Secţiunea 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE - Norme Metodologice din 2016 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor

M.Of. 303 bis

În vigoare
Versiune de la: 25 Noiembrie 2025
SECŢIUNEA 3:SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE
SUBSECŢIUNEA 1:LEPTOSPIROZA
Scop: Supravegherea bolii în efectivele de animale cu suspiciune de evoluţie a leptospirozei sau în care a boala a fost notificata în ultimii 5 ani

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, cu precizarea serotipurilor de Leptospira spp. identificate.

I. La bovine:

1. Examen clinic şi anatomopatologic a bovinelor în focarele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae în:

2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică (infertilitate, agalaxie, icter, hemoglobinurie, afecţiuni hepato-renale);

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.2. Efectivele de bovine cu antecedente:

a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an;

b) în efectivele de sub 100 de vaci şi bivoliţe se examinează până la 10 probe;

c) Pentru determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14-21 zile de la vaccinare.

d) Comerţ intern/intracomunitar/import/: la cerere, în cazurile de vânzare-cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploataţia aflată în supraveghere; sub 100 de animale se examinează cel puţin până la 10 probe;

Bovinele comercializate prin import/comerţ intracomunitar, sunt testate cu setul de 11 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, Ballum, Sejroe.

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi a cadavrelor, când se suspicionează boala

Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEA/HEV şi metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi.

4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) şi/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA şi în urma obţinerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

II. La cabaline:

1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în focarele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis în:

2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică (infertilitate, icter, hemoglobinurie, afecţiuni hepato-renale, oftalmie periodică):

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului

2.2. Efectivele de cabaline cu antecedente:

a) armăsarii reproducători din exploataţia nonprofesională;

b) sub 100 de iepe se examinează până la 10 probe;

c) Pentru determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14-21 zile de la vaccinare.

d) Comerţ intern/intracomunitar/import: la cerere, în cazurile de vânzare-cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploataţia aflată în supraveghere, în efectivele de sub 100 de animale se examinează până la 10 probe;

Pentru cabalinele comercializate prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi a cadavrelor, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEA/HEV şi metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi.

4 De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) şi/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA şi în urma obţinerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de auto liză.

III. La porcine

1. Examen clinic şi anatomopatologic în focarele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis-Bratislava în:

2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică (infertilitate, icter, hemoglobinurie, afecţiuni hepato-renale);

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.2. Efectivele de suine cu antecedente:

a) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală;

b) vierii de reproducţie (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric, de două ori pe an, se examinează până la 10 probe, în efectivele de sub 100 animale;

c) scroafele şi scrofiţele de reproducţie, nevaccinate, se examinează cel puţin până la 10 probe, în efectivele de sub 100 animale;

d) Determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14-21 zile de la vaccinare;

e) Comerţ intern/intracomunitar/import: la cerere, în cazurile de vânzare - cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploataţia aflată în supraveghere, sub 100 de animale se examinează până la 10 probe.

Pentru suinele comercializate prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi a cadavrelor, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEV/HEA şi metoda Levaditi pe probe de ficat şi rinichi.

4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) şi/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA şi în urma obţinerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de auto liză.

IV. Ovine şi caprine

1. Examen clinic şi anatomopatologic a ovinelor şi caprinelor în focarele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae în:

2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică (infertilitate, agalaxie, icter, hemoglobinurie, afecţiuni hepato-renale);

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.2. Efectivele de ovine şi caprine cu antecedente:

a) Comerţ intern/intracomunitar/import: la cerere, 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploataţia aflată în supraveghere; sub 100 de animale se examinează până la 10 probe.

Pentru ovinele şi caprinele comercializate prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerţ intracomunitar;

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi a cadavrelor, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEV/HEA şi metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi.

4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) şi/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA şi în urma obţinerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post-mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de auto liză.

V. La câini

1. Examenele serologice se efectuează la cerere, prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 4 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Ichterohaemorrhagiae, Canicola şi Sejroe.

