaccesibile (stânci abrupte, faleze);
85.Terenuri normale - terenurile în afara zonelor locuite, accesibile fie transporturilor şi maşinilor agricole (exceptând drumurile), fie numai circulaţiei pedestre;
86.Tracţiune în conductor, T - forţa care ia naştere în conductor în diferite stări de funcţionare;
87.Traversarea unei LEA peste un obiectiv - situaţia în care conductorul LEA, în poziţie normală sau la deviaţia maximă, se găseşte deasupra perimetrului obiectivului. Toate celelalte cazuri de vecinătate a unei LEA cu un obiectiv sunt considerate apropieri;
88.Traversare şi subtraversare - încrucişări în care linia electrică trece pe deasupra, respectiv pe sub obiectul încrucişat;
89.Zonă a drumului - porţiune a amprizei drumului, plus câte două fâşii laterale, de fiecare parte a ei, denumite zone de siguranţă, respectiv de protecţie (figura 4 din anexa nr. 6). Lăţimea zonei drumului se stabileşte prin planurile de situaţie sau proiectele de construcţie, modernizare şi modificare a drumurilor, întocmite potrivit normelor stabilite prin lege;
90.Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice - zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă;

91.Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice - zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie;
92.Zonă de siguranţă comună - zona unde pot coexista mai multe obiective care nu impietează unul asupra celuilalt nici în ceea ce priveşte siguranţa în funcţionare şi nici privitor la exploatarea şi mentenanţa acestora;
93.Zone cu circulaţie frecventă - zone situate:
- în interiorul perimetrului construibil al localităţilor;
- în curţile locuinţelor din afara perimetrului construibil al localităţilor;
- în unităţile industriale, agricole, de transporturi, militare etc., situate în afara localităţilor, inclusiv o porţiune de 15 m de la gardul unităţii, mai puţin obiectivele energetice (staţii, centrale);
- în afara localităţilor unde pot apărea frecvent aglomerări de persoane, cum sunt: locurile amenajate pentru agrement şi turism, popasuri, campinguri, staţii ale unităţilor de transport în comun etc.
Nu se consideră zone cu circulaţie frecventă incintele îngrădite unde are acces numai personalul de serviciu special instruit, precum şi zonele din apropierea drumurilor şi şoselelor din afara localităţilor;
94.Zone cu circulaţie redusă - zone care nu se încadrează în categoriile celor cu circulaţie frecventă.
(2)În cuprinsul prezentei norme se utilizează următoarele abrevieri:
ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
LTc - Linie de Telecomunicaţii;
LEA - Linie electrică aeriană;
LEC - Linie electrică în cablu
SR - Standard român;
Un - Tensiune nominală;
ub>a - Tensiunea de atingere
ub>pas - Tensiunea de pas
CEI - Comisia Electrotehnică Internaţională,
OPGW - Conductor de protecţie cu fibră optică înglobată;
PE - Prescripţie Tehnică;

Legendă:

* Porţiunile de traseu între stâlpii 1 şi 3 sau 3 şi 9 constituie aliniamente;

* Porţiunile de linie între stâlpii 1 şi 3, 3 şi 6, 6 şi 9 constituie panouri; stâlpii 1, 3, 6 şi 9 sunt stâlpi de întindere;

* an este deschiderea nominală;

* ai(i=1... n) - deschiderile reale;

* av - deschiderea la încărcări din vânt;

* ag - deschiderea la încărcări verticale;

* ai - deschiderea virtuală;

* hi(i=1...n) - denivelări;

* fn - săgeata conductorului corespunzătoare deschiderii nominale;

* hc - înălţimea de prindere a conductorului;

* hg - gabaritul minim la sol;

* 2alfa - unghiul dintre două aliniamente consecutive ale liniei.

Figura 1. Explicitarea grafică a noţiunilor aliniament, panou, deschideri, denivelări

