Capitolul 7 - Condiţii de măsurare - Norme Tehnice din 2002 privind exploatarea, controlul şi monitorizarea instalaţiilor şi proceselor de incinerare şi coincinerare a deşeurilor
M.Of. 160
În vigoare Versiune de la: 7 Mai 2010
CAPITOLUL 7:Condiţii de măsurare
7.1.Autoritatea competentă pentru protecţia mediului controlează aplicarea prevederilor pct. 7.2-7.12 şi 7.17 cu privire la aer şi ale pct. 7.9-7.19 cu privire la apă, fie prin specificarea acestor prevederi în condiţiile autorizaţiei de mediu, fie prin introducerea unor reguli generale obligatorii.
7.2.Se vor efectua următoarele măsurători ale poluanţilor aerului, în conformitate cu anexa nr. 5, la instalaţia de incinerare sau coincinerare:
a)măsurători continue ale următoarelor substanţe: oxizi de azot (NOx), cu condiţia să fie stabilite valorile limită de emisie, monoxid de carbon (CO), pulberi totale, carbon organic total (TOC), acid clorhidric (HCI), acid fluorhidric (HF), bioxid de sulf (SO2);
b)măsurători continue ale următorilor parametri de proces: temperatura lângă peretele interior al camerei de ardere sau alt punct reprezentativ al camerei de ardere şi/sau postardere, aprobat de autoritatea competentă pentru protecţia mediului; concentraţia de oxigen, presiunea, temperatura şi conţinutul în vapori de apă în gazele de ardere;
c)cel puţin două măsurători pe an ale metalelor grele, dioxinelor şi furanilor, dar pentru primul an de funcţionare măsurătorile se vor face trimestrial. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate stabili perioade de măsurare, acolo unde s-au stabilit valorile limită de emisie, pentru hidrocarburi policiclice aromatice sau pentru alţi poluanţi.
7.3.Timpul de tratare, temperatura minimă şi conţinutul de oxigen al gazelor de ardere se supun unei verificări adecvate, cel puţin o dată, când instalaţia de incinerare sau coincinerare este pusă în funcţiune şi în cele mai nefavorabile condiţii de operare anticipate.
7.4.Măsurarea continuă a acidului fluorhidric (HF) poate fi omisă dacă se folosesc etape de tratare pentru acidul clorhidric (HCI) care asigură că nu este depăşită valoarea limită a acidului clorhidric (HCI). În acest caz emisiile de HF vor fi supuse unei măsurători periodice, conform prevederilor pct. 7.2 lit. c).
7.5.Măsurarea continuă a conţinutului de vapori de apă nu se impune dacă gazul de ardere prelevat este uscat înainte de a fi analizate emisiile.
7.6.Măsurători periodice în conformitate cu pct. 7.2 lit. c) ale acidului clorhidric (HCI), acidului fluorhidric (HF) şi bioxidului de sulf (SO2) în locul măsurărilor continue pot fi autorizate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului pentru instalaţiile de incinerare sau coincinerare, dacă operatorul poate dovedi că emisiile acestor poluanţi nu pot fi în nici o împrejurare mai mari decât valorile limită de emisie prevăzute.
7.7.Reducerea frecvenţei măsurătorilor periodice pentru metale grele, de la două ori pe an la o dată la 2 ani, şi pentru dioxine şi furani, de la de două ori pe an la o dată pe an, poate fi autorizată de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, dacă emisiile rezultate de la incinerare sau coincinerare sunt sub 50% din valorile limită de emisie, determinate în conformitate cu anexa nr. 7, respectiv cu anexa nr. 4, şi cu condiţia să fie disponibile criteriile pentru respectarea acestor prevederi. Aceste criterii trebuie să se bazeze cel puţin pe prevederile cuprinse la lit. a) şi d).