2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEA/HEV şi metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi.

3 De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) şi/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA şi în urma obţinerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă sau probe de ficat şi rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort, transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, cu precizarea serotipurilor de Leptospira spp. identificate.

I. La bovine:

1. Examen clinic şi anatomopatologic a bovinelor în focarele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae în:

2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică (infertilitate, agalaxie, icter, hemoglobinurie, afecţiuni hepato-renale);

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.2. Efectivele de bovine cu antecedente:

a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an;

b) 10 % din numărul de vaci, bivoliţe; în efectivele de sub 100 de animale se examinează până la 10 probe;

c) Pentru determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14-21 zile de la vaccinare.

d) Comerţ i ntcrn/i ntracom un itar/i mport/: la cerere, 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează cel puţin până la 10 probe;

Bovinele comercializate prin import/comerţ intracomunitar, sunt testate cu setul de 11 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, Ballum, Sejroe.

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi a cadavrelor, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEV/HEA şi metoda Levaditi pe probe de ficat şi rinichi.

4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) şi/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA şi în urma obţinerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.

II. La cabaline:

1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în focarele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis în:

2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică (infertilitate, icter, hemoglobinurie, afecţiuni hepato-renale, oftalmie periodică);

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului.

2.2. Efectivele de cabaline cu antecedente:

a) armăsarii reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate.

b) 10% din numărul de iepe; sub 100 de iepe se examinează până la 10 probe;

c) Pentru determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14-21 zile de la vaccinare;

d) Comerţ intern/intracomunitar/import: la cerere, 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează până la 10 probe.

Pentru cabalinele comercializate prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi şi a cadavrelor, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEA/HEV şi metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi.

4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) şi/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA şi în urma obţinerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post-mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de auto liză.

III. La porcine

1. Examen clinic şi anatomopatologic în focarele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis-Bratislava în:

2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică (infertilitate, icter, hemoglobinurie, afecţiuni hepato-renale);

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.2. Efectivele de suine cu antecedente:

a) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală;

b) 10 % din vierii de reproducţie (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric, de două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 animale se examinează până la 10 probe;

c) 10 % din scroafele şi scrofiţele de reproducţie, nevaccinate, existente în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 de animale se examinează până la 10 probe;

d) Determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare.

e) Comerţ intern/intracomunitar/import: la cerere, 10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puţin până la 10 probe.

Pentru suinele comercializate prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar.

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi a cadavrelor, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEV/HEA şi metoda Levaditi pe probe de ficat şi rinichi.

4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) şi/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA şi în urma obţinerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post-mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

IV. Ovine şi caprine

1. Examen clinic şi anatomopatologic a ovinelor şi caprinelor în focarele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae în:

2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică (infertilitate, agalaxie, icter, hemoglobinurie, afecţiuni hepato-renale);

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.2. Efectivele de ovine şi caprine cu antecedente:

a) Comerţ intern/intracomunitar/import: 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează până la 10 probe.

Pentru ovinele şi caprinele comercializate prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi a cadavrelor, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEV/HEA şi metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi.

4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) şi/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA şi în urma obţinerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post-mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de auto liză.

V. La câini

1. Examenele serologice se efectuează la cerere, prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 4 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Ichterohaemorrhagiae, Canicola şi Sejroe.

2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEA/HEV şi metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi.

3. În caz de suspiciune, la solicitarea DSVSA şi în urma obţinerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă sau probe de ficat şi rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort, transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.

Precizări execuţie

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală se face de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA

Examenul clinic şi anatomopatologic îl face medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

Vaccinarea efectivelor de animale trebuie efectuată cu respectarea legislaţiei sanitare veterinare în vigoare şi documentele care însoţesc probele la laborator trebuie să conţină datele cu privire la imunizarea animalelor examinate şi atunci când este relevant, a mamelor animalelor examinate (data vaccinării, denumirea comercială, serotipurile de Leptospira spp. conţinute, date cu privire la schema de vaccinare a animalului/efectivului de animale, elaborată pe baza recomandărilor menţionate de către producătorul vaccinului în certificatul de calitate/prospectul/instrucţiune de utilizare a vaccinului).

