Secţiunea 1 - DEPISTAREA PRINCIPALILOR AGENŢI ZOONOTICI LA ANIMALE ŞI ÎN ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ - Norme Metodologice din 2016 de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor

M.Of. 303 bis

În vigoare

Versiune de la: 26 Iulie 2023

SECŢIUNEA 1:DEPISTAREA PRINCIPALILOR AGENŢI ZOONOTICI LA ANIMALE ŞI ÎN ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

(1)_

Nr. crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
1	2	3	4
1.	BRUCELOZA	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. III. LAPTE	I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporidele Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE şi ORGANE Se recoltează organe în următoarele cazuri: a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru Brucella; b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. III. MĂSURI 1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator. 2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. 3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloză nu va fi utilizat pentru consum uman.
2.	CAMPILOBACTERIOZA	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE 1. Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os), de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de desfacere cu amănuntul, pentru testarea Campylobacter spp., conform programului specific elaborat de ANSVSA.	I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări. Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os) din reţeaua de desfacere cu amănuntul. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare DSVSA, şi analiza acestora se efectuează în cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, denumit în continuare IISPV, şi în cadrul laboratoarelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare LSVSA, desemnate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, la propunerea IISPV. III. MĂSURI Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile. 1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare. 2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. 3. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: a) programul HACCP şi, în mod special, formulele de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică. Tulpinile de Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.
3.	ECHINOCOCOZA (HIDATIDOZA)	I. ANIMALE VII Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ŞI ORGANE Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII A se vedea prevederile prezentului capitol. II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine şi cervidee destinate consumului uman. III. MĂSURI GENERALE Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare şi ferme. IV. MĂSURI SPECIFICE Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri: a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă; b) Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la Laboratorul Naţional de Referinţă - LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei. c) Grăsimea se dă în consum fără restricţii; d) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru folosirea în alimentaţia carnivorelor.
4.	LISTERIOZĂ	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT 1. Inspecţia post - mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV.	1. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. a) La animalele suspecte în caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8°C) timp de 48 de ore. b) Produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, alte categorii de alimente introduse pe piaţa şi aflate în perioada de valabilitate: Recoltarea de probe de alimente gata pentru consum, definite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, şi în Secţiunea 4 lit. A nr. crt. 1, 2 şi 3 din prezentul capitol, este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează la LSVSA şi IISPV. III. MĂSURI în cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2. În cazul depistării L. monocytogenes în probele de alimente de origine animală introduse pe piaţa şi aflate în perioada de conservare, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi în Secţiunea 4 lit. A nr. crt. 1, 2 şi 3 din prezentul capitol, se vor dispune măsuri de reţinere oficială şi retragerea de la consumul uman. 3. În toate cazurile în care, la examenul microbiologic, s-a decelat prezenţa L. monocytogenes în probele de alimente de origine animală introduse pe piaţa şi aflate în perioada de conservare, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul judeţului în care au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a produselor de origine animală, prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje - SRAAF. 4. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală introduse pe piaţa şi aflate în perioada de conservare, se trimit la IISPV pentru confirmare. 5. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate; c) alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub vid); d) prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact alimentele, din zonele de prelucrare şi din echipamentul folosit, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; e) recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic; f) evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către personalul angajat.
5.	SALMONELOZA	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante - mortem în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE 1. Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor, precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Verificarea şi recoltarea de probe include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri. 3. Recoltarea de probe de piele, din zona gâtului, de la carcase de pasăre, de către medici veterinari oficiali, de la nivelul abatoarelor, pentru testarea Salmonella spp. III. OUĂ Verificarea şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare ouă unităţi producere ouă lichide, unităţi de procesare ouă, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial - a se vedea Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul capitol. IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare - a se vedea Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul capitol. V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) - a se vedea Secţiunea 9 din prezentul capitol	I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări): Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE şi ORGANE COMESTIBILE Programul de control pentru Salmonella spp., în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi efectuarea de analize, după cum urmează: A. Recoltarea de probe de carne tocata, carne preparata, produse din carne introduse pe piaţa şi aflate în perioada de conservare, pentru testarea Salmonella spp. ca şi criteriu de siguranţă a alimentelor. Programul de control pentru Salmonella spp. şi recoltarea probelor de carne aflate în perioada de valabilitate se efectuează de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi ale Secţiunii 4 lit. A din prezentul capitol. Probele de carne prelevate vor fi analizate în cadrul LSVSA. B. Recoltarea de probe din abatoare, pentru testarea Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a procesului tehnologic 1. De la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline, prin metoda nedistructivă, cu ajutorul bureţilor abrazivi, pentru testarea Salmonella spp., conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi ale Secţiunii 4 lit. A din prezentul capitol; 2. De la carcasele de păsări se recoltează porţiuni din pielea gâtului, pentru testarea Salmonella spp., conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare. III. MĂSURI: A. În cazul identificării Salmonella spp. ca şi criteriu de siguranţă a alimentelor, în probele de alimente de origine animală vor fi aplicate următoarele măsuri: 1. În cazul depistării Salmonella spp. În probele recoltate conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, din produsele de origine animală care se regăsesc la nivelul unităţilor de vânzare cu amănuntul, aceste produse vor fi declarate produse improprii consumului uman şi vor fi reţinute oficial şi retrase de la consumul uman. 2. În cazul depistării Salmonella spp., în probele recoltate conform Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, din produsele de origine animală care nu au fost livrate către unităţile de vânzare cu amănuntul, cu excepţia depozitelor alimentare, acestea nu vor fi destinate comercializării către consumatorul final decât după ce au fost supuse unui tratament termic care să asigure eliminarea acestui risc, într-o unitate de procesare autorizată sanitar veterinar, urmată de efectuarea unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 3. În cazul cărnii de pasăre se vor dispune măsuri de retragere de pe piaţă numai în cazul în care a fost identificată prezenţa Salmonella typhimurium şi/sau Salmonella enteritidis, pentru alte categorii de produse din sau care conţin carne de pasăre, fiind necesară aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 1 şi 2. B. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, cu privire la Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a procesului tehnologic I. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, cu privire la Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a procesului tehnologic, la nivelul abatoarelor de ungulate domestice, vor fi aplicate următoarele măsuri: I. În cazul obţinerii unor rezultate nesatisfăcătoare cu privire la depistarea Salmonella spp., indiferent de serotip în probele de pe suprafaţa carcaselor de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline, recoltate la nivelul abatoarelor, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi ale Secţiunea 4 lit. B pct. 1 din prezentul capitol, se vor dispune următoarele: a) se vor aplica măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de igienă la nivelul abatoarelor; b) revizuirea procedurilor bazate pe principiile HACCP; c) îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi biosecuritate în exploataţiile de origine a animalelor; d) carnea şi organele provenite de la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline la care s-au obţinut rezultate nesatisfăcătoare, cu privire la Salmonella spp., ca şi criteriu de igienă a procesului nu vor fi supuse restricţiilor sanitar-veterinare. II. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, cu privire la Salmonella spp. ca şi criteriu de igienă a procesului tehnologic, la nivelul abatoarelor de pasăre, vor fi aplicate următoarele măsuri: 1. În cazul obţinerii unor rezultate nesatisfăcătoare cu privire la depistarea Salmonella spp., indiferent de serotip în probele de pielea gâtului, recoltate de la carcasele de pasăre (broileri şi curcani) la nivelul abatoarelor, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare şi, respectiv, ale Secţiunii 4 lit. B nr. crt. 2 din prezentul capitol, se vor dispune următoarele: a) se vor aplica măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de igienă la nivelul abatoarelor; b) revizuirea procedurilor bazate pe principiile HACCP; c) îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi biosecuritate în exploataţiile de origine a păsărilor; d) carnea şi organele provenite de la carcasele de pasăre la care s-au obţinut rezultate nesatisfăcătoare, cu privire la Salmonella spp., ca şi criteriu de igienă a procesului nu vor fi supuse restricţiilor sanitare veterinare, e) în cazul loturilor de păsări (broileri şi curcani), destinate abatorizării, care provin din efective de păsări în care a fost decelată prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele recoltate în cadrul controalelor oficiale, aceste loturi vor fi tăiate în partidă separată şi se vor recolta în mod obligatoriu în abator probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări după răcire, conform procedurii elaborate de către ANSVSA, probe care vor fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium. 2. Este obligatorie menţionarea, în documentul ce cuprinde informaţiile privind lanţul alimentar la păsări, a rezultatelor probelor recoltate în cadrul Programelor Naţionale de Control al Salmonelozelor Zoonotice, conform prevederilor Capitolului II din Anexa nr. 1. C. În cazul suspicionării sau identificării Salmonella spp. În ouăle de consum vor fi aplicate următoarele măsuri: a) ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate a fi contaminate/care sunt contaminate cu anumite serotipuri de Salmonella, pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere a prevalenţei (S. enteritidis şi/sau S. typhimurium), conform prevederilor Anexei nr. 1 Capitolul II pct. 4 - Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare, sau care au fost identificate ca fiind sursa de infecţie în cadrul unui focar specific de toxiinfecţie alimentară la om, se pot admite în consum uman numai după ce au fost supuse unui tratament, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium; b) ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu serotipurile vizate de Salmonella spp: - sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 589/2008 al Comisiei din 23 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului privind standardele de comercializare aplicabile ouălor; - sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 589/2008; - sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul din sectorul alimentar, în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007, cu amendamentele ulterioare. D. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa Salmonella spp. de către DSVSA, în produsele alimentare de origine animală, destinate consumului uman, tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare. E. Abatoarele de ungulate domestice şi de păsări au obligaţia de a notifica fermele/exploataţiile furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post - mortem, precum şi asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea prevalenţei Salmonella spp. În ferme. F. În toate cazurile în care, la examenul microbiologic, s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de alimente de origine animală introduse pe piaţa, aflate în perioada lor de DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul judeţului în care au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor/produselor de origine animală, prin SRAAF.
6.	TRICHINELOZA	I. ANIMALE VII Animalele tăiate pentru consum uman, respectiv porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive, trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella spp. II. CARNE 1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. de către medicii veterinari oficiali sau medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii şi care deţin certificat de instruire valid. 2. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. poate fi realizata şi de personalul auxiliar oficial sau de personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar. 3. În conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1375, cu modificările şi completările ulterioare, tot personalul implicat în examinarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. trebuie să fie instruit corespunzător şi să participe la: a) un program de control al testelor utilizate pentru decelarea Trichinella spp; b) o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare şi analiză utilizate în laborator. 4. Examenul pentru decelarea Trichinella spp. se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea Trichinella spp din abatoarele în care se sacrifică animale receptive, sau în laboratoarele din unităţile care manipulează carne de vânat sălbatic, precum şi în alte laboratoare autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor pentru decelarea Trichinella spp.	