SECŢIUNEA 4:Acte normative de referinţă
Art. 8
(1)Dispoziţiile prezentei norme se coroborează cu dispoziţiile următoarelor acte normative:
1.Legea energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
2.Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare;
3.Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare;
4.Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
5.Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare;
6.Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările ulterioare;
7.Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată;
8.Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare;
9.Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
10.Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare;
11.Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
12.Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
13.Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
14.Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
15.Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
16.Hotărârea Guvernului nr. 520/2016 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice;
17.Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
18.Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare;
19.Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
20.Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;
21.Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
22.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
23.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
24.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005;
25.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
26.Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
27.Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;
28.Ordinul ministrului transporturilor nr. 1294/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale;
29.Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 25/2016 privind aprobarea Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea, cu modificările şi completările ulterioare;
30.Ordinul ministrului transporturilor nr. 735/2015 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
31.Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 118/2013 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport gaze naturale, cu modificările şi completările ulterioare;
32.Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 7/2012 pentru aprobarea Normei tehnice privind proiectarea, execuţia, operarea, întreţinerea şi repararea staţiilor de depozitare şi distribuţie a gazelor naturale comprimate utilizate drept combustibil pentru vehicule;
33.Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2008 pentru aprobarea Normativului pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice, denumit în continuare NTE 007/08/00;
34.Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 196/2006 privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;
35.Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1193/2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz;
36.Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 176/2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie" indicativ NP 099-04, cu modificările ulterioare;
37.Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 174/2005 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea şi postutilizarea staţiilor de distribuţie a carburanţilor la autovehicule" indicativ NP 004-03, cu modificările ulterioare;
38.Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 2/2003 pentru aprobarea Normativului privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor - NTE 001/03/00;
39.Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 27/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor" indicativ P118/99;
40.Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului şi al ministrului industriei şi comerţului nr. 73/1161/1999 privind aprobarea "Normativului de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) pentru autovehicule", indicativ NP 037/99;
41.Ordinul ministrului transporturilor nr. 859/2013 pentru aprobarea "Regulamentului de navigaţie pe Dunăre în sectorul românesc" - ediţia 2013, cu modificările ulterioare;
42.Ordinul viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2.465/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri" - indicativ P 100-1/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Dispoziţiile prezentei norme se coroborează cu următoarele standarde, prescripţii şi îndrumare de proiectare:
1.SR EN 50341-1:2013 - "Linii electrice aeriene de tensiune alternativă mai mare de 1 kV. Partea 1: Reguli Generale Specificaţii comune";
2.SR EN 50341-2-24:2019 - "Linii electrice aeriene de tensiune alternativă mai mare de 1 kV. Partea 2-24: Aspectele normativelor naţionale (NNA) pentru România (pe baza EN 50341-1:2012)";
3.SR ISO 3864-1:2016 - Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate. Partea 1: Principii de proiectare pentru semne de securitate şi marcaje de securitate;
4.SR ISO 3864-2:2017 - Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate. Partea 2: Principii de proiectare pentru etichetarea de securitate a produselor;
5.SR ISO 3864-3:2017 - Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate. Partea 3: Principii de proiectare pentru simbolurile grafice utilizate în semnele de securitate;
6.SR ISO 3864-4:2018 - Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate. Partea 4: Caracteristici colorimetrice şi fotometrice ale materialelor semnelor de securitate;
7.SR 832:2008 - Influenţe ale instalaţiilor electrice de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicaţii. Prescripţii;
8.SR 6290:2004 - Încrucişări între liniile de energie electrică şi liniile de telecomunicaţii;
9.SR 831:2002 - Utilizarea în comun a stâlpilor pentru linii de energie electrică, linii de tracţiune electrică urbană, instalaţii de telecomunicaţii inclusiv reţele de televiziune prin cablu şi alte utilităţi;
10.SR EN 61140:2016 - Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi echipamente electrice;
11.SR EN 61232:2002 - Sârme de oţel acoperite cu aluminiu pentru utilizare electrică;
12.SR EN 61232:2002/A11:2002, amendament al standardului de bază SR EN 61232;
13.SR CEI 60888:1994 - Sârme de oţel zincate pentru conductoare cablate;
14.STAS 10128-86 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel. Clasificarea mediilor agresive;
15.STAS 4068/2-87 - Debite şi volume maxime de apă. Probabilităţile anuale ale debitelor şi volumelor maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare;
16.STAS 4273-83 - Construcţii hidrotehnice. Încadrarea în clase de importanţă;
17.STAS 10702/1-83 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Acoperiri protectoare. Condiţii tehnice generale;
18.STAS 4068/1-82 - Debite şi volume maxime de apă. Determinarea debitelor şi volumelor maxime ale cursurilor de apă;
19.STAS 10166/1-77 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Pregătirea mecanică a suprafeţelor;
20.STAS 8074-76 - Încrucişări între liniile de contact pentru tramvaie şi troleibuze şi linii electrice aeriene sau linii aeriene de telecomunicaţii. Prescripţii;
21.1LI-Ip4/17-2012 - Îndrumar de proiectare şi execuţie pentru linii electrice aeriene de medie tensiune cu cabluri torsadate cu sau fără fir purtător;
22.PE 103/92 - Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit;
23.PE 125/89 - Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice de 1 ... 750 kV cu liniile de telecomunicaţii;
24.PE 101/85 - Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kV, cu modificările ulterioare;
25.PE 127/83 - Regulament de exploatare tehnică a liniilor electrice aeriene, cu modificările ulterioare.