Diagnosticul se confirmă/infirmă prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE), în urma anchetei epidemiologice prin care sunt coroborate rezultatul testului de microaglutinare, a modificărilor morfopatologice evidenţiate prin examenele morfopatologice efectuate pe animalele din efectivul respectiv (animale moarte, tăiate în scop de diagnostic sau la examenul morfopatologic efectuat în abator, la tăierile în scop de consum public), a prezenţei manifestărilor clinice şi a evidenţelor cu privire la vaccinarea antileptospirică a animalelor. Metodele histologice, bacteriologice şi de biologie moleculară sunt metode complementare de diagnostic.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 2:FEBRA Q
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în toate tipurile de exploataţii de bovine, ovine şi caprine

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Se aplică în cazurile de avort, fătări de produşi neviabili, alte afecţiuni de reproducţie cu diagnostic neprecizat astfel:

1. Se efectuează examen necropsic al avortonilor, histopatologic (met. HE/HEA/HEV, ZNM, Pappenheim, imumohistochimic) pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

2. Prelevarea de probe de sânge de la animalele (bovine, ovine, caprine) care au avortat, după 14-21 zile de la avort, prin iELISA sau RFC.

3. Monitorizarea datelor relevante despre suspiciunile şi eventualele confirmări ale bolii.

4. Raport trimestrial privind suspiciunile, confirmările de boală, transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Pentru confirmare se procedează astfel:

La bovine:

1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum urmează:

i) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporţiei de 3 multipare şi 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile şi până la nu mai mult de de 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare;

ii) de la bovine cu afecţiuni de reproducţie cum ar fi retenţii placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul de animale testate la 6 probe în total.

2. de la animale din acelaşi efectiv (i,ii), ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul de animale testate la 6 probe în total.

La rumegătoarele mici:

1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre şi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta şi conţinut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuşi) pentru examen PCR pentru a se putea efectua examenul diferenţial al avorturilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale.

2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă:

i) în turmele de capre şi oi în care au existat avorturi, se prelevează probe de sânge începând cu a 15-a zi după avort dar nu mai târziu de 3 săptămâni după avort. Numărul minim de animale de la care se prelevează probei este de 1 O/turmă, de preferat de la cele care au avortat. Probele de sânge se testează prin examene serologice ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare.

ii) în turmele de capre şi oi în care au existat fătări de produşi neviabili, se prelevează probe de sânge începând cu a 15-a zi după fătare dar nu mai târziu de 3 săptămâni după fătare. Numărul minim de animale de la care se prelevează probei este de 1 O/turmă, de preferat de la cele care au fătat produşi neviabili. Probele de sânge se testează prin examene serologice ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supraveghere este efectuată de fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Probele pentru confirmare se prelevează de către medicii veterinari oficiali şi se trimit la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA, după caz.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin coroborarea rezultatelor examenelor ELISA şi PCR.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 3:AVORTUL SALMONELIC AL OILOR
Scop: monitorizarea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ovinelor şi caprinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor.

Monitorizarea datelor relevante despre boală Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor

Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor

Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Proprietarii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Supraveghere activă

Supraveghere activă

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identificare biochimica şi a grupului serologic. Tipizarea serologică în cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 4:INFLUENŢA ECVINĂ
Scop: monitorizarea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ecvinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

În caz de suspiciune, în baza simptomatologiei clinice, se efectuează examene serologice prin RIHA şi virusologice - teste de biologie moleculară.

Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal.

În caz de suspiciune, în baza simptomatologiei clinice, se efectuează examene serologice prin RIHA pe probe de sânge pereche: prima proba se prelevează imediat după debutul semnelor clinice şi a doua probă se prelevează la 2 săptămâni de la prima prelevare examene virusologice prin teste de biologie moleculară pe probe de tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal.