I. ANIMALE VII - porci domestici, porci mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. se face conform prevederilor Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1375 al Comisiei din 10 august 2015 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru toate speciile receptive, examenul pentru depistarea Trichinella spp. se efectuează printr-una din următoarele metode, după cum urmează: 1. Metoda de detectare de referinţă, respectiv metoda digestiei eşantioanelor combinate utilizând un agitator magnetic; sau 2. Metode echivalente: a) metoda digestiei eşantioanelor combinate cu asistenţă mecanică/tehnică a sedimentării; b) metoda digestiei eşantioanelor colective cu asistenţă mecanică/tehnică de izolare prin filtrare; c) metoda de digestie automată pentru eşantioane colective până la 35 grame; d) metoda agitatorului magnetic pentru digestia eşantioanelor combinate/"izolare prin filtrare" şi depistare de larve printr-un test de aglutinare cu latex (metoda este considerată echivalentă doar în cazul testelor realizate pe carne provenind de la porcine domestice). sau 3. Examenul trichineloscopic prin compresie pe lamă se realizează numai pentru porcii crescuţi şi sacrificaţi la nivelul gospodăriilor populaţiei în vederea consumului propriu, precum şi pentru vânatul sălbatic destinat consumului propriu al vânătorului. Marcarea cărnii care a fost supusă examenului pentru decelarea Trichinella spp. se efectuează conform prevederilor legale. III. MĂSURI a) Carnea în care s-au detectat larve de Trichinella spp. se declară improprie pentru consum uman. b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnii în care a fost depistată Trichinella spp., vor dispune distrugerea acesteia, vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării originii cărnii şi a eliminării surselor. c) în situaţia în care se constată că produse din carne, carne preparată şi carne tocată cu origine necunoscută au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte. d) Larvele izolate din eşantioanele pozitive sunt trimise la LNR din cadrul IISPV pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.
7.	TUBERCULOZA (produsă de Mycobacterium bovis)	I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic: - se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE 1. Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. În cadrul inspecţiei post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. 3. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată. III. LAPTE CRUD A) în exploataţiile de animale producătoare de lapte. B) în unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare.	I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic: Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE şi ORGANE Se recoltează probe în următoarele cazuri: a) în cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post - mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: 1. submaxilari, retrofaringieni, bronhiei; 2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari. b) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi, în lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem. III. MĂSURI a) în cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator; b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare; c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman; d) în cazul în care a fost evidenţiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociaţi trebuie să fie declarata improprii pentru consumul uman. III. MASURI LAPTE CRUD A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan (TCS) nu va fi utilizat în consum uman. A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu acordului scris al DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline. A.3. Livrarea laptelui crud din fermele/exploataţiile de animale producătoare de lapte care nu sunt oficial libere de tuberculoză, în vederea procesării în conformitate cu prevederile lit. A.2., se realizează numai după obţinerea acordului scris din partea DSVSA pe a cărei rază teritorială se găseşte ferma/exploataţia de animale. B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar. B.2. Procesarea în conformitate cu prevederile lit. A.2. a laptelui provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, se realizează numai după obţinerea acordului scris din partea DSVSA pe a cărei rază teritorială căreia se găseşte unitatea autorizată sanitar-veterinar.
8.	ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ	I. ANIMALE VII Bovinele şi ovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE a) Recoltarea de probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC), de către medici veterinari oficiali, din abatoare, conform programului specific pentru monitorizarea prevalenţei E. coli verotoxigene (VTEC), elaborat de ANSVSA. b) Recoltarea de probe de carne tocată de bovine şi ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi/sau ovine, precum şi probe de carne preparată de bovine şi ovine, de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de desfacere cu amănuntul, conform programului specific pentru monitorizarea prevalenţei E. verotoxigene (VTEC) elaborat de ANSVSA. III. LAPTE CRUD ŞI PRODUSE DIN LAPTE Recoltarea de probe de lapte crud provenit de la bovine, ovine, caprine, din laptele termizat precum şi din produsele lactate obţinute din lapte crud sau lapte termizat de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de desfacere cu amănuntul, conform programului specific pentru monitorizarea prevalenţei E. verotoxigene (VTEC) IV. ALTE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ Recoltarea de probe din diferitele categorii de produse de origine animală de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de desfacere cu amănuntul, conform programului specific pentru monitorizarea prevalenţei E. verotoxigene (VTEC)	I. ANIMALE VII (bovine) Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr. 1. II. CARNE 1. Se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din abatoare, iar analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV, conform programului specific elaborat de ANSVSA. 2. Se recoltează probe de carne tocată de bovine şi ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi/sau ovine, precum şi probe de carne preparată de bovine şi ovine. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV, conform programului specific elaborat de către ANSVSA. Tulpinile de E. coli verotoxigene (VTEC) trebuie stocate la IISPV pentru confirmare şi colecţie. III. MĂSURI Carne 1. În cazul izolării E. coli verotoxigene (VTEC) în probele recoltate de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, la nivelul abatoarelor, carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare. 2. În cazul izolării E. coli verotoxigene (VTEC), carnea tocată de bovine şi ovine, carnea tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi/sau ovine, precum şi carnea preparată de bovine şi ovine se confiscă şi denaturează. 3. Medicul veterinar oficial controlează prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi caprine; respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi; evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. IV. LAPTE CRUD ŞI PRODUSE DIN LAPTE 1. Se recoltează probe din laptele crud, lapte care a fost supus uni tratament termic inferior pasteurizării precum şi din produsele lactate obţinute din lapte crud sau lapte care a fost supus uni tratament termic inferior pasteurizării. 2. Locurile de recoltare a laptelui crud şi a produselor din lapte sunt reprezentate de ferme de animale, centre de colectare a laptelui, dozatoare, unităţi de procesare a laptelui crud, centre de prelucrare a laptelui, unităţi de vânzare cu amănuntul. 3. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi CSVSA, probe ce vor fi transmise spre analiza în cadrul IISPV, conform programului specific elaborat de către ANSVSA. V. MĂSURI în cazul în care ca urmare a efectuării analizelor de laborator se izolează E. coli verotoxigene (VTEC), se dispun următoarele măsuri: a) laptele crud şi produsele din lapte care sunt destinate comercializării către consumatorul final, vor fi retrase de pe piaţă, declarate improprii consumului uman, fiind direcţionate spre neutralizare; b) în cazul în care laptele crud sau produsele din lapte crud sunt destinate procesării într-o unitate de procesare autorizată sanitar veterinar, acestea vor fi în mod obligatoriu tratate termic printr-un procedeu care să asigure distrugerea E. coli verotoxigene (VTEC); c) aplicarea în unităţile de unde au fost recoltate probele a tuturor măsurilor de curăţenie şi igienizare specifice, inclusiv la nivelul fermelor de animale prin îmbunătăţirea condiţiilor generale de igiena mulsului şi dispunerea după caz a suspendării/interzicerii activităţii. VI. ALTE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ DIN CARE SE POATE IZOLA E. COLI VEROTOXIGENE (VTEC) în cazul în care ca urmare a efectuării analizelor de laborator se izolează E. coli verotoxigene (VTEC) se dispun următoarele măsuri: a) produsele alimentare gata pentru consum vor fi retrase de la comercializare şi vor fi declarate improprii consumului uman fiind direcţionate spre neutralizare; b) în cazul în care se identifică produse de origine animală ce nu sunt gata pentru consum, acestea se vor dirija în vederea procesării într-o unitate de procesare autorizată sanitar veterinar şi vor fi supuse fi în mod obligatoriu tratamentului termic printr-un procedeu care să asigure distrugerea E. coli verotoxigene (VTEC); c) aplicarea în unităţile de unde au fost recoltate probele a tuturor măsurilor de curăţenie şi igienizare specifice, inclusiv la nivelul unităţilor de vânzare cu amănuntul şi dispunerea după caz a suspendării/interzicerii activităţii.
9.	RABIA	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele şi vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARCASE Inspecţia post - mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic Supraveghere - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE ŞI ORGANE Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioprobă şi histologic. Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolului I din Anexa nr. 1. III. MĂSURI a) în cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime; b) în cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul muşcăturii, capul şi coloana vertebrală; c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii.
10.	BOTULISMUL	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE - bovine, ovine, caprine, porcine şi leporide Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. III. Produse din carne, lapte, peste sau produse compuse în recipienţi ermetic închiţi Controlul organoleptic al recipienţilor în vederea identificării eventualelor modificări ulterioare obţinerii, verificarea închiderii acestora, termostatarea, de către medicii veterinari oficiali. Controlul modului în care sunt respectaţi şi monitorizaţi parametrii de tratament termic etc., de către medicii veterinari oficiali.	I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporide Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA. III. MĂSURI 1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman; 2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug; 3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare; 4. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte; b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică; c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unităţile de procesare, depozitare şi comercializare.
11.	LEPTOSPIROZĂ	I. ANIMALE VII Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. III. LAPTELE	I. ANIMALE VII - bovine, porcine, cabaline Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE şi ORGANE Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate; III. MĂSURI 1. Carnea şi organele: a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii; b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv; c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi sângele se confiscă; d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor; c) îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare; d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite de la speciile receptive; e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; în toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau carcase. 3. Laptele: a) Respectarea igienei mulsului; b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele receptive.
12.	TUBERCULOZA (alta decât cea produsă de Mycobacterium bovis)	I. ANIMALE VII Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE 1. porcine, ovine, cabaline a) Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. b) La inspecţia post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. c) în cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată. 2. păsări Pasările se supun inspecţiei post - mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor.	I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări Supraveghere - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE şi ORGANE 1. porcine, ovine, cabaline: a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare; b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni. 2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină). III. MĂSURI 1. porcine, ovine, cabaline: măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. 2. păsări: Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor. Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de: a) infecţie generalizată; b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în musculatură. În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.
13.	YERSINIOZA	I. ANIMALE VII Porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE 1. Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor de porcine se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII - porcine: Supraveghere anatomopatologică şi de laborator - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. LA NIVELUL ABATOARELOR 1. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc; b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.
14.	ANISAKIDOZA ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI	1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin inspecţie vizuală. 2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.	I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber. II. MĂSURI Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii: a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman; b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare; c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.
15.	CISTICERCOZA	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ŞI ORGANE 1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post - mortem imediat după tăiere. 2. Inspecţia post - mortem carcaselor se efectuează î unităţi de tăiere autorizat sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sa de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman. III. MĂSURI 1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări: a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se declară improprii consumului uman; b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale; c) grăsimea de porc se topeşte la 100°C după care se poate utiliza pentru consum; d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chişti. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie; b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.
16.	ANTRAXUL (B-051)	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele: Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din Anexa nr. 1. II. MĂSURI: a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată; b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis; c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului; d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă; e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei; f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.