Până la 1 ianuarie 2008 reducerea frecvenţei poate fi autorizată chiar dacă nu sunt disponibile asemenea criterii, în următoarele condiţii:
a)deşeurile nepericuloase care urmează să fie coincinerate sau incinerate trebuie să fie constituite doar din anumite fracţii combustibile sortate de deşeuri, inadecvate pentru reciclare şi prezentând anumite caracteristici, care sunt specificate pe baza evaluării menţionate la lit. d);
b)pentru aceste deşeuri sunt disponibile criterii naţionale de calitate;
c)coincinerarea şi incinerarea acestor deşeuri se fac în conformitate cu planurile naţionale de gestiune a deşeurilor;
d)operatorul poate dovedi autorităţii competente pentru protecţia mediului că pentru metale grele, dioxine şi furani emisiile sunt în toate circumstanţele semnificativ sub valorile limită de emisie stabilite în anexa nr. 4 sau 7; această evaluare se va baza pe informaţii asupra calităţii deşeurilor implicate şi pe masurători ale emisiilor;
e)criteriile de calitate şi noua perioadă pentru măsurătorile periodice trebuie să fie specificate în autorizaţia de mediu;
f)toate deciziile asupra frecvenţei măsurătorilor menţionate, completate cu informaţii asupra cantităţii şi calităţii de deşeuri implicate, trebuie să fie comunicate anual autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului.
7.8.Rezultatele măsurătorilor făcute pentru a verifica respectarea valorilor limită de emisie trebuie recalculate în condiţii standard stabilite în continuare, iar pentru oxigen, în conformitate cu formula menţionată în anexa nr. 8:
a)temperatura 273 K, presiunea 101,3 kPa, 11% oxigen, gaz uscat, în gazele de ardere la instalaţiile de incinerare;
b)temperatura 273 K, presiunea 101,3 kPa, 3% oxigen, gaz uscat, în gazele de ardere de la incinerarea uleiului uzat, definit conform Hotărârii Guvernului nr. 662/2001 privind gestiunea uleiurilor uzate;
c)când deşeurile sunt incinerate sau coincinerate într-o atmosferă îmbogăţită în oxigen, rezultatele măsurătorilor trebuie exprimate în condiţii standard, la un conţinut de oxigen stabilit de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, reflectând circumstanţele speciale ale cazului individual;
d)în cazul coincinerării rezultatele măsurătorilor trebuie exprimate în condiţii standard, la un conţinut total de oxigen conform celui calculat în anexa nr. 4.
Într-o instalaţie de incinerare sau coincinerare care tratează deşeuri periculoase, în care emisiile poluante sunt reduse prin tratarea gazelor de ardere, standardizarea referitoare la conţinutul de oxigen, potrivit primului alineat, poate fi făcută doar dacă conţinutul de oxigen măsurat pe aceeaşi perioadă ca pentru poluantul implicat depăşeşte conţinutul de oxigen standard relevant.
7.9.Toate rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate, prelucrate şi prezentate într-o formă adecvată, pentru a permite autorităţilor competente pentru protecţia mediului să verifice conformitatea cu condiţiile de funcţionare autorizate şi valorile limită de emisie stabilite în prezenta hotărâre, în conformitate cu procedurile decise de autorităţile competente pentru protecţia mediului.
7.10.Valorile limită de emisie pentru aer se consideră respectate dacă:
a)nici una dintre valorile medii zilnice nu depăşeşte vreuna dintre valorile limită de emisie stabilite în anexa nr. 7 lit. a) sau în anexa nr. 4, şi 97% din valoarea medie zilnică pe un an nu depăşeşte valorile limită de emisie stabilite în primul alineat al anexei nr. 7 lit. e);
b)nici una dintre valorile medii la jumătate de oră nu depăşeşte vreuna dintre valorile limită de emisie din coloana A a anexei nr. 7 lit. b) sau, acolo unde este relevant, 97% din valoarea medie la jumătate de oră pe un an nu depăşeşte nici una dintre valorile limită de emisie stabilite în coloana B a anexei nr. 7 lit. b);
c)nici una dintre valorile medii pe perioada de prelevare stabilită pentru metale grele şi dioxine şi furani nu depăşeşte valorile limită de emisie stabilite în anexa nr. 7 lit. c) şi d) sau în anexa nr. 4;
d)sunt respectate prevederile celui de-al doilea alineat al anexei nr. 7 lit. e) sau ale anexei nr. 4.