Precizări execuţie

Precizări execuţie

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea virusului prin reacţia de inhibare a hemaglutinării cu ser pozitiv specific şi teste de biologie moleculara

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 5:RINOPNEUMONIA ECVINĂ
Scop: monitorizarea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ecvinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. În caz de suspiciune:

a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile;

b) avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologic.

Se efectuează examene necropsice şi morfopatologice, metoda HE/HEA/HEV sau metoda Pappenheim pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.

1. În caz de suspiciune:

a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile;

b) avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologic. Se efectuează examene necropsice şi morfopatologice, metoda HE/HEA/HEV sau metoda Pappenheim pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.

Precizări execuţie

Precizări execuţie

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Probele se recoltează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi, după caz, medicul veterinar oficial.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

Probele se recoltează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi, după caz, medicul veterinar oficial.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

Diagnosticul de boală se confirmă prin izolarea virusului pe culture celulare.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 6:ARTERITA VIRALĂ EC VINĂ
Scop: monitorizarea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ecvinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

1. Supraveghere serologică a:

a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;

b) pentru circulaţia intracomunitară/export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de către proprietar.

1. Supraveghere serologică a:

a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;

b) pentru circulaţia intracomunitară/export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de către proprietar.

2. Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive (titru > =  1/4), animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puţin 14 zile.

3. Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive şi se testează virusologic, prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal

5. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi.

6. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie.

7. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploataţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii.

8. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

9. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.

10. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.

2. Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive (titru > =  1/4), animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puţin 14 zile.

3. Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive şi se testează virusologic, prin izolarea virusului pe culturi celulare sau PCR pe probe de material seminal

5. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi.

6. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie.

7. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploataţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii.

8. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

9. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.

10. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.

Precizări execuţie

Precizări execuţie

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Supraveghere activă

Supraveghere activă

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică. Examenele se efectuează la la LNR-IDSA.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică. Examenele se efectuează la la LNR-IDSA.

Diagnosticul de boală se confirmă prin izolarea virusului sau detecţia genomului viral (PCR).

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 7:AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR
Scop: monitorizarea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ecvinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală

Monitorizarea datelor relevante despre boală

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică.

Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică.

Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

Precizări execuţie

Precizări execuţie

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Supraveghere este efectuată de cei implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Procedura de supraveghere este efectuată fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supraveghere activă

Supraveghere activă

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice şi a monitorizării antibiorezistenţei.

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice şi a monitorizării antibiorezistenţei.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identificare biochimica şi a grupului serologic. Tipizarea serologica în cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 8:TULAREMIA
Supraveghere pasivă.
SUBSECŢIUNEA 9:BRUCELOZA LA CANIDE
Scop: eradicarea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în cănise

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă

Supravegherea activă

1. Examen serologic, clinic, anatomopatologic şi bacteriologic la canidele folosite la reproducţie, efectuat la cerere. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate serologic şi prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

1. Examen serologic, clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din cănise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere.

Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

2. Examinare serologică efectuată la cerere, astfel:

a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;

b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari.

De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

Cadavrele/organele de la câinii morţi, cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic şi histopatologic (metoda HE/HEA/HEV metoda Brown şi Brenn).

2. Examinare serologică efectuată la cerere, astfel:

a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;

b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari.

De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

Cadavrele/organele de la câinii morţi, cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic şi histopatologic (metoda HE/HEA/HEV şi metoda Brown şi Brenn).

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere activă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. Examenele se efectuează la LSVSA desemnate şi/sau, după caz, la LNR-IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipică şi genetica a Brucella canis.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 10:BRUCELOZĂ LA IEPURI
Scop: eradicarea bolii

Precizări tehnice

Supravegherea activă

1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de Roz - Bengal. Probele pozitive prin Roz - Bengal se examinează prin RFC.