Nr. crt.

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice^***

"2.

Campilobacterioza

I. Animale vii

Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante-mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. Carne

1. Inspecţia post-mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial

2. Recoltarea de probe de piele de pe gât, de la carcasele de păsări domestice (pui la îngrăşare), după refrigerarea carcaselor, de către medici veterinari oficiali, la nivelul abatoarelor, pentru testarea Campylobacter spp., conform programului specific elaborat de ANSVSA.

I. Animale vii - bovine, ovine, porcine, păsări

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea prevederile capitolului I din anexa nr. 1.

II. Carne

Recoltarea de probe din abatoarele de păsări, pentru testarea Campylobacter spp. ca criteriu de igienă a procesului tehnologic

De la carcasele de păsări domestice - pui la îngrăşare - se recoltează, la nivelul abatoarelor, probe de piele de pe gât, după refrigerarea carcaselor, pentru testarea Campylobacter spp., conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005 privind criteriile microbiologice aplicabile alimentelor, cu amendamentele ulterioare.

Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare DSVSA, şi analiza acestora se efectuează în cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, denumit în continuare IISPV, şi în cadrul laboratoarelor sanitare-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare LSVSA, desemnate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, la propunerea IISPV.

III. Măsuri

1. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme

2. Evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine

3. În abatoarele de păsări, în caz de neconformitate pentru Campylobacter spp. ca criteriu de igienă a procesului tehnologic, se aplică măsuri de revizuire a igienei procesului tehnologic, a programelor de autocontrol şi a procedurilor specifice.