7.11.Valorile medii la jumătate de oră şi valorile medii la 10 minute se determină în cadrul timpului de lucru efectiv (excluzând perioadele de pornire şi oprire, dacă nu sunt incinerate deşeuri) din valorile măsurate, după ce s-a scăzut valoarea intervalului de încredere specificat la pct. 3 din anexa nr. 5. Valorile medii zilnice se determină din acele valori medii validate.
Pentru a obţine o valoare medie zilnică validată nu se elimină mai mult de 5 valori medii la jumătate de oră, în fiecare zi, din cauza nefuncţionării sau intervenţiilor la sistemul de măsurare continuă. Nu se elimină mai mult de 10 valori zilnice medii pe an din cauza nefuncţionării sau întreţinerii sistemului de măsurare continuă.
7.12.Valorile medii pe perioada de prelevare şi, în cazul măsurării periodice, ale acidului fluorhidric (HF), acidului clorhidric (HCI) şi bioxidului de sulf (SO2) se determină în conformitate cu condiţiile pct. 6.2 şi 6.4 şi cu prevederile anexei nr. 5.
7.13.Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte, imediat ce sunt disponibile tehnicile adecvate de măsură, data de la care se efectuează măsurători continue ale valorilor limită de emisie pentru dioxine şi metale grele, în conformitate cu prevederile anexei nr. 5.
7.14.Următoarele măsurători trebuie efectuate în punctul de deversare a apelor uzate:
a)măsurători continue ale parametrilor menţionaţi la pct. 4.6. lit. b);
b)măsurători zilnice instantanee ale materiilor solide totale în suspensie; autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate prevedea alternativ măsurători pentru o probă reprezentativă proporţională cu fluxul de ape pe o perioadă de 24 de ore;
c)măsurători efectuate cel puţin o dată pe lună pe o probă reprezentativă, proporţională cu debitul deversărilor într-o perioadă de 24 de ore, pentru substanţele poluante prevăzute la pct. 4.3, cu respectarea prevederilor pct. 2-10 din anexa nr. 6.d)măsurători efectuate cel puţin o dată la 6 luni pentru dioxine şi furani; în primele 12 luni de exploatare a instalaţiei se efectuează obligatoriu măsurători cel puţin o dată la 3 luni. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate fixa perioade de măsurare dacă a stabilit valori-limită de emisie pentru hidrocarburi policiclice aromatice sau alţi poluanţi.7.15.Monitorizarea masei poluanţilor în apele uzate epurate trebuie făcută în conformitate cu legislaţia din domeniul apelor în vigoare şi trebuie descrisă în autorizaţia de mediu, la fel ca şi frecvenţa măsurătorilor.
7.16.Valorile limită de emisie pentru apă se consideră respectate dacă:
a)pentru materiile solide totale în suspensie, substanţa poluantă nr. 1, 95% şi 100% dintre valorile măsurate nu depăşesc valorile limită de emisie stabilite în anexa nr. 6;
b)pentru metalele grele, substanţele poluante nr. 2-10, nu mai mult de o măsurătoare pe an depăşeşte valorile limită de emisie stabilite în anexa nr. 6 sau, dacă autoritatea competentă pentru protecţia mediului impune peste 20 de eşantioane pe an, nu mai mult de 5% din aceste eşantioane depăşesc valorile limită de emisie stabilite în anexa nr. 6;
c)măsurătorile făcute de două ori pe an ale dioxinelor şi furanilor, substanţa poluantă nr. 11, nu depăşesc valoarea limită de emisie stabilită în anexa nr. 6.
7.17.Dacă măsurătorile efectuate arată că au fost depăşite valorile limită de emisie stabilite în prezenta hotărâre pentru aer sau apă, autorităţile competente pentru protecţia mediului vor fi informate fără întârziere.