2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici şi sălbatici morţi.

De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina şi uter, în vederea efectuării examenului anatomopatologic, bacteriologic şi histologic (HE/HEA/HEV şi metoda Brown şi Brenn).

Cadavrele/organele de la iepurii morţi, cahectici cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic şi histopatologic (HE/HEA/HEV şi metoda Brown şi Brenn).

3. În abator se examinează:

a) animalele vii, ante-mortem şi post-mortem;

b) carnea şi organele

Precizări execuţie

Supraveghere activă

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA desemnate şi/sau, după caz, la LNR-IDSA.

Măsuri

1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză:

a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;

b) organele cu leziuni se confiscă.

Diagnosticul se confirmă prin izolarea şi identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipică şi genetică a speciei şi biovariantelor Brucella spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 11:FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A, şi în mediul natural

Supraveghere

Supraveghere pasivă

1. Informarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

2. a) Vizita exploataţiilor de salmonide şi/sau a mediului natural;

b) Examinarea clinică şi anatomopatologică a populaţiei animalelor acvatice şi

c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.

Precizări tehnice

Supraveghere pasivă

1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.

2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi în mediul natural se face conform legislaţiei în vigoare.

Precizări execuţie

Supraveghere pasivă

1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

2. Vizita exploataţiei de salmonide şi/sau a mediului natural, examinarea populaţiei de animale acvatice şi recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

4. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

SUBSECŢIUNEA 12:YERSINIOZA, RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE - LA SALMONIDE
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A, şi în mediul natural

Supraveghere

Supraveghere pasivă

1. Informarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

2. a) Vizita exploataţiilor de salmonide şi/sau a mediului natural;

b) Examinarea clinică şi anatomopatologică a populaţiei animalelor acvatice şi

c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.

Precizări Tehnice

Supraveghere pasivă

1.Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.

2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi în mediul natural se face conform legislaţiei în vigoare.

Precizări execuţie

Supraveghere pasivă

1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

2. Vizita exploataţiei de salmonide şi/sau a mediului natural, examinarea populaţiei de animale acvatice şi recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

4. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

SUBSECŢIUNEA 13:MIXOSOMIAZA
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Supraveghere

Supraveghere pasivă

1. Informarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

2. a) Vizita exploataţiilor de salmonide şi/sau a mediului natural;

b) Examinarea clinică şi anatomopatologică a populaţiei animalelor acvatice şi

c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.

Precizări tehnice

Supraveghere pasivă

1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.

2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi în mediul natural se face conform legislaţiei în vigoare.

Precizări execuţie

Supraveghere pasivă

1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

2. Vizita exploataţiei de salmonide şi/sau a mediului natural, examinarea populaţiei de animale acvatice şi recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

4. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic

SUBSECŢIUNEA 14:BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Supraveghere

Supraveghere pasivă

1. Informarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

2. a) Vizita exploataţiilor de salmonide şi/sau a mediului natural;

b) Examinarea clinică şi anatomopatologică a populaţiei animalelor acvatice şi

c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.

Precizări tehnice

Supraveghere pasivă

1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.

2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi în mediul natural se face conform legislaţiei în vigoare.

Precizări execuţie

Supraveghere pasivă

1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

2. Vizita exploataţiei de salmonide şi/sau a mediului natural, examinarea populaţiei de animale acvatice şi recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

4. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

SUBSECŢIUNEA 15:ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ciprinidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A, şi în mediul natural

Supraveghere

Supraveghere pasivă

1. Informarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de ciprinide sau în mediul natural.

2. a) Vizita exploataţiilor de ciprinide şi/sau a mediului natural;

b) Examinarea clinică şi anatomopatologică a populaţiei animalelor acvatice şi

c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.

Precizări tehnice

Supraveghere pasivă

1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.

2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de ciprinide şi în mediul natural se face conform legislaţiei în vigoare.