4. Tulpinile de Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.

Nr. crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
1	2	3	4
"2.	CAMPILOBACTERIOZA	I. Animale vii Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante-mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. Carne 1. Inspecţia post-mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Recoltarea de probe de piele de pe gât, de la carcasele de păsări domestice (pui la îngrăşare), după refrigerarea carcaselor, de către medici veterinari oficiali, la nivelul abatoarelor, pentru testarea Campylobacter spp.	I. Animale vii - bovine, ovine, porcine, păsări Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea prevederile cap. I din anexa nr. 1. II. Carne Recoltarea de probe din abatoarele de păsări pentru testarea Campylobacter spp. drept criteriu de igienă a procesului tehnologic de la carcasele de păsări domestice - pui la îngrăşare - se recoltează, la nivelul abatoarelor, probe de piele de pe gât, după refrigerarea carcaselor, pentru testarea Campylobacter spp., conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare DSVSA, şi analiza acestora se efectuează în cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, denumit în continuare IISPV, şi în cadrul laboratoarelor sanitare-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, denumite în continuare LSVSA, desemnate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, la propunerea IISPV. III. Măsuri 1. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. 2. Evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine. 3. În abatoarele de păsări, în caz de neconformitate pentru Campylobacter spp. drept criteriu de igienă a procesului tehnologic, se aplică măsuri de revizuire a igienei procesului tehnologic, a programelor de autocontrol şi a procedurilor specifice. 4. Tulpinile de Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.
..................................................................................................................................................................................................................
5.	SALMONELOZA	I. Animale vii Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante-mortem în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. Carne şi subproduse comestibile 1. Inspecţia post-mortem a carcaselor şi organelor, precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Verificarea şi recoltarea de probe includ şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri. 3. Recoltarea de probe de piele din zona gâtului de la carcase de pasăre, de către medici veterinari oficiali, de la nivelul abatoarelor, pentru testarea Salmonella spp. III. Ouă Verificarea şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare a ouălor, unităţi de producere a ouălor lichide, unităţi de procesare a ouălor, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial - a se vedea secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul capitol. IV. Alimente de origine animală Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare - a se vedea secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul capitol. V. Hrana animală (Furaje) - a se vedea secţiunea 9 din prezentul capitol ..........................................................................	I. Animale vii - bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea cap. I din anexa nr. 1. II. Carne şi organe comestibile Programul de control pentru Salmonella spp., în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi efectuarea de analize, după cum urmează: A. Recoltarea de probe de carne tocată, carne preparată, produse din carne introduse pe piaţă şi aflate în perioada de conservare, pentru testarea Salmonella spp. drept criteriu de siguranţă a alimentelor Programul de control oficial pentru Salmonella spp. şi recoltarea probelor de carne şi produse din carne aflate în perioada de valabilitate se efectuează de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi ale secţiunii 4 lit. A din prezentul capitol. Probele de carne şi produse din carne prelevate vor fi analizate în cadrul LSVSA. B. Recoltarea de probe din abatoare, pentru testarea Salmonella spp. drept criteriu de igienă a procesului tehnologic 1. De la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor acestora, prin metoda nedistructivă, cu ajutorul bureţilor abrazivi, pentru testarea Salmonella spp., conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi ale secţiunii 4 lit. A din prezentul capitol. 2. De la carcasele de păsări se recoltează porţiuni din pielea gâtului, pentru testarea Salmonella spp., conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare.
5.	SALMONELOZA		III. Măsuri A. În cazul identificării Salmonella spp. drept criteriu de siguranţă a alimentelor în probele de alimente de origine animală vor fi aplicate următoarele măsuri: 1. În cazul depistării Salmonella spp. în probele recoltate conform Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare, din produsele de origine animală şi Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium în probele de carne proaspătă de pasăre, care se regăsesc la nivelul unităţilor de vânzare cu amănuntul, acestea sunt declarate improprii consumului uman, sunt reţinute oficial şi retrase de la consumul uman. 2. În cazul depistării de Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium în probele de carne proaspătă de pasăre şi de Salmonella spp., în alte probe de produse de origine animală, recoltate conform Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare, din loturi de carne proaspătă de pasăre, respectiv produse de origine animală, care nu au fost livrate către unităţile de vânzare cu amănuntul, cu excepţia depozitelor alimentare, acestea nu vor fi destinate comercializării către consumatorul final decât după ce au fost supuse unui tratament termic care să asigure eliminarea acestui risc, într-o unitate de procesare autorizată sanitar-veterinar, urmată de efectuarea unui control microbiologic pentru fiecare lot de fabricaţie, care să ateste că lotul este corespunzător microbiologic, atunci când nu există garanţii suficiente că tratamentul termic a eliminat pericolul. 3. În cazul cărnii de pasăre se vor dispune măsuri de retragere de pe piaţă numai în cazul în care a fost identificată prezenţa Salmonella typhimurium şi/sau Salmonella enteritidis pentru alte categorii de produse din/sau care conţin carne de pasăre, fiind necesară aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 1 şi 2. B. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare cu privire la Salmonella spp. drept criteriu de igienă a procesului tehnologic I. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare cu privire la Salmonella spp. drept criteriu de igienă a procesului tehnologic la nivelul abatoarelor de ungulate domestice, sunt aplicate următoarele măsuri: - În cazul obţinerii unor rezultate nesatisfăcătoare cu privire la depistarea Salmonella spp., indiferent de serotip, în probele de pe suprafaţa carcaselor de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline, recoltate la nivelul abatoarelor, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi ale secţiunii 4 lit. B pct. 1 din prezentul capitol, se vor dispune următoarele: a) se vor aplica măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de igienă la nivelul abatoarelor; b) revizuirea procedurilor bazate pe principiile HACCP; c) îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi biosecuritate în exploataţiile de origine a animalelor; d) carnea şi organele provenite de la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline la care s-au obţinut rezultate nesatisfăcătoare cu privire la Salmonella spp. drept criteriu de igienă a procesului nu vor fi supuse restricţiilor sanitar-veterinare. II. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare cu privire la Salmonella spp. drept criteriu de igienă a procesului tehnologic la nivelul abatoarelor de carne de pasăre, sunt aplicate următoarele măsuri: 1. În cazul obţinerii unor rezultate nesatisfăcătoare cu privire la depistarea Salmonella spp., indiferent de serotip, în probele de piele a gâtului, recoltate de la carcasele de pasăre - broileri şi curcani - la nivelul abatoarelor, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi, respectiv, ale secţiunii 4 lit. B nr. crt. 2 din prezentul capitol, se vor dispune următoarele: a) îmbunătăţirea condiţiilor de igienă la nivelul abatoarelor; b) revizuirea procedurilor bazate pe principiile HACCP; c) îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi biosecuritate în exploataţiile de origine a păsărilor; d) izolatele se supun serotipizării în vederea identificării Salmonella enteritidis şi/sau a Salmonella typhimurium, iar carnea de pasăre se supune reţinerii oficiale până la primirea rezultatelor privind serotipizarea; e) în situaţiile în care în probele de piele a gâtului a fost identificată Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium, se recoltează probe oficiale pentru determinarea Salmonella enteritidis şi/sau a Salmonella typhimurium în carnea proaspătă de pasăre, drept criteriu de siguranţă a alimentelor; f) în cazul în care a fost confirmată prezenţa Salmonella enteritidis şi/sau a Salmonella typhimurium în carnea proaspătă de pasăre, se aplică măsurile descrise la pct. III lit. A paragrafele 2 şi 3; g) în situaţiile în care a fost confirmată prezenţa Salmonella enteritidis şi/sau a Salmonella typhimurium numai în probele de piele a gâtului, se aplică măsurile descrise la pct. III lit. B II paragraful 1 lit. a), b) şi c); h) în cazul loturilor de păsări (broileri şi curcani) destinate abatorizării, care provin din efective de păsări în care a fost decelată prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele recoltate de la nivelul exploataţiilor de origine, în cadrul controalelor oficiale sau în urma autocontrolului, aceste loturi sunt tăiate în partidă separată, în conformitate cu procedurile/instrucţiunile elaborate de la nivel central, şi se recoltează în mod obligatoriu în abator probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări după răcire, conform procedurii elaborate de către ANSVSA, probe care sunt trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium. 2. Este obligatorie menţionarea, în documentul ce cuprinde informaţiile privind lanţul alimentar la păsări, a rezultatelor analizelor efectuate pe probele recoltate în cadrul programelor naţionale de control al salmonelozelor zoonotice, conform prevederilor cap. I din anexa nr. 1. C. În cazul suspicionării sau identificării Salmonella spp. în ouăle de consum, sunt aplicate următoarele măsuri: a) ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate a fi contaminate/care sunt contaminate cu anumite serotipuri de Salmonella, pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere a prevalenţei (S. enteritidis şi/sau S. typhimurium), conform prevederilor anexei nr. 1 cap. I pct. 3 - Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare, sau care au fost identificate ca fiind sursa de infecţie în cadrul unui focar specific de toxiinfecţie alimentară la om, se pot admite în consum uman numai după ce au fost supuse unui tratament, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium; b) ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate a fi infectate/care sunt infectate cu serotipurile vizate de Salmonella spp: - sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 589/2008 al Comisiei din 23 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului privind standardele de comercializare aplicabile ouălor; - sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 589/2008; - sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul din sectorul alimentar, în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 2.160/2003 din 17 noiembrie 2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind controlul salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară, cu amendamentele ulterioare. D. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa Salmonella spp., de către DSVSA, în produsele alimentare de origine animală destinate consumului uman, tulpina izolată se trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare. E. Abatoarele de ungulate domestice şi de păsări au obligaţia de a notifica fermele/exploataţiile furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante- şi post-mortem, precum şi asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui plan de măsuri care să conducă la reducerea prevalenţei Salmonella spp. în ferme. F. În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de carne proaspătă de pasăre sau ouă introduse pe piaţă sau Salmonella spp. în celelalte categorii de alimente de origine animală pentru care, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare, este stabilit că Salmonella spp. constituie un criteriu de siguranţă, introduse pe piaţă şi aflate în perioada lor de valabilitate, DSVSA comunică informaţia medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul judeţului în care au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor/produselor de origine animală .......................................................