Precizări execuţie

Supraveghere pasivă

1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

2. Vizita exploataţiei de ciprinide şi/sau a mediului natural, examinarea populaţiei de animale acvatice şi recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

SUBSECŢIUNEA 16:IHTIOFTIRIAZA
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a peştilor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Supraveghere

Supraveghere pasivă

1. Informarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile piscicole.

2. a) Vizita exploataţiei piscicole;

b) Examinarea clinică şi anatomopatologică a populaţiei animalelor acvatice şi

c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.

Precizări tehnice

Supraveghere pasivă

1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.

2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide piscicole şi în mediul natural se face conform legislaţiei în vigoare.

Precizări execuţie

Supraveghere pasivă

1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

2. Vizita exploataţiei piscicole şi/sau a mediului natural, examinarea populaţiei de animale acvatice şi recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic

SUBSECŢIUNEA 17:CRIPTOBIAZA
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a peştilor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Supraveghere

Supraveghere pasivă

1. Informarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile piscicole.

2. a) Vizita exploataţiei piscicole;

b) Examinarea clinică şi anatomopatologică a populaţiei animalelor acvatice şi

c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.

Precizări tehnice

Supraveghere pasivă

1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.

2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide piscicole şi în mediul natural se face conform legislaţiei în vigoare.

Precizări execuţie

Supraveghere pasivă

1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

2. Vizita exploataţiei piscicole şi/sau a mediului natural, examinarea populaţiei de animale acvatice şi recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic

SUBSECŢIUNEA 18:VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a moluştelor bivalve, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A, şi în mediul natural

Supraveghere

Supraveghere pasivă

1. Informarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau oricărei creşteri a mortalităţii în populaţiile de moluşte bivalve.

2. a) Vizita exploataţiei de moluşte bivalve/a mediului natural;

b) Examinarea clinică a populaţiei animalelor acvatice şi

c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.

Precizări tehnice

Supraveghere pasivă

1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.

2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de moluşte bivalve şi în mediul natural se face conform legislaţiei în vigoare.

Precizări execuţie

Supraveghere pasivă

1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

2. Vizita exploataţiei de moluşte bivalve şi/sau a mediului natural, examinarea populaţiei de animale acvatice şi recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

SUBSECŢIUNEA 19:MOLUŞTE GASTEROPODE CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a moluştelor gasteropode, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Supraveghere

Supraveghere pasivă

1. Informarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau oricărei creşteri a mortalităţii în populaţiile de moluşte gasteropode.

2. a) Vizita exploataţiei de moluşte gasteropode;

b) Examinarea clinică şi anatomopatologică a populaţiei animalelor acvatice şi

c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.

Precizări tehnice

Supraveghere pasivă

1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.

2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de moluşte gasteropode şi în mediul natural se face conform legislaţiei în vigoare.

Precizări execuţie

Supraveghere pasivă

1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

2. Vizita exploataţiei de moluşte gasteropode şi/sau a mediului natural, examinarea populaţiei de animale acvatice şi recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic

SUBSECŢIUNEA 20:BATRACIENI, TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZE
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a batracienilor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A, şi în mediul natural

Supraveghere

Supraveghere pasivă

1. Informarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de batracieni şi/sau în mediul natural.

2. a) Vizita exploataţiei de batracieni/a mediului natural;

b) Examinarea clinică şi anatomopatologica a populaţiei animalelor acvatice şi

c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.

Precizări tehnice

Supraveghere pasivă

1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.

2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de batracieni şi în mediul natural se face conform legislaţiei în vigoare.

Precizări execuţie

Supraveghere pasivă

1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

2. Vizita exploataţiei de batracieni şi/sau a mediului natural, examinarea populaţiei de animale acvatice şi recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, IDSA, astfel:

3.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze;

3.2. Supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic pentru trematode, acantocefali.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic

SUBSECŢIUNEA 21:PESTA RACILOR
Scop: supravegherea bolii

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a racilor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A, şi în mediul natural

Supraveghere

Supraveghere pasivă

1. Informarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de crustacee.

2. a) Vizita exploataţiei de crustacee;

b) Examinarea clinică şi anatomopatologica a populaţiei animalelor acvatice şi

c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.

Precizări tehnice

Supraveghere pasivă

1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.

2. Prelevarea probelor se face conform legislaţiei în vigoare.

Precizări execuţie

Supraveghere pasiva

1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

2. Vizita exploataţiei de crustacee şi/sau a mediului natural, examinarea populaţiei de animale acvatice şi recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, respectiv de către medici veterinari oficiali.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen micologic, PCR.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secvenţiere

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu completările şi modificările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 22:AMIBIAZA ALBINELOR
Scop: supravegherea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Precizări execuţie

Precizări execuţie

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic directă

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic directă

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificarea endoparazitului Malphigamoeba melificae.

SUBSECŢIUNEA 23:BRAULOZA ALBINELOR
Scop: supravegherea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Precizări execuţie

Precizări execuţie

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic directă

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic directă

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificare a Braula caeca.

SUBSECŢIUNEA 24:ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR
Scop: supravegherea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări Tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Precizări execuţie

Precizări execuţie

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct;

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct;

2.2. Diagnostic prin examen micologic complet.

2.2. Diagnostic prin examen micologic complet.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examenul de izolare şi identificare a speciei Ascosphaera apis.

SUBSECŢIUNEA 25:PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE
Scop: supravegherea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Precizări execuţie

Precizări execuţie

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct şi histopatologic

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct şi histopatologic

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen electronomicroscopic de identificare a virusului sau tehnici PCR.

SUBSECŢIUNEA 26:BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE
Scop: supravegherea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Precizări execuţie

Precizări execuţie

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct şi histopatologic(HE/HEA/HEV).

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct şi histopatologic (HE/HEA/HEV).

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen electronomicroscopic de identificare a VPA,VPC,BBN, VAD, VX,VY sau tehnici PCR.

SUBSECŢIUNEA 27:ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE
Scop: supravegherea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a viermilor de mătase, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Precizări execuţie

Precizări execuţie

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi microscopic direct;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi micologic complet.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi microscopic direct;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi micologic complet.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea speciilor din genul Aspergillus.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 28:LISTERIOZĂ
Scop: supravegherea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală

Monitorizarea datelor relevante despre boală

Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare şi avortoni.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care deţin metode acreditate în acest scop. Testele de confirmare EST, se efectuează la LNR-EST din cadrul IDSA.

Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HE/HEA/HEV sau Brown & Brenn.

Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare şi avortoni. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care deţin metode acreditate în acest scop. Testele de confirmare EST, se efectuează la LNR-EST din cadrul IDSA. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HE/HEA/HEV sau Brown & Brenn

Supraveghere activă

 

În abator: examinarea ante- şi post-mortem a bovinelor, ovinelor şi porcinelor

 

Precizări execuţie

Precizări execuţie

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA desemnate şi/sau, după caz, la IISPV.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA desemnate şi/sau, după caz, la IISPV.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare şi identificare fenotipică a Listeria spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUBSECŢIUNEA 29:TOXOPLASMOZA
Scop: supravegherea bolii

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Precizări tehnice

Precizări tehnice

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive, în caz de suspiciune.

Se efectuează examene serologice (TFT, ELISA, micro - RFC) şi alte examene de laborator, pe probe prelevate de la speciile receptive, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive, în caz de suspiciune.

Se efectuează examene serologice (IFI, ELISA, micro - RFC) şi alte examene de laborator, pe probe prelevate de la speciile receptive, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

Precizări execuţie

 

Medicul veterinar de liberă practică, şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA si/sau LNR-IDSA.

SUBSECŢIUNEA 30:CĂRBUNE EMFIZEMATOS
Supraveghere pasivă.