................................................................................................................................................................................................
7.	TUBERCULOZA (produsă de Mycobacterium bovis)	I. Animale vii - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic se supun examenului ante-mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. Carne şi organe 1. Inspecţia post-mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. În cadrul inspecţiei post-mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. 3. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante-mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar,animalele se dirijează la tăiere în partidă separată. III. Lapte crud A) În exploataţiile de animale producătoare de lapte B) În unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare ....................................	I. Animale vii - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator, în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea prevederile cap. I din anexa nr. 1. II. Carne şi organe Se recoltează probe în următoarele cazuri: a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care, după tăiere, prin inspecţia post-mortem, nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: 1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici; 2. mediastinali, eventual, şi mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari. b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate, se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post-mortem. Măsuri a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul în care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator. b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. În cazul în care a fost evidenţiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociaţi trebuie să fie declaraţi improprii pentru consumul uman. III. Lapte crud A.1. Laptele provenit de la animale cu reacţii pozitive sau dubioase la primul test comparativ simultan (TCS), în perioada de 42 de zile până la efectuarea celui de-al doilea test comparativ simultan (TCS) nu va fi utilizat în consum uman. A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi livrat pentru procesare, cu acordul scris al DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline. A.3. Livrarea laptelui crud din fermele/exploataţiile de animale producătoare de lapte care nu sunt oficial libere de tuberculoză, în vederea procesării în conformitate cu prevederile lit. A.2, se realizează numai după obţinerea acordului scris din partea DSVSA pe a cărei rază teritorială se găseşte ferma/exploataţia de animale. B.1. Laptele provenit de la animalele cu reacţii pozitive sau dubioase la primul TCS (în perioada de 42 de zile până la efectuarea celui de-al doilea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar. B.2. Procesarea în conformitate cu prevederile lit. A.2 a laptelui provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, se realizează numai după obţinerea acordului scris din partea DSVSA pe a cărei rază teritorială se găseşte unitatea autorizată sanitar-veterinar. C.1. În cazul identificării/confirmării la nivelul carcasei sau organelor a unor formaţiuni specifice TBC după efectuarea examenului post-mortem la una sau mai multe capre ce provin dintr-o exploataţie care nu este supusă testelor serologice sau alergice pentru TBC, respectiv animalele nu sunt testate individual pentru TBC, se interzice livrarea laptelui crud provenit de la această exploataţie, pentru a fi pus pe piaţă în vederea consumului uman, până la obţinerea testelor de laborator. Dacă examenul de laborator confirmă prezenţa bolii, toate caprele din exploataţia din care a/au provenit animalul/animalele la care s-a confirmat boala sunt supuse testării pentru TBC şi se aplică măsurile stabilite la lit. A.1, A.2, A.3, B.1 şi B.2 ............................................................
...................................................................................................................................................................................
14.	ANISAKIDOZA ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI	Loturile de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin inspecţie vizuală pentru identificarea paraziţilor vizibili înaintea introducerii pe piaţă (vas fabrică, vas congelator, centru de colectare independent sau integrat în ferma de acvacultură, hală de licitaţie, piaţă angro de peşte, unităţi de procesare a peştelui, unităţi de produse proaspete din pescuit, centru de prelucrare a peştelui integrat în ferma de acvacultură, pescărie)	I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuşi inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber. II. Măsuri Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii: a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman; b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate se poate dirija pentru eviscerare la o unitate de produse proaspete din pescuit, în cazul în care este vorba de peşte proaspăt, de la nivelul căreia se comercializează tot ca peşte proaspăt, sau la o unitate de procesare atât a peştelui proaspăt, cât şi a peştelui congelat pentru obţinerea produselor pescăreşti prelucrate. Aceste unităţi trebuie să fie autorizate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, să dispună de facilităţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi să respecte condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare; c) peştele întreg care prezintă formaţiuni parazitare vizibile la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi al viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.
..........................................................................................................

(2)Măsurile care se aplică după efectuarea controalelor - comunicarea rezultatelor controalelor